SALVATI CAZINOUL VATRA DORNEI !!!

Vizitat de împaraţi și personalități de seama precum: Franz Joseph, Franz Ferdinand, Octavian Goga și Mihai Eminescu, cazinoul a fost pe vremuri bijuteria Bucovinei. Monumentul cu o istorie de peste un secol a ajuns o ruină din cauza nepăsării, orgoliului și lacomiei celor care decid.

Construit din chetă publică la care a contribuit însuşi împăratul Franz Joseph, Cazinoul din Vatra Dornei nu mai are bani să rămână în picioare. A fost ridicat la sfârşitul secolului XIX, în special pentru lumea bună a Vienei, care venea la băi la Vatra Dornei şi avea nevoie de distracţie. Făceau cură de ape minerale, băi cu acid carbonic, împachetări cu nămol, apoi jucau poker, barbut sau ruletă. Ca să se simtă ca acasă, li se aducea şi fanfara din Viena. Chiar şi arhitectura aducea cu cea a Cazinoului din Baden – Austria (o atracţie turistică şi în ziua de azi). Acum însă, Cazinoul din Vatra Dornei este doar o ruină monument istoric. Statul nu dă un ban pentru pentru salvarea lui, pentru că imobilul a fost retrocedat Bisericii. Iar investitorii interesaţi se lovesc de refuzul Bisericii de a redeschide înfloritorul cazinou, pe motiv de imoralitate.

Profesorul Adrian Iveanu este unul dintre cei mai buni cunoscători ai istoriei clădirii. Spune că „părintele” bijuteriei a fost primarul de atunci al Dornei,Vasile Deac, care a iniţiat proiectul. S-a împuşcat, după câţiva ani, de supărare, pentru că a fost acuzat că a furat din banii primăriei. Erau alte vremuri ... Terenul a fost proprietate comunală şi era acoperit de păduri, care au fost defrişate. O parte din bani au fost strânşi prin chetă, o parte au fost împrumutaţi printr-o bancă vieneză. Impozitele pe jocurile de noroc erau folosite în interesul comunităţii. În 1898, cazinoul a fost parţial inaugurat, în prezenţa arhitectului Brandt. În interior erau trei policandre de cristal de Murano, la început cu lumânări, apoi cu becuri.

Veneau clienţi din Viena, Berlin, Budapesta, dar şi evrei sau italieni. După ce s-a făcut calea ferată, erau luaţi cu birja, din gară. Cei care îşi pierdeau averea mergeau pe podul Franz Joseph, de pe Dorna, se aruncau în râu sau îşi zburau creierii cu pistolul. Pentru norocoşii câştigători ai unor mari sume de bani, se spune că fusese construit un tunel secret, prin care ieşeau pentru a fi protejaţi de eventuale jafuri.

Printre cei care au trecut pragul cazinoului din Vatra Dornei în perioada sa de glorie au fost împăratul Franz Joseph, arhiducele Franz Ferdinand, cu puţină vreme înainte de asasinarea sa, dar şi personalităţi precum Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Corneliu Zelea Codreanu, generalul Argeşeanu, Nichifor Crainic, A.C. Cuza, scriitorul Ion Luca, Ion şi Maria Antonescu. Chiar şi câţiva generali şi mareşali ruşi au jucat la cazinou, după 23 august 1944, în drumul lor spre Berlin. Lista continuă cu Emil Bodnăraş, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Zaharia Stancu, Gheorghiu-Dej sau Chivu Stoica.

Un cazinou „cu specific românesc”?

După Primul Război Mondial, terenul pe care se ridicase cazinoul a intrat în reconstituirea Fondului Bisericesc, în contul reparaţiilor de război pe care Austria a fost nevoită să le plătească României. Cazinoul a devenit, sub comunişti, club muncitoresc şi centru al staţiunii balneare. Aici se ţineau şedinţe de partid sau întâniri sindicale, dar şi campionate naţionale de şah.

Clădirea aparţine acum Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, respectiv Fundaţiei „Fondul Bisericesc al Bucovinei”. Preotul Mihai Valică, cel care slujeşte la Catedrala din Vatra Dornei, este revoltat de nepăsarea autorităţilor, care nu vor să sprijine refacerea cazinoului reintrat în patrimoniul bisericii. El susţine că nici o clipă nu s-au jucat jocuri de noroc în cazinou. „Aici erau o sală de teatru , o bibliotecă, un restaurant, o cofetărie, spaţii de utilitate publică. Veneau evrei, armeni, ruşi. Bucovina este un model de administrare a valorilor bisericeşti.

Cazinoul a fost ridicat în 1896, prin fonduri bisericeşti, într-un parteneriat Viena-Vatra Dornei, cu rol turistic, pentru valorificarea partimoniului cultural şi religios, dar şi pentru a avea un cazinou cu specific românesc. Biserica a contribuit cu materiale, bani, dar şi cu terenul. Alţi bani au venit de la Viena, printr-un fond de investiţii. Valoarea totală a clădirii, în banii de acum, ar fi fost de aproape 100 de milioane de euro. Când au venit comuniştii, au naţionalizat şi cazinoul. De fapt, aici nu a fost cazinou. Se juca doar tarot. Biserica nu putea accepta compromisul cu cazinoul şi a pus condiţia să nu se joace jocuri de noroc şi nici să se transforme clădirea într-un loc de turism sexual”.

Ceauşescu şi-l pregătea pentru revelionul 1990

„Din mândreţea de clădire care era odată, am primit înapoi o ruină”, se plânge preotul. „Clasa muncitoare a vrut să o transforme într-o cantină pentru oamenii muncii şi pentru cei care sunt în primele rânduri ale luptei de clasă. Cele mai mari distrugeri au fost, însă, după Revoluţie. Au stricat valori de partimoniu. Biserica vrea să fie bogată pentru credincioşi. Timp de 17 ani, după 1989, deşi au primit fonduri pentru reabilitarea clădirii, autorităţile locale nu au făcut nimic. S-au cheltuit miliarde pentru tablă şi subzidire. De trei ani, de când am primit înapoi cazinoul, nu am primit nici un ban. Statul era obligat să aducă în starea iniţială sau măcar să dea banii pentru refacere”.

Ioan Corneţchi, care a fost primar la Vatra Dornei în perioada 1986-1990, ne-a declarat că Ceauşescu aprobase refacerea cazinoului, în 1987. Se spunea că voia să petreacă aici revelionul din 1989-1990. Nu a putut veni şi toată lumea a înţeles de ce... „Am fost la Dăscălescu şi mi-a aprobat pe loc documentaţia, îşi aminteşte Corneţchi. În trei ani trebuia să fie totul gata. Am refăcut structura de rezistenţă cu elevi şi militari. Dacă mai trăia Ceauşescu, îl terminam. După Revoluţie s-a furat tot. Candelabre, marmură de Carrara, cristaluri, căzi de cupru, toate au dispărut fără urmă. În trei luni de zile nu a mai rămas nimic”.

Hai să arătăm că ne pasă și nu acceptăm o asemenea atitudine! Fiecare poate să ajute cu ceva: aderare, idei și informatii ... Doar împreună putem mișca ceva ! Devin-o sustinatorul cauzei de mai jos !!!

CITESTE SI: Cazinoul Vatra Dornei in paragina - Reportaj TVR

                   Imagini vechi din Vatra Dornei

                   Cazinoul Vatra Dornei fosta bijuterie a protipendadei vieneze