Eminescu, omagiat la Vatra Dornei

În ziua de 15 ianuarie, o zi de referinţă pentru literatura română, elevii clasei a II-a, conduşi de înv. Viorica Afloarei, şi un grup de elevi din clasa a VI-a A, îndrumaţi de prof. Ancuţa Voivod, de la Şcoala Gimnazială Nr. 4 din Vatra Dornei, s-au reunit în sala Bibliotecii Municipale „G.T. Kirileanu” pentru a-l omagia pe Mihai Eminescu.

Invitate la activitate au fost doamnele bibliotecare Nicoleta Todaşcă şi Simona Iftimuţ, prof. Victoria Ostaficiuc şi, nu în ultimul rând, înv. Anica Făcînă, membră a Societăţii Scriitorilor Bucovineni, care a scris un număr însemnat de cărţi pentru copii.

În deschiderea activităţii, înv. Viorica Afloarei le-a proiectat copiilor un material intitulat „Pe urmele lui Eminescu” pe un fond muzical de Doina şi Ion Aldea Teodorovici. Apoi, prof. Victoria Ostaficiuc le-a istorisit, cu neîntrecutul său talent de povestitor, cum era copilul Mihai Eminescu. Învăţătoarea Anica Făcînă a captat atenţia copiilor, ca de fiecare dată, arătându-le materiale inedite despre aspecte importante din viaţa „Luceafărului poeziei româneşti”. În continuarea activităţii, elevii clasei a II-a au prezentat un colaj de versuri din lirica eminesciană, eleva Simina Iuga din clasa a VI-a a recitat poezia „De-aş avea”, iar Valentin Dranca a interpretat „Pe lângă plopii fără soţ”.

În încheiere, elevii au vizitat expoziţia de carte amenajată de dna bibliotecar Nicoleta Todaşcă sub genericul „Vreme trece, vreme vine”, precum şi expoziţia cu desenele lor, desene care au avut ca punct de plecare unele din poeziile lui Eminescu.

* * *

Zăpezile lui ianuarie, iluminate simbolic de raza geniului eminescian şi, în ultimii ani, de satisfacţia românilor de a avea o zi specială a culturii naţionale, ne cheamă la visare şi la reflecţie.

Dornenii iubitori de literatură şi de Eminescu s-au reunit pe 15 ianuarie la Salonul Alb al Casei de Cultură „Platon Pardău”, la manifestarea intitulată „Lumina eternei raze”, organizată de Asociaţia Culturală „Pro Basarabia şi Bucovina” – Filiala „Arboroasa”, Casa de Cultură şi Biblioteca municipală „G.T. Kirileanu”. Ca de fiecare dată, organizatorii s-au străduit să aducă în atenţia participanţilor informaţii ce n-au mai fost prezentate în contexte similare. În deschiderea manifestării, coordonatoarea Casei de Cultură, Violeta Codorean, a vorbit despre modul în care prietenii lui Eminescu îl determinau să se lase fotografiat.

Prof. Stela Giosan s-a referit la documentele privitoare la Eminescu şi familia sa, aflate în arhiva de la Botoşani: înregistrarea naşterii poetului, la Botoşani, adeverinţe autentificate de tribunal privitoare la problemele financiare ale familiei, acte de proprietate, acte din perioada de şcolarizare a lui Mihai, acte privind activitatea lui Eminescu din timpul cât a fost bibliotecar, documente legate de bisericuţa eminovicilor şi alte acareturi etc.

Despre modul în care Eminescu este receptat în prezent, reflectat în eminescologia actuală, a vorbit prof. Paraschiva Abutnăriţei, preşedinta filialei „Arboroasa”. Vorbitoarea a prezentat succint şi conţinutul a două volume, semnate Adrian Dinu Rachieru, „un eminescolog lucid şi profund”, şi anume „Eminescu după Eminescu” – în care se exprimă necesitatea relecturării operei eminesciene, capabilă de „rebrenduire”, rămânând „într-o epocă fluidă şi confuză… o identitate profeică, veghetoare”. Răspunsul la întrebarea ce constituie titlul recentului volum fiind, de fapt, imposibila noastră despărţire de Eminescu.

Prof. Margareta Doboş a adus în atenţie, cu exemplificări, relaţia lui Eminescu cu transilvănenii, iar prof. Jenica Romanică, director adj. al Liceului Teoretic „Ion Luca”, s-a referit la publicistica eminesciană. Din vasta activitate de gazetar a lui Eminescu, subsumată căutării adevărului (ca şi restul operei), vorbitoarea a ales să prezinte aspecte legate de activitatea şcolii româneşti a vremii (cunoscută de Eminescu din postura de revizor şcolar), exprimând respectul pentru cei ce iubeau istoria şi şcoala – un simplu învăţător din Dobrovăţ, care a scris o „Istorie a românilor” sau personalităţi precum A.T. Laurian sau Cezar Bolliac. Ing. Tirel Romanică a completat, într-o fericită asociere, că la Dobrovăţ se află ultima mănăstire zidită de Ştefan cel Mare.

Prof. Gruia Ungurian, de la Şcoala Gimnazială Nr. 4, şi-a mărturisit admiraţia pentru poetul evocat printr-un eseu intitulat „Despre timp, spaţiu şi focul creaţiei”, iar elevii pe care-i îndrumă, împreună cu prof. Alina Leonte Dupu, au prezentat un grupaj de versuri, intitulat „La naşterea Poetului”. Elevele Loredana Costea şi Dana Stambert de la Liceul Teoretic „Ion Luca”, prof. Dana Corneschi, au ales să prezinte texte mai puţin cunoscute: poezia „E trist ca nimeni să te ştie” şi un fragment din opiniile lui Mircea Cărtărescu despre Eminescu. Ana Maria Dranca de la Şcoala Nr. 4 a recitat „Şi dacă…”, iar Smaranda Gnaciuc de la Şcoala Gimnazială Nr. 1, îndrumată de înv. Oana Pintescu, a recitat „O, rămâi…”.

Manifestarea s-a încheiat cu vizionarea filmului „Melancolie” realizat la Ipoteşti, care prezintă spaţiul mirific din care s-a alimentat poezia eminesciană, completat cu interpretări celebre de poezie sau proză, aflate în fonoteca Memorialului din satul copilăriei poetului: Mihail Sadoveanu, George Călinescu, Tudor Arghezi, Emil Botta.

Pe 15 ianuarie şi în fiecare zi, pentru dorneni, Eminescu rămâne un spirit viu, mereu iubit şi apreciat.

SURSA: CraiNou.ro