Pastorala de Paște a ÎPS Pimen: ”2018, pentru noi, românii, este un an binecuvântat de Dumnezeu”

Iubitului nostru cler, cinului monahal şi binecredincioşilor creştini din de Dumnezeu păzita noastră Arhiepiscopie, har, milă şi pace de la Dumnezeu – Tatăl, iar de la noi arhierească binecuvântare !

IUBIŢI CREDINCIOŞI,

Despre Învierea Sa din morţi Mântuitorul a spus ucenicilor Săi, în trei rânduri, cu puţin timp înainte de împlinirea ei: „Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia” (Matei 17, 22-23; 20, 18-19; 26, 31-32).

Despre împlinirea dumnezeiescului fapt al Învierii, sfinţii evanghelişti spun că acesta s-a petrecut în ziua cea dintâi a săptămânii, Duminica, potrivit tradiţiei Bisericii, după miezul nopţii; faptul în sine rămâne, ca orice Taină a lui Dumnezeu, necuprins de mintea omenească, nesimţit, nevăzut de simţurile omului. Textele liturgice, cuvintele slujbelor din biserica noastră Ortodoxă ne vorbesc, în felul lor, foarte limpede ca să putem pricepe că Tainele lui Dumnezeu se înţeleg prin credinţă şi tăcere, cum scrie Sf. Ioan Gură de Aur. Dumnezeu, pentru încredinţarea noastră, ne oferă mărturii şi martori ai unor fapte legate direct de înfăptuirea Tainei, a lucrării mântuitoare a lui Dumnezeu.

Să ascultăm câteva cuvinte din slujba bisericească închinată sărbătorii Învierii Domnului în zilele de duminică: „Doamne, pecetluită fiind groapa de cei fărădelege, ai ieşit din mormânt, precum Te-ai născut din Născătoarea de Dumnezeu. N-au cunoscut cum Te-ai întrupat îngerii Tăi cei fără de trup. N-au simţit când ai înviat ostaşii cei ce Te-au străjuit. Că amândouă au fost pecetluite pentru cei ce ispiteau; dar minunile s-au descoperit celor ce se închină cu credinţă Tainei…

Doamne, încuietorile cele veşnice zdrobindu-le, şi legăturile rupându-le, ai înviat din mormânt, lăsând giulgiurile Tale spre mărturia adevăratei îngropării Tale celei de trei zile. Şi ai mers în Galileea, Cel ce ai fost străjuit în peşteră…

Doamne, femeile au alergat la mormânt să Te vadă pe Tine, Hristoase, Cel ce ai pătimit pentru noi; şi venind au aflat un înger şezând pe piatra răsturnată şi acela către dânsele a grăit, zicând: A înviat Domnul! Spuneţi Ucenicilor că a înviat din morţi Cel ce mântuieste sufletele noastre.

Doamne, precum ai ieşit din mormântul pecetluit, aşa ai intrat şi la Ucenicii Tăi, prin uşile încuiate, arătându-le lor patimile trupului, pe care le-ai primit, Mântuitorule, îndelung răbdând. Ca Cel ce eşti din sămânţa lui David răni ai răbdat, iar ca Fiu al lui Dumnezeu, lumea ai slobozit…”.

DREPTMĂRITORI CREŞTINI,

Cele spuse până aici, scrise în cărţile de slujbă ale Bisericii, le socotim ca o prezentare pe scurt cuprinzătoare şi pe înţelesul cuvenit al minţii cât şi al sufletului, pentru întărirea credinţei noastre în faptul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Cuvintele din slujbele noastre Ortodoxe sunt scrise de Sfinţii Părinţi ai Bisericii noastre, purtători de Dumnezeu.

Martorii si mărturisitorii Învierii Domnului sunt sfintele femei Mironosiţe, Sfinţii Apostoli şi „fraţii” (I Corinteni 15, 6), credincioşii care L-au urmat, ascultându-I cuvintele şi bucurându-se de binefacerile Lui împărtăşite celor bolnavi, „timp de patruzeci de zile vorbind despre Împărăţia lui Dumnezeu” (Faptele Apostolilor 1, 3).

Faptul Învierii este chezăşia învierii noastre (I Corinteni 15, 20-23). Faptul Învierii este temelia credinţei şi trăirii noastre creştine (I Corinteni 15, 14, 17-19; 31-34; 58).

Să punem la inimă cuvintele de povăţuire duhovnicească ale Sf. Ap. Pavel: „Să vă înnoiţi în duhul minţii voastre şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptate şi în sfinţenia adevărului… Mâniaţi-vă şi nu greşiţi; soarele să nu apună peste mânia voastră. Cel ce fură să nu mai fure, ci mai vârtos să se ostenească lucrând cu mâinile sale, lucrul cel bun, ca să aibă să dea şi celui ce are nevoie. Din gura voastră să nu iasă nici un cuvânt rău, ci numai ce este bun, spre zidirea cea de trebuinţă, ca să dea har celor ce ascultă… Fiţi buni între voi şi milostivi, iertând unul altuia, precum şi Dumnezeu v-a iertat vouă, în Hristos” (Efeseni 4, 23-32).

„… Vouă vi s-a dăruit, pentru Hristos, nu numai să credeţi în El, ci să şi pătimiţi pentru El… Nu faceţi nimic din duh de ceartă, nici din slavă deşartă, ci cu smerenie unul pe altul socotească-l mai de cinste decât el însuşi. Să nu caute nimeni numai ale sale, ci fiecare şi ale altuia” (Filipeni 1, 29; 2, 3-4).

Sporirea noastră duhovnicească pentru înnoirea în duhul minţii noastre este chezăşuită de duhul comuniunii, iar ca loc, Sfânta Biserică, locaşul de închinare şi acesta pe pământul ţării noastre, fiind încredinţaţi de adevărul trăit de strămoşii noştri: „Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-i în ţara mea”, adevăr spus nu la figurat, ci în realitatea lui, aceasta cu referire la gustul pâinii noastre româneşti făcută pe vatră, şi această vatră a cuptorului să fie pe vatra pământului nostru strămoşesc. Nu numai gustul pâinii noastre, hrană pentru trup, ci şi cuvântul, cuvintele limbii noastre româneşti plac inimii noastre, cum spune Mihai Eminescu: „ fiecare – om (n.n.) – are nevoie de un tezaur sufletesc, de un reazim moral într-o lume a mizeriei şi durerii şi acest tezaur îl păstrează limba sa proprie în cărţile bisericeşti şi mirene. În limba sa numai, i se lipesc de suflet preceptele bătrâneşti, istoria părinţilor, bucuriile şi durerile semenilor săi… Prin urmare, faptul că noi, românii, câţi ne aflăm pe acest pământ, vorbim o singură limbă, una singură, nu ca alte popoare străine ce ne înconjoară, e dovadă destulă şi că aşa voim să fim, nu altfel” (Idealul unităţii politice a românilor).

Iată de ce acest an 2018, pentru noi, românii, este un an binecuvântat de Dumnezeu: împlinirea a 100 de ani de la întregirea hotarelor istorice ale ţării noastre; este întregirea vieţuirii noastre, a tuturor românilor, trăitori şi mărturisitori ai credinţei noastre ortodoxe şi vorbitori ai limbii române.

Închei acest cuvânt pastoral cu tradiţionala urare creştinească: „Sărbătoarea Învierii Domnului să o trăiţi cu bucuria mântuirii! Hristos a înviat!”

† PIMEN

ARHIEPISCOP AL SUCEVEI Şl RĂDĂUŢILOR

Deputatul Alexandru Băișanu susține că s-ar pregăti falimentarea Companiei Naționale a Uraniului pentru a fi vândută la preț de nimic

Deputatul ALDE de Suceava, Alexandru Băișanu, a cerut, într-o interpelare adresată ministrului Energiei, Anton Anton, să blocheze „falimentarea din pix” a Companiei Naționale a Uraniului și destituirea imediată a persoanelor vinovate de situația în care a ajuns compania.

Astfel, prin interpelarea făcută, deputatul sucevean întreabă de ce Ministerul Energiei a blocat suma de aproximativ 29 milioane lei, nepunând în aplicare prevederile Legii nr. 42/2017, astfel încât suma de bani care a fost reținută ilegal din contractul încheiat de CNU-SA cu ANRSPS, ducând practic compania la o situație extrem de gravă din punct de vedere economic – financiar.

Băișanu mai întreabă cum a dispărut din Bugetul CNU-SA, suma de 21 milioane lei cu promisiunea ministrului de Interne, Carmen Dan, ca o altă suma de 21 milioane lei să fie alocată la rectificarea bugetară din vara anului 2018, promisiunea fiind făcută fostului ministru al Energiei, Toma Florin Petcu. El vrea să afle și de ce nu s-a întocmit documentația necesară către Ministerul de Interne pentru solicitarea sumelor mai sus amintite pentru încheierea unui contract cu ANRSPS de către CNU-SA pentru livrarea de octoxid de uraniu.

Mai mult, parlamentarul ALDE întreabă de ce nu s-a făcut nimic pentru punerea în aplicare a Memorandumului adoptat în ședința de guvern din data de 25.05.2017, având că temă ”Acordarea unui ajutor de restructurare a Companiei Naționale a Uraniului SA, dar și de ce nu s-a făcut nimic concret pentru valorificarea stocului de dioxid de uraniu, existent pe platforma de la Uzina Feldioara, încă din anul 2015. „Nimeni nu răspunde de degradarea acestui material instabil chimic?”, se întreabă deputatul.

Băișanu vrea să afle și de ce planul de restructurare al CNU-SA nu s-a depus în luna februarie 2017, în condițiile în care compania l-a depus în termen, iar la acest plan au lucrat și reprezentanți ai Ministerului Energiei și a fost depus abia în luna iunie 2017, dar și de ce s-a întârziat nejustificat acordarea tranșei a doua din Ajutorul de salvare a CNU-SA la începutul anului 2017, nepunând în aplicare Legea nr. 42/2017, lucru ce a condus la funcționarea anormală a companiei, la dezechilibre majore din punct de vedere economic și la mișcări sociale fără precedent.

Liderul ALDE Suceava cere ministrului Energiei să explice de ce nu s-a răspuns la întrebările Comisiei Europene primite în luna august 2017 decât în luna decembrie 2017, dar și de ce au apărut întrebări ale Comisiei Europene în luna decembrie 2017 dintr-un așa zis „Plan revizuit”, când acesta nu a fost aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor și se referea la închiderea minei Crucea-Botușanu și vânzarea Uzinei Feldioara, împreună cu zăcământul de la Tulgheș-Grințieș, lucrurile fiind contrare planului depus în iunie 2017, asumat de CNU-SA și Ministerul Energiei.

Alexandru Băișanu este intrigat și vrea să știe care au fost motivele vizitelor la sediul CNU-SA și la Uzina Feldioara ale firmei franceze AREVA și reprezentanților Ambasadei Franței și mai cere să i se spună de ce proiectul de O.U.G. referitor la împrumutul de octoxid de uraniu al CNU-SA de la ANRSPS nu a plecat din Ministerul Energiei și care au fost măsurile întreprinse în ultimele luni dacă în decembrie 2017 s-a știut că nu se va putea încheia contract cu ANRSPS din cauză că CNU nu avea alocare în bugetul Ministerului de Interne.

„Toate aceste lucruri și cu mai multe detalii nu fac decât să tragem o singură concluzie: falimentarea CNU-SA, vânzarea activelor, a Uzinelor Feldioara și a zăcământului de la Tulgheș-Grințieș la un preț de “nimic” și închiderea minei Crucea-Botușana. Probabil se dorește să devenim ”groapa de gunoi radioactiv” a Europei sau poate și mai mult de atât, distrugerea ciclului integrat, pierderea a 20 % din energia țării și afectarea gravă a securității și siguranței sistemului energetic național”, adaugă Băișanu în interpelare.

El subliniază că rețeta a fost deja folosită în Bucovina în cazul zăcământului cuprifer. „Toate aceste lucruri se întâmplă după aceeași “rețetă”: falimentarea, vânzarea la un preț subevaluat de zeci de ori, iar ulterior, administratorii noilor firme realizează profit. Exemplu: Falimentarea zăcământului cuprifer din Bucovina, de la Mănăila, vânzarea la un preț foarte mic și ulterior, preluarea acestuia de către trei firme din China, Irlanda și Anglia, care, toate au realizat profit”, a punctat Băișanu.

CITEȘTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE: NewsBucovina.ro

Asociația Forestierilor din România, întrunită la Vatra Dornei

Asociația Forestierilor din România – ASFOR a organizat în data 30.03.2018 Adunarea Generală a Sucursalelor Suceava, Baia Mare, Bistrița și Cluj la Centrul de Economie Montană din Vatra Dornei, iar la eveniment au participat numeroși agenți economici membrii ASFOR, cât și Ilie Covrig – secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor, Emanuel Havrici – deputat, membru în Comisia de Agricultură – Silvicultură, Mihai Gășpărel – Inspector șef al Gărzii forestiere Suceava, Sorin Ciobanu – director al Direcției Silvice Suceava, Cătălin Diaconescu – director Comercial al Direcției Silvice Suceava, Constantin Chirilesc – președinte Asociația Producătorilor de Mobila – “Mureșul” și prof. dr. Radu Rey – Director al Centrului de economie montană.

ASFOR arată într-un comunicat de presă că agenții economici și-au exprimat îngrijorarea față de situația actuală a domeniului forestier, situație datorată în principal numeroaselor modificări legislative produse anul trecut, care au obligat RNP Romsilva să efectueze un volum ridicat de lucrări de exploatare silvică, peste capacitatea proprie, lucrări ce erau, până la modificarea legislativă, efectuate de agenții economici specializați, care asigurau lemnul de lucru pentru industria de prelucrare primară a lemnului, cât și lemnul de foc pentru populație.

Aceștia au spus că fiecare operator economic face tot posibilul să asigure lemnul de foc populației din depozitele proprii, unii chiar au făcut investiții în despicătoare, paletizoare, instalații de brichetat pentru a asigura populației lemnul de foc, așa cum îl solicită clientul. Mai mult aceștia au arătat faptul că asigură și transportul până la locuința clientului, acesta nefiind nevoit să se deplaseze în pădure sau la Primărie pentru a depune cereri. Din lipsa materiei prime multe firme au pierdut contracte în județele deficitare în pădure, unde asigurarea lemnului de foc chiar este o problemă. Aceștia au cerut eliminarea sau reducerea TVA-ului la lemnul de foc, ca o primă măsură simplă în a rezolva problema încălzirii, se arată în comunicat.

„Oameni ai muntelui, lemnari din tată în fiu, forestierii din Ținutul Mănăstirilor atrag atenția că un arbore valoros crește într-o sută de ani iar dacă ne batem joc de lemn și-l punem pe foc sau îl lăsăm să putrezească prin pădure – o să ne bată Dumnezeu. Am distrus toată industria României, a mai rămas doar sectorul forestier, care este sută la sută românesc și este păcat să-l distrugem. Agenții economici trag un semnal de alarmă că se golesc satele de munte, iar cei care pleacă în afara țării nu se mai întorc”, susține ASFOR.

CITEȘTE CONTINUAREA PE: NewsBucovina.ro