Sf. Maslu la Parohia Neagra Șarului în duminica a patra din post, a Sf. Ioan Scăraru

După cum v-am informat și într-un articol anterior, a devenit deja o tradiție ca în fiecare an, pe parcursul Postului Paștelui, în parohiile bisericești din Țara Dornelor să se săvârșească Taina Sfantului Maslu de obște, în sobor de preoți. Astfel, în duminicile și sărbătorile din post, enoriașii sunt invitați să participe la aceste slujbe speciale, parohiile rotindu-se între ele în organizarea acestora.

Taina Sfântului Maslu este a șaptea Taină a Bisericii Ortodoxe și a fost instituită de însuși Mântuitorul când a trimis pe Sfinții Apostoli la propovăduire, zicându-le: ”Celor ce vor crede, aceste semne vor urma: în numele Meu, demoni vor izgoni, peste cei bolnavi își vor pune mâinile și se vor face sănătoși”. Astfel, Sfântul Maslu cu mai multi preoți, făcut cu credință și post pentru cei bolnavi și ungerea lor cu untdelemn sfințit formează cea mai puternică slujbă și rânduială de vindecare și alinare a bolilor sufletești și trupești.

În duminica trecută, a patra din Postul Paștelui și închinată Sf. Ioan Scăraru, a venit rândul Parohiei Neagra Șarului să găzduiască slujba prin care s-a săvârșit Taina Sfântului Maslu în sobor de preoți. Conform spuselor reprezentanților parohiei, la slujbă au fost prezenți peste 500 de credincioși și un număr de 25 de preoți slujitori.

Ziua de Duminică a început cu oficierea Sfintei Liturghii de către preoții slujitori ai Parohiei Neagra Șarului, Pr. Căileanu Mihai, Pr. Zelincă Radu și Pr. Țarcă Bogdan, iar ulterior, în jurul orei 13:30, a început sâvârșirea Sf. Maslu în sobor de preoți veniți de la majoritatea parohiilor din zonă. Slujba s-a oficiat în Biserica mare a parohiei, ce are hramul de Sf. Dimitrie, iar după citirea rugăciunilor și a celor șapte evanghelii specifice acestei slujbe, celor prezenți le-a fost adresat și un cuvânt de învățătură de către Părintele Paroh Zelincă Radu, apoi credincioșii fiind miruiți cu untdelemn sfințit.

După cum v-am precizat, duminica a patra din post este închinată Sfântului Ioan Scăraru, născut pe la sfârșitul secolului al VI-lea, cândva între anii 570-580, în Siria, și trecut la cele veșnice în ziua de 30 martie 649, în Muntele Sinai. Sfântul Ioan este cunoscut în toată lumea prin lucrarea numită "Scara", care se află inclusa și în volumul nouă, din seria "Filocalia". Mai multe detalii despre viața acestui sfânt puteți citi AICI !

Biserica din Neagra Șarului are o istorie foarte interesantă și vă prezentăm, în continuare câteva detalii preluate din „Monografia Parohiei Neagra Șarului” întocmită de Pr. Zelincă Radu:

Intre anii 1910-1916, pe terenul cumparat de credinciosi de la Matache Ciuteanu, zis Apopei, fiul preotului Alexandru Ciuteanu, s-a cladit biserica actuala din piatra si caramida . Biserica are forma de trefla cu trei turnuri, din care unul mare deasupra naosului, avand in interior inaltimea de 18 m. Lungimea bisericii este de 28 m, iar latimea la abside este de 16 m. Celelalte doua turnuri mici sunt in dreapta si in stanga intrarii in biserica, iar proiectul, sustin batranii satului, ar fi fost adus din Franta, insa informatia nu se afla in documentele scrise.

Pentru acoperirea cheltuielilor de zidire, obstea din Neagra, de pe vremea aceea, a vandut o oarecare suprafata de padure in valoare de 15.000 lei Societatii Bradul, din comuna Galu - Neamt., iar restul banilor au fost donati de credinciosi.

In vara anului 1916 biserica era terminata si inzestrata cu toate cele necesare, fiind zugravita in interior cu pictura in ulei executata de pictorul I. I. Luchian, din Targu Neamt. Ea urma sa fie sfintita de Sfantul Dumitru la 26 octombrie 1916, dar intre timp a izbucnit razboiul si tarnosirea n-a mai avut loc. Armatele inamice austro-ungare au invadat comuna intre 15-20 august 1916 si au dat foc atat la biserica veche din cimitir cat si la cea noua. Biserica Veche, fiind din lemn, a ars pana in temelie cu toate podoabele din ea, iar biserica noua fiind de zid a rezistat, dar au ars in interior catapeteasma, cafasul, precum si toate celelalte obiecte de cult. Focul nu a putut fi stins deoarece populatia era evacuata in comuna Draceni fostul judet Baia, precum si la Lespezi, Radaseni, Cotargasi si alte localitati .

In anul 1918 s-a inceput renovarea besericii, iar in anul 1920 pictorul Luchian revine pentru a restaura pictura, atat cat s-a putut, pentru ca in 1923 biserica sa fie sfintita, avand ca ocrotitor pe Sfantul Mare Mucenic Dimitrie. Pictura din interiorul bisericii a fost restaurata in anii 1965 - 1966 de catre pictorii Vasile Pascu din Focsani si Constantin Negrescu din Roman, iar in anul 1998 de catre pictorul Nicolae Gavrileanu din Gura Humorului.

Marimea dar mai ales frumusetea bisericii, a facut ca dupa slujba de sfintire, din anul 1923, Parintele Protoiereu de pe vremea aceea sa exclame: „Fratilor, o mana de oameni, aveti aici in creier de munte, in inima de codru, nu o bisericuta si nici o biserica, ci, o catedrala mareata si impunatoare” .

Paraclisul sau , , Bisericuta de iarna”, cum mai este denumita de catre credinciosi, a fost construita din lemn intre anii 1995-1997, avand forma de nava. Interiorul ei este captusit cu lambriu din lemn imbracat cu icoane, iar exteriorul este lucrat in termosistem. Paraclisul il are ca ocrotitor pe Sfantul Ierarh Nicolae.

Clopotnita a fost zidita in anul 1927 in forma de turn patrat cu contra-forturi, la cele patru colturi. Are patru clopote in greutate de 30kg. , 170kg. , 510kg. si 1300kg. , fara sistemul de prindere. Atit biserica cit si clopotnita sunt acoperite cu tabla.

In curtea bisericii se mai afla o casa de agape construita din lemn intre anii 2000-2001, cu o capacitate de 300-400 de persoane, precum si o magazie pentru lemne donate si lucrate de credinciosii din parohie.

Primul slujitor al bisericii a fost un monah cunoscut sub numele de Parintele Gherasim, apoi au urmat preotii: Alexandru Ciuteanu, Toader Gheorghiu, Vasile Marcoci, monahul Sturza, Vasile Hojbota, Vasile Cojoc, Virgil Ursachi, Iorgu Petrovici, in prezent fiind slujitori preot paroh Mihai-Viorel Cailean, preot slujitor Radu Zelinca si preot slujitor Tarca Bogdan.

Scriitorul Mihail Sadoveanu a indragit mult aceste locuri pe care le-a vizitat adesea in tineretile sale. A publicat chiar un volum cu titlul "Neagra Sarului", iar lucrarea sa "Dumbrava minunata" a fost scrisa tot aici .

Se spune ca insusi Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ar fi vizitat Neagra si cu ocazia aceasta a vorbit din foisorul casei preotului Ciuteanu, catre poporul adunat aici.

In curtea bisericii se mai afla cavoul cu ramasitele pamantesti ale Generalului Gheorghe Manoliu si ale familiei sale care a trait pe aceste meleaguri.

Mai multe detalii despre această monografie puteți citi AICI !

Vă prezentăm câteva fotografii din timpul slujbei de Sf. Maslu: