„Părintele Căilor Ferate din Bucovina”, onorat la Vatra Dornei

Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, compania CFR şi Primăria Vatra Dornei vor onora, sâmbătă, la Vatra Dornei, prin dezvelirea unei plăci comemorative, personalitatea celui care a fost supranumit „părintele Căilor Ferate din Bucovina”. Este vorba despre inginerul Emanuel Ziffer, cel care a înfiinţat prima companie de cale ferată pe acţiuni din Bucovina, Bukowinaer Lokalbahngesellschaft, în anul 1883.

Documentele cercetate cu migală de Paul Braşcanu şi sintetizate într-un volum editat cu sprijinul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER) arată că inginerul Ziffer a fost o personalitate marcantă a vremurilor sale, foarte cunoscut în cercurile politice şi inginereşti din Europa şi America; a publicat mai multe studii şi cărţi de specialitate şi a avut o contribuţie majoră în construcţia reţelei de căi ferate bucovinene. Născut în Silezia Austriacă, în familia unor profesori evrei, Emanuel Ziffer a absolvit Politehnica Imperială din Viena şi a lucrat în construcţia căilor ferate.

În 1883, inginerul Emanuel A. Ziffer a înfiinţat compania de cale ferată Bukowinaer Lokalbahngesellschaft, care a fost prima societate de cale ferată pe acţiuni din Bucovina, desprinsă din Societatea Lokalbahn Czernowitz-Novosielitza.

„O performanţă importantă pentru istoria Bucovinei a fost construirea căii ferate de munte Kimpolung – Dorna Watra, peste creasta Mestecănişului (situată la 1.100 m deasupra nivelului mării), aici fiind construit un tunel de 1.622 m lungime, aflat la cota 958 m, cu un preţ care s-a ridicat la 2 milioane de coroane”, scrie Paul Braşcanu.

În Galiţia, Bucovina şi România reţeaua de căi ferate locale executată direct sub conducerea lui Ziffer a ajuns la aproximativ 580 km. Aceste linii ferate locale prezintă un model original în construcţia şi administrarea lor şi au servit drept exemplu pentru alte linii secundare construite mai târziu, din punct de vedere al exploatării lor.

La terminarea Primului Război Mondial, în Bucovina erau construiţi 832 km de linii ferate sub administraţie austro-ungară, la o suprafaţă de 10.424 km pătraţi şi o populaţie de 812.000 de locuitori.

Reţeaua de căi ferate construită atunci, în mare parte la iniţiativa sau sub directa îndrumare a inginerului Ziffer, a reuşit să reziste într-o oarecare măsură până astăzi.

Bustul realizat de dorneni prin subscripţie publică în 1903 a fost demontat după 1918

La vremea respectivă, în semn de apreciere, administraţia locală din Vatra Dornei şi mai multe personalităţi din Consiliul Comunal al oraşului au luat iniţiativa strângerii de fonduri şi i-au ridicat lui Emanuel Ziffer un bust, lângă clădirea primăriei, chiar în timpul vieţii sale.

Bustul şi elementele din compunerea monumentului au fost realizate din piatră scoasă din inima muntelui, cu ocazia realizării tunelului Mestecăniş. Ceremonia de dezvelire a avut loc în data de 7 iunie 1903, în prezenţa unui public numeros şi a sărbătoritului. Din motive necunoscute, monumentul a fost demontat după 1918. Urmele acestuia sunt împrăştiate prin oraş - la Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică şi în strada Podul Verde Fundătură, dar aproape nimeni nu îşi mai aminteşte ce sunt şi de unde provin.

Ziffer a fost preşedinte al Căilor Ferate din Bucovina, vicepreşedinte al Uniunii Internaţionale a tramvaielor şi căilor ferate de interes local (organizaţie cu sediul la Viena), precum şi al American Society of Civil Engineers şi Institution of Civil Engineers din Londra. Datorită meritelor sale, împăratul Franz Joseph i-a acordat în 1910 titlul nobiliar de „von Teschenbrück“ şi decoraţiile Cavaler al OrdinuluiFranz Joseph şi Ordinul Coroana de Fier.

A fost membru în Societatea de ajutor Carol I şi a fost decorat de statul român cu Medalia jubiliară Carol I, respectiv "Coroana României”. A făcut mai multe donaţii şi opere de caritate, mai ales în oraşul care l-a adoptat necondiţionat, Cernăuţi, care împreună cu oraşul Janöw i-au acordat titlul de „Cetăţean de onoare” al urbei, în semn de înaltă preţuire şi recunoştinţă.

Emanuel Ziffer s-a stins din viaţă la 80 de ani, în 1913.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava