Ratam fonduri europene si guvernamentale

Articol preluat de pe Monitorul de Dorna:

Rateul A: Ne-a căzut din întîmplare un document referitor la canalizarea pluvială de pe strada Republicii, înaintat de către firma S.C.Eoliana către primarul Iona Moraru, Rodica Albei- şef UIP, Constantin Huţanu- inginer, Costel Cucu- proiectant, Ernest Gheorghiu- ADR Piatra Neamţ. Adresa conţine următorul mesaj: „Prin prezenta vă aducem la cunoştinţă că la desfacerea canalizării existente pe segmentul CM82-CM79 (intersecţia străzii Republicii cu strada Tudor Vladimirescu), tuburile din beton cu diametrul Dn= 500mm sunt colmatate cu material aluvionar (nisip, pietriş) pe o înălţime care depăşeşte jumătatea secţiunii tubului, secţiunea liberă de curgere fiind de maxim 100mm. Începînd din această zonă şi pînă la intersecţia cu strada Calea Transilvaniei (zona Stadion), canalizarea menajeră exsitentă este proiectată să funcţioneze ca şi canalizare pluvială, dar fiind în această stare de colmatare, considerăm că nu va fi funcţională. Avînd în vedere cele menţionate mai sus vă rugăm să dispuneţi.” Întrebare de bun simţ: cînd s-a făcut proiectul de canalizare pentru Republicii, de ce nu s-au accesat bani şi pentru canalizarea pluvială? Fonduri erau, şi nu era o problemă. Are cineva vreo plăcere bolnavă să-l vadă pe Pasat de 3-4 ori pe vară cum scoate apă cu pompierii din restaurantul Carol? Sau piaţa inundată iar străzile cu apă de jumate de metru? Cine a făcut proiectul şi nu a inclus şi „pluviala”? Îi informăm pe dorneni că pînă în 2013 putem accesa fonduri europene, aşa că de unde alţi bani pentru a înlocui şi „pluviala”? Mai mult decît atît, în momentul în care cei care au realizat greşeala au sunat la Piatra Neamţ ca să repare ceva, dar li s-a spus că nu se mai poate. Doamne dumnezeule! Vă daţi seama oameni buni că noi vom turna covor asfaltic peste o „pluvială” colmatată sau care dacă se decolmatează cu ajutorul unui utilaj extrem de costisitor, se colmatează la loc în timpul cel mai scurt?

Rateul B: Nimeni nu i-a criticat pe Flutur şi pe Pardău aşa cum am făcut-o noi în acest ziar, însă adevărul e întotdeauna la mijloc. E Pardău de vină că documentaţia pentru anveloparea blocurilor a fost depusă la peste un an de la demararea proiectului? Ceea ce ne îngrijorează şi mai mult e o informaţie primită recent, şi anume că proiectul are lacune, în sensul că pentru unele dintre cele 6 blocuri incluse pentru anvelopare, lipseşte acordul cu asociaţia de proprietari. Dacă este aşa, înseamnă că proiectul are toate şansele să fie respins. Nu ar fi nicio surpriză deoarece proiectul infiinţării asociaţiilor de proprietari de la începutul lui 2009 nu a fost dus pînă la capăt, ca multe alte lucruri dealtfel.

Rateul C: Proiectul de amenajare a posturilor Salvamont a fost respins la ADR Piatra Neamţ din cauza unei greşeli privind sumele alocate, în funcţie de zona urbană/ rurală. Este stupid, oameni buni, cum se poate pierde timp din cauza unei neatenţii. Orice întîrziere implică riscuri mai mari, în sensul de a nu fi acceptat la finanţare, mai ales că bătălia pe aceste fonduri e foarte mare. Ca şi în cazul anvelopărilor, şi în acest caz timpul întocmirii documentelor şi corectitudinea lor, ar putea fi elementul decisiv.

Rateul D: Proiectul „Lunca Dornelor” este un alt exemplu de mod de lucru de tip „heirupist”, în care plătim un studiu de fezebilitate de vreo 6 miliarde (sunt voci care susţin că se putea face cu 3 miliarde), iar un posibil investitor să aibă o altă viziune despre agrementarea zonei. Practic, noi îi impunem un model celui interesat. Adevărul despre acest proiect este însă altul. Dacă primarul Huţanu ar fi trecut peste orgoliu şi ar fi cumpărat clădirea de la Dornacom înainte de depunerea proiectului de Reabilitare a Infrastructurii Turistice în 2004, cele 4 milioane de euro care se cheltuiesc pentru o pîrtie de schi contestată deja, ar fi putut salva Lunca Dornelor. Acest lucru ar fi dus la realizarea unui complex de agrement, mult dorit, atît de dorneni cît şi de turişti. Orgoliile ne-au adus în această situaţie, inutile dealtfel, dacă ţinem cont că pînă la urmă relaţiile dintre Huţanu şi acţionarii Dornacom s-au îmbunătăţit iar clădirea care era la acel moment „cuiul lui Pepelea”, a fost achiziţionată pînă la urmă la suma cerută iniţial de către proprietari. Asta e!

Rateul E: Un alt lucru dureros, care ne arată în mod clar că lipsa de viziune a unora dar şi orgoliile nemărginite pot să ne coste extrem de mult în timp. Proiectul lui Liviu Cepoi privind construcţia pîrtiei de bob şi sanie ar fi putut revitaliza turismul dornean. Am fi avut cea mai mare şi mai modernă pîrtie de acest tip din estul Europei iar acest lucru ar fi însemnat competiţii, cantonamente, nenumăraţi sportivi însoţiţi de staff-ul lor samd. Dacă autorităţile locale au fost extrem de înţelegătoare, ajutîndu-l pe Cepoi, din păcate, cei doi deputaţi pe care i-am avut n-au mişcat un deget pentru acest proiect. Turismul dornean ar fi putut lua o gură zdravănă de aer prin intermediul acestei pîrtii. Într-un moment în care apar o mulţime de pîrtii de schi în judeţ şi în Bazinul Dornelor, care fac o concurenţă reală celor 2 pîrtii de schi existente, e greu de crezut că salvarea turismul dornean va veni ca urmare a finalizării celei de a 3-a pîrtii. Poate că proiectul nu e pierdut definitiv, însă în momentul de faţă Flutur şi Pardău vor trage pentru complexul Aqua Land din Lunca Dornelor, aşa că cine ştie cîţi ani sau zeci de ani vor mai trece pînă vom avea o altă conjunctură politică favorabilă pentru a realiza şi acest proiect...

Rateul F: Am lăsat la urmă poate cel mai important rateu din ultimii 5 ani, cel legat de clădirea cazinoului. Rodica Albei inclusese Cazinoul în acest proiect de reabilitare a infrastructurii turistice iar suma care i-ar fi revenit ar fi fost de aproximativ 2 milioane de euro. Din păcate, încăpăţînarea unui preot dornean care l-a făcut pe IPS Pimen să viseze că această clădire ar putea fi transformată în „centru ecumenic”, a făcut să se piardă poate singura oportunitate pe care o avea această clădire blazon a oraşului, de a fi reabilitată. Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a demonstrat că nu are fonduri pentru reabilitarea clădirii şi nici nu vor avea în următorii ani indiferent ce păduri li s-au dat înapoi. Fostul primar a făcut ceva demersuri la acea vreme însă fără succes. IPS Pimen e considerat un om cu mare har în cele sfinte însă la fel de bine este considerat de cei care-l cunosc, un moş încăpăţînat. Poate că la urma urmei nici Pimen n-ar fi fost problema ci acei cîţiva consilieri de pe lîngă el, care visau la milioanele de euro pe care le-ar fi cîştigat de pe urma vînării clădirii. În momentul de faţă, doar dacă ar da clădirea Consiliului Judeţean pentru o perioadă de 10 ani de zile, cazinoul ar mai avea o şansă de a fi reabilitat. Asta e, încă o şansă ratată şi tot din cauza încăpăţînării şi a unor interese mărunte.

ARTICOL COMPLET: Monitorul de Dorna