Salvatori pe munte, cu Dacia şi cu ARO

Într-un judeţ în care se încearcă pe toate căile o dezvoltare a turismului, posturile de jandarmi montane, înfiinţate pentru a patrula şi a interveni în caz de urgenţă în staţiunile şi pe traseele turistice, se zbat să facă faţă problemelor zilnice cu foarte puţine mijloace auto specifice, mai exact autoturisme de teren şi ATV - uri. Aşa se face că uneori apar situaţii hilare, jandarmii fiind nevoiţi să se deplaseze pe trasee montane, atât cât pot, inclusiv cu autoturisme Dacia.

În judeţul Suceava funcţionează şase posturi de jandarmi montane. Este vorba de posturile din Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Moldoviţei, Broşteni, Gura Humorului şi Cârlibaba.

Oamenii specializaţi de la aceste structuri au de patrulat trasee montane şi intervin, în colaborare cu lucrătorii de la Salvamont, atunci când o persoană aflată pe munte are nevoie de ajutor. Toţi trec prin cursuri intensive de schi şi alpinism, ce se desfăşoară timp de trei săptămâni vara şi trei iarna, la Centrul de Pregătire Jandarmi Montani Sinaia, orele de pregătire fiind, într-o primă fază, de iniţiere şi apoi de perfecţionare.

Dacă la capitolul materiale de intervenţie alpină (echipament de schi, cordeline, hamuri, sonde pentru căutare în caz de avalanşă, costume izoterme etc.) jandarmii montani sunt bine dotaţi, marea problemă este la mijloacele de intervenţie auto.

Patru maşini de teren şi patru ATV-uri, la şase posturi montane

Chiar şi în condiţiile în care Jandarmeriei Suceava i-au mai fost alocate recent câteva vehicule, toate second-hand, în dotarea posturilor montane sunt doar patru ATV-uri şi patru maşini de teren, un ARO cu motor de Toyota şi trei Nissan Terrano. Foarte puţin, dacă ne gândim că în judeţ funcţionează şase posturi de jandarmi montane. Practic, nu se poate asigura nici măcar câte un ATV şi o maşină de teren pentru fiecare post, un minimum necesar, deşi, pentru că lucrează în schimburi, fiind mobilizate 24 de ore din 24, patrulele ar avea nevoie şi de mai multe maşini. În aceste condiţii, cinci autoturisme Dacia, 1310, Papuc şi Solenza, ţin şi ele loc de maşini pentru intervenţii montane.

Căpitanul Bogdan Cornaci, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Suceava, a radiografiat situaţia actuală a jandarmilor montani din judeţ:

„Încadrarea cu mijloace auto este cu mult sub necesar, mai ales dacă ne gândim că vehiculele din dotare nu sunt noi şi mai au nevoie şi de reparaţii, însă încercăm să ne descurcăm cu ce avem la dispoziţie. Ne-am dori şi o mai bună mobilitate prin dotarea cu GPS-uri, deocamdată avem în dotare doar unul, la Postul Montan Câmpulung Moldovenesc. Sperăm că până la finele anului se va implementa sistemul de comunicaţie prin satelit TETRA, şi atunci fiecare jandarm montan va putea comunica de oriunde, foarte uşor”, a declarat căpitanul Cornaci.

Au ajuns în două ore la Cabana Rarău, cu o Dacia 1310

Deficienţele în ceea ce priveşte mijloacele de intervenţie ale jandarmilor montani s-au văzut pe 21 august, când la Cabana Rarău a izbucnit un scandal monstru, mai mulţi tineri încăierându-se cu personalul unităţii şi câţiva turişti. Chemaţi la faţa locului, jandarmii montani au ajuns abia după două ore, când protagoniştii încăierării deja dispăruseră. Ei au avut o explicaţie pentru întârziere ... Maşina ARO cu motor de Toyota, folosită la intervenţiile pe munte, era în acea perioadă defectă, astfel că echipajul s-a deplasat pe impracticabilul drum spre cabană cu un autoturism Dacia.

Au participat la salvarea a 68 de persoane

Totuşi, în ciuda acestor probleme, activitatea jandarmilor de la cele şase posturi montane este una destul de eficientă. În primele zece luni ale anului în curs, jandarmii montani au aplicat 1.352 de sancţiuni contravenţionale, au constatat 38 de infracţiuni şi au participat la 20 de acţiuni de salvare a unor persoane rătăcite, acţiuni desfăşurate în colaborare cu salvamontişti, pompieri sau poliţişti. În total, prin aceste acţiuni, au fost salvate 68 de persoane (cele mai multe, 43, la finele lunii trecute, când s-a blocat telescaunul de la Vatra Dornei), turişti, oameni plecaţi la cules ciuperci sau călugări care se rătăciseră prin munţi ori prin pădure.

SURSA: MonitorulSV.ro