Apele minerale sunt valorificate doar în procent de 9%

Gradul de valorificare a apelor minerale din judeţul Suceava este de doar 9%, se arată într-un raport prezentat, marţi, de Compartimentul de inspecţie teritorială Câmpulung Moldovenesc, din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), în şedinţa Colegiului Prefectural.

Potrivit raportului, în judeţ există un mare număr de surse de ape minerale carbogazoase şi necarbogazoase (apă plată), iar gradul real de valorificare a acestora este de aproximativ 9%.

Astfel, la Poiana Negri, rezervele calculate sunt de 345,6 mc/zi, cu o capacitate îmbuteliabilă anuală de 126.144 mc, la 252 zile lucrătoare acesta fiind de 87 milioane litri, iar gradul de valorificare realizat în 2008 este de aproximativ 45%, în timp ce apa Poiana Vinului are rezerve calculate de 285,2 mc/zi, iar la 252 de zile lucrătoare capacitatea îmbuteliabilă este de 71,87 milioane litri, gradul de valorificare realizat în 2008 fiind de 80%.

La Dorna Cândrenilor, capacitatea de îmbuteliere este de 21,32 milioane litri anual, cu un grad de valorificare realizat în anul 2008 de 42%, iar la Roşu de 21,32 milioane de litri anual, cu un grad de valorificare realizat în anul 2008 de 30%.

La Poiana Coşnei rezervele calculate sunt de 20 de mc/zi, cu o capacitate îmbuteliabilă de 5,040 milioane litri pe an, iar gradul de valorificare realizat în anul 2006 a fost de 15 %, în timp ce la Moara Dracului unde se îmbuteliază apă plată rezervele în evidenţă sunt de 120 milioane litri anual şi se valorifică, în prezent, circa 20%.

La Izvorul Alb, rezervele omologate de apă plata sunt de 382,7 mc/zi, cu o capacitate îmbuteliabilă anul de 96,5 milioane litri şi se valorifică în procent de circa 20%.

Sursa citată subliniază că potenţialul zonei este extrem de mare, cifrându-se la circa 800 mc/zi, ceea ce permite să se îmbutelieze cel putin 200 milioane litri anual.

Totodată, la Dealul Floreni, unde Dorna Apemin SA urmează să perfecteze concesiunea, producţia nefiind încă începută, rezervele sunt de 86,4 mc/zi cu o capacitate îmbuteliabilă de 21,32 milioane litri anual.

La Panaci, zăcământul de ape minerale carbogazoase şi plate a fost pus în exploatare în anul 2010, cu rezultate extrem de bune, iar rezervele se cifrează la circa 350 mc/zi, ceea ce ar însemna, dacă ar fi desfacere pe piaţă, o cantitate îmbuteliată de aproximativ 5 - 6 milioane de litri pe an, resurse asemănătoare de ape plate fiind şi la Dorna Arini, unde zăcământul este în ultima fază de explorare, urmând ca în anul 2012 să intre în exploatare.

Apele minerale terapeutice din Vatra Dornei şi mofeta Negresto se utilizează numai pentru uz extern, în balneo terapie la Staţiunea Balneară Vatra Dornei, iar gradul de valorificare este scăzut, fiind la 50% din potenţialul de rezerve existent, iar în partea de sud vest a oraşului Vatra Dornei, la Negreşti, în apropierea mofetei, există un foraj cu apă minerală de balneaţie ce debitează, dar nu este utilizat.

Potrivit raportului, apele minerale din Bazinul Dornelor, existente astăzi în evidenţa statului, sunt valorificate într-un procent de 40 - 50%, dar aceste rezerve omologate se referă doar la sursele active, fără a fi incluse cele în conservare, cele abandonate sau cimentate.

În condiţiile în care activitatea este foarte rentabilă, cheltuielile de producţie nedepăşind 700 lei la 1.000 lei producţie marfă, deci putem vorbi de o rentabilitate de circa 30%, se naşte întrebarea: de ce apa minerală este scumpă în România, varietatea produselor este relativ redusă şi ce impact va avea integrarea României în UE asupra dezvoltării acestei activităţi. În condiţiile în care ape minerale carbogazoase şi plate vor intra masiv pe piaţa europeană, ne aşteptăm în viitorii cinci ani la dublarea producţiei actuale', se arată în raport.

SURSA: DoingBusiness.ro