Petru Ariciuc, postare virală pe Facebook despre proiectul ”Lunca Dornelor” și starea actuală a Dornei

Postare virală pe facebook a șefului Salvamont Vatra Dornei, Petru Ariciuc. Este vorba despre un text, ce reflectă foarte bine situația actuală a stațiunii Vatra Dornei, însoțit de fotografii sugestive cu starea în care a ajuns zona ”Lunca Dornelor” odată ce actuala administrație a renunțat mult prea ușor la proiectul complexului de agrement ce ar fi trebuit construit în zonă.

Domnul Ariciuc a făcut în postarea sa mai multe afirmații care pun serios pe gânduri, iar una dintre ele reflectă foarte bine starea de fapt: ”Lunca Dornei e Dorna: tristă, obosită, îmbătrânită. Și ea, care avea atâția fii destoinici și atâtea fete mândre, rămâne fără copii și e stearpă ca balastrul din Luncă.” Vă invităm să citiți mai jos textul complet al postării ce s-a viralizat rapid pe facebook ... este real și pe alocuri chiar cutremurător:

Dragi dorneni, fii și fiice ale Bucovinei,

-------------------------------

Ceva e putred în Dorna.

De aceea trebuie să stăm puțin de vorbă.

------------------------------

Comunitatea noastră își trage numele de la Dorina, o fată tânără și frumoasă de care, după cum spune legenda, s-a îndrăgostit Dragoș Vodă.

Dar frumoasa Dorna de altădată e acum îmbătrânită de griji și oboseală. Și nicăieri nu se vede mai bine acest lucru decât în Lunca Dornei. Mulți tineri nu știu unde se află locul acesta. Unii dintre voi nici nu au auzit de el. Dar cei mai în vârstă știu de frumusețea ei de altădată. De locul în care, tineri și plini de emoție și pasiune, se țineau de mână îndrăgostiții. De acordurile de chitară ce pluteau pe lac. De râsetele și dansurile care umpleau noaptea.

Acum, acest loc este sterp. Peste focul tinereții, acum cresc boscheți; peste veselie, gunoaie și bălți infecte în urme de tractor. Și un morman de pietriș steril tronează acum ca un rid peste frumusețea ascunsă a Dornei.

Nunțile care se țineau lanț aici și focul tinereții au plecat odată cu copiii noștri. Un preot din Dorna îmi povestea că, în fiecare an când merge cu Ajunul, toți oamenii sunt bucuroși că „s-au întors copiii acasă” și timp de câteva zile, orașul se umple de viață. Dar, când merge cu Boboteaza, toți îs întristați. „Unde-s copiii?”, întreabă el. „Aaa, părinte, pai au plecat înapoi la muncă. Ce să facă aici?” Și pe fețele lor se vede tristețea Dornei.

Lunca Dornei e Dorna: tristă, obosită, îmbătrânită. Și ea, care avea atâția fii destoinici și atâtea fete mândre, rămâne fără copii și e stearpă ca balastrul din Luncă. Parcul de biciclete pentru copii și tineri e o groapă de gunoi. Imaginile vorbesc de la sine. Aici a hotărât administrația locală că trebuie să-și trăiască pasiunea tinerii noștri și puținii turiști care mai trec pe aici: printre gunoaie, boscheți și balastru. Dar este speranță !

În urmă cu câțiva ani, dl. Constantin Huțanu, primar pe atunci, a demarat proiectul COMPLEX DE AGREMENT LUNCA DORNELOR . Acesta era un proiect de dezvoltare a turismului, care însemna construirea de piscine moderne și tobogane cu apă și cascade, spa, terenuri de sport, bowling și discotecă, adaptate pentru toate vârstele. Proiectul a fost aprobat în 2008 și totul era pregătit pentru a începe construcția. Din nefericire, proiectul COMPLEX DE AGREMENT LUNCA DORNELOR s-a transformat în Nada Florilor din Fălticeni. Cătălin Nechifor, pe atunci președintele Consiliului Județean Suceava, a menționat că” norocul Fălticeniului a fost ghinion pentru Vatra Dornei, dl. Boncheș a refuzat acest proiect și, la o lună de la învestire, l-a anulat.”

Și, din nou, noi, dornenii, am avut de suferit de pe urma orgoliilor de partid. Așadar, datorită acestor orgolii, dornenii au acum mai multe opțiuni de agrement: Figa, Gura Humorului, Fălticeni și, mai nou, Botoșani. Din nefericire, nu și Vatra Dornei.

Nu le cerem celor din administrația locală să facă ceva; au demonstrat că fie nu pot, fie nu vor. Le cerem doar să nu le pună piedici celor care pot și vor și să nu dărâme ce construiesc alții.

Salutăm inițiativa d-lui. Boncheș de a construi drumuri. Dar drumurile acelea trebuie să ducă undeva. Și, din păcate, la noi, drumurile duc doar mai departe. Dorna, din Perla Bucovinei, a ajuns destinație de tranzit. Dorna nu are nevoie doar de drumuri, Dorna are nevoie de oameni.

Am încredere că dornenii îi vor reda Dornei cea frumoasă strălucirea de altădată, pentru că doar în noi trăiește ceva ce crește doar la munte: spiritul bucovinean, pe care nici un boschet nu poate să-l înghită.

Pe cei care vă amintiți de vechea Luncă, vă invit să povestiți mai jos de frumusețea ei de altădată. Și pe toți, și tineri, și mai în vârstă, vă întreb: cum credeți că se poate da viață acestui spațiu sterp?

Concluzionăm astfel că modul catastrofal în care s-a gestionat proiectul ”Lunca Dornelor” se poate extrapola cu ușurință la nivelul întregii Dorne și arată stilul haotic de lucru din ultimii ani, caracterizat prin lipsă de interes și implicare greoaie în rezolvarea problemelor orașului, prin proiecte puține și făcute pe genunchi, fără o viziune clară de dezvoltare și parcă menite doar să ia ochii electoratului ce pare tot mai puțin interesat de soarta orașului și care se mulțumește ”că măcar se face ceva”, după cum scria cineva într-un comentariu pe facebook. Mai jos puteți vedea și postarea originală a șefului Salvamont: