ANUNT - Vrei sa lucrezi in strainatate ?

Detalii Anunt: Recrutam personal pentru Germania si Austria in agricultura, fabrici, constructii, ingrijit spatii verzi. Limba germana nu este obligatorie.

Companie: Arbeits Vermittlungs Dienstleistungs Gesellschaft

Telefon: 0724 487 681, 0786 740 005, 0754 613 750, 0753 119 885 intre 09-16 h

E-mail: locuridemuncagermania@yahoo.com

Contributia lui Gheorghe Flutur, la punerea pe butuci a statiunii Vatra Dornei

De când la Gura Humorului, localitatea natală a vicepreşedintelui PDL, Gheorghe Flutur, s-a amenajat o pârtie de schi şi snowboard şi un telescaun modern - prea modern chiar, dacă ţinem cont că personalul nu ştie să lucreze cu telefericul Leitner care a costat câteva milioane de euro - la Vatra Dornei, staţiune considerată cândva "Perla Bucovinei", au început să se înmulţească problemele.

Asta în ciuda faptului că localitatea situată în Depresiunea Dornelor este situată la o altitudine net superioară. În plus, Complexul Bradul - Călimani dispune de cea mai modernă bază de tratament balneo-climaterică din ţară, turiştii având la dispoziţie mult mai multe variante pentru petrecerea vacanţelor.

Cel care lucrează sistematic la punerea pe butuci a staţiunii Vatra Dornei este tocmai preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur. Una dintre cele mai josnice mişcări ale democrat-liberalului este legată de tunurile de zăpadă artificială care au fost aduse la Clubul Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei - club finanţat de la bugetul de stat şi controlat de partidul de guvernământ - pe vremea când dorneanul Liviu Cepoi s-a aflat preţ de câteva luni în fruntea sportului românesc în perioada în care Călin Popescu Tăriceanu era premier.

Acestea nu au funcţionat niciodată, astfel că Flutur imaginându-şi în mod eronat că tunurile de zăpadă artificială funcţionează la fel de simplu ca un calorifer, doar prin introducerea ştecherului în priză i-a cerut lui Octavian Pungovschi, preşedinte CSI Vatra Dornei, să trimită instalaţiile la Cârlibaba. Cum ordinul nu se discută, ci se execută, tunurile au ajuns acolo unde a cerut Baronul de Suceava. Numai că nici la Cârlibaba nu au funcţionat, deoarece comuna suceveană, spre deosebire de Vatra Dornei, nu beneficiază nici măcar de iluminat public. Despre o sursă permanentă de apă nici nu poate fi vorba! La Cârlibaba, funcţia de primar este ocupată de pedelistul Gabi Danci, fost brigadier în Ocolul Silvic pe vremea când Gheorghe Flutur era şef.

Între CSI Vatra Dornei şi Primăria Cârlibaba nu a existat nici un contract scris pentru folosirea tunurilor de zăpadă. Cele două părţi s-au înţeles verbal pentru ca sportivii de la clubul dornean să beneficieze de transport pe cablu gratuit în schimbul "donaţiei" puse la cale de Gheorghe Flutur. Această "afacere de judeţ" a ajuns şi la urechea Doinei Melinte. Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport şi Tineret a ordonat o anchetă la clubul condus de Octavian Pungovschi. Acestuia i se mai impută că a făcut o investiţie de 300.000 lei fără acordul ANST. O altă investiţie, derulată prin proiectul "Sanie pe stradă", s-a făcut pe un teren privat care i-ar aparţine unei rude a lui Pungovschi. Potrivit ziarului Monitorul de Suceava, lista acuzaţiilor este mult mai lungă.

"Medicamentele decontate de directorului Clubului Sporturilor de Iarnă pentru sportivi constituie un alt subiect al controlului, existând suspiciuni că oamenii nu prea au văzut cum arată aceste stimulente. De asemenea, Octavian Pungovschi este bănuit că a oprit ilegal bani din salariile unor angajaţi ai instituţiei, dar şi că a girat deplasări suspecte în străinătate. Reprezentanţii ANST mai verifică şi deconturile depuse pe instituţie, costurile de întreţinere şi reparaţie a maşinilor, precum şi casările suspect de rapide pentru materialele sportive din dotarea Clubului Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei", scrie publicaţia suceveană.

Un alt motiv pentru care Gheorghe Flutur nu are la suflet staţiunea dorneană este legat de primarul Ioan Moraru, membru PNL. Viceprimarul Mircea Rusu, de la PDL, vrea să-i ia locul la următoarele alegeri locale. Cei doi sunt la cuţite şi se ceartă la fiecare şedinţă a Consiliului Local. În mijlocul acestui război surd, localnicilor li se pregăteşte un referendum prin care sunt întrebaţi dacă doresc ca municipiul Vatra Dornei să treacă din judeţul Suceava în Bistriţa-Năsăud. Supăraţi din pricina piedicilor lui Gheorghe Flutur, dornenii se gândesc tot mai serios să treacă graniţa, în Ardeal.

SURSA: Jurnalul.ro

Circa 1.000 de euro, şpaga pentru „recalcularea” unei alcoolemii la Vatra Dornei

Ancheta în cazul presupuselor dosare măsluite de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei şi al acuzaţiilor de corupţie ce planează asupra unor funcţionari din cadrul acestei instituţii este departe de a fi finalizată, însă surse judiciare ne-au mărturisit că anchetatorii au deja mai multe declaraţii ale unor indivizi care recunosc că au dat şpagă pentru a nu fi daţi pe mâna judecătorilor.

Banii, circa 1.000 de euro pentru fiecare dosar măsluit, ajungeau, din informaţiile pe care le deţinem, la grefiera Parchetului de la Vatra Dornei, Angelica Mariana Bulughiană (43 de ani).

Anchetatorii, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, susţin că nu au încă date dacă banii intrau şi în buzunarul procurorului care instrumenta dosarele cu pricina, caz în care competenţa ar fi declinată Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Coincidenţă sau nu, însă, în toate acele dosare apare numele unui singur procuror, Gheorghe Rusu, actualmente pensionar, care ani la rând, până în 2009, a fost prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei.

Toate dosarele vizează infracţiuni la regimul rutier, în principal conducere a unui autoturism pe drumurile publice cu o alcoolemie peste limita legală.

Indivizi prinşi beţi turtă la volan, cu alcoolemii ce depăşeau cu mult limita legală, au scăpat de răspunderea penală.

Sunt exemple de învinuiţi care aveau alcoolemii de peste doi la mie (n.r. - limita dintre contravenţie şi infracţiune este de 0,80 la mie) şi, cu toate astea, potrivit ordonanţei procurorului, au scăpat de răspunderea penală.

O “recalculare” minune şi alcoolemia scădea sub limita legală, transformându-se din infracţiune în contravenţie.

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava au cerut de la unitatea de Parchet de la Vatra Dornei o situaţie cu dosarele cu alcoolemii înregistrate în ultimii şase ani.

Anchetatorii, ne-au mărturisit surse judiciare, vor să vadă câte dintre dosarele trimise de poliţie la Parchet cu propunere de trimitere în judecată au fost soluţionate cu scoaterea de sub urmărirea penală a învinuiţilor.

Au trecut patru luni de la percheziţia din casa grefierei

Au trecut mai bine de patru luni de când procurori şi ofiţeri anticorupţie au percheziţionat locuinţa grefierei-dactilograf de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, Angelica Mariana Bulughiană (n.r. – la începutul lunii mai a.c.) şi ancheta înaintează în ritm de melc.

Funcţionara bănuită că ar avea legătură directă cu presupusele fapte de corupţie de la Parchetul din Vatra Dornei s-a internat prin spitale, ajungând şi pe la Psihiatria din Câmpulung Moldovenesc, acuzând stresul provocat de întreg acest scandal.

Surse judiciare spun, însă, că grefiera trage de timp, încercând să caute o portiţă de scăpare.

Faptul că ancheta bate parcă pasul pe loc, iar anchetatorii au remis, doar la insistenţele mass-media, un comunicat sec, de câteva rânduri, despre acest caz, nu face decât să stârnească nemulţumiri printre unii oameni ai legii, care consideră că dacă nu era vorba de un funcţionar al Parchetului şi de acuzaţii grave de corupţie ce planează asupra unui procuror, atunci suspecţii ar fi fost de mult arestaţi preventiv.

SURSA: MonitorulSV.ro

Penibilul viceprimar al municipiului Vatra Dornei

Editorial  - Sorin AVRAM

Nu ştiu dacă primarul PNL de la Vatra Dornei, Ioan Moraru, este un om de ispravă, dar ştiu, în schimb, că viceprimarul PD-L al municipiului-staţiune, Mircea Rusu, este un penibil. Şi cum penibilul nu-i penibil destul până nu e şi fudul, acesta s-a apucat să compună scrisori cu glume de exploatare forestieră. De fapt este vorba despre o singură scrisoare pe care domnul Rusu a vrut s-o citească mai multă lume şi de aceea nu a lipit-o şi nu timbrat-o, ci a lăsat-o deschisă pentru a putea fi reprodusă de „Monitorul de Suceava”.

Înainte de a se apuca de scris, viceprimarul a studiat Legea Gravitaţiei, s-a asigurat că are la el toate poantele pe care le face la grătar cu cumetrii, că are suficiente lacrimi de crocodil pe care să le verse pe umerii dornenilor şi că ştie tot alfabetul limbii române.

Viceprimarul PD-L de Vatra-Dornei s-a dat în scris la primar pe motiv că, în principal, acesta nu s-a îngrijit să facă rost de rumeguş pentru centrala termică a oraşului. Are cuvântul, mai bine zis rândul, scriitorul ratat Mircea Rusu: „Am recurs la acest mod de comunicare pentru că, din păcate, foarte rar vă găsiţi timpul necesar pentru a discuta problemele comunităţii în biroul de la Primărie, atât cu mine, cât şi cu majoritatea angajaţilor. Pentru a putea citi aceste rânduri, vă rog, domnule primar, să coborâţi câteva minute din sferele înalte în care gravitaţi - cum vă place să spuneţi - şi chiar cu riscul de a vă murdări un pic pantofii de lac lustruiţi ireproşabil, încercaţi să atingeţi pământul măcar cu vârfurile, pământul acesta unde trăiesc dornenii, cu mic, cu mare şi unde sunt foarte multe probleme ce nu pot fi rezolvate de acolo… de sus! (…) „Gravitând” doar în scaunul de primar de Vatra Dornei şi trimiţând plângeri scrise, vă asigur că nimeni, niciodată, nici de la Suceava, nici de la Bucureşti şi de nicăieri, nu va veni cu tolba plină de bani pe care să o verse cu plecăciune în faţa domniei voastre! Dacă voi avea loc pe lângă distinşii dumneavoastră consilieri şi sfătuitori, vă stau la dispoziţie pentru a vă însoţi oricând şi oriunde în scopul rezolvării acestei probleme de maximă importanţă pentru Dorna şi pentru dorneni!”.

Cât talent şi câtă ironie într-un singur om! Ar fi păcat, domnule Rusu, să nu participaţi la un concurs de compuneri cu comicării, dar numai la categoria copii până-n 9 ani. Din câte am aflat, de încheierea contractelor pentru aprovizionarea cu rumeguş a centralei termice a oraşului ar trebui să se ocupe viceprimarul Rusu. În concluzie, Mircea Rusu ar fi trebuit să-şi scrie lui. În fine.

Cum nimic nu-i întâmplător pe lumea asta, mai ales în lumea politică, scrisoarea deschisă a lui Mircea Rusu a apărut cu numai o zi înainte ca şeful său de partid, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, să convoace o şedinţă cu forestierii în timpul căreia i-a rugat pe aceştia să ajute Dorna cu rumeguş. La întâlnire, de-a dreapta domnului Flutur a stat scriitorul ratat Rusu, şi nu primarul criticat Moraru. Deci, totul nu a fost decât un aranjament politic la care Mircea Rusu a participat cu elanul său scriitoricesc. Dacă ar fi avut talent, domnul Rusu ar fi procedat în aşa fel încât nimeni să nu-şi dea seama că el se pregăteşte pentru alegerile locale din 2012, atunci când visează să-i ia locul liberalului Moraru, şi că PD-L a vrut să-şi facă imagine pe seama dornenilor care aşteaptă încălzire de la centrala pe rumeguş a oraşului. Dar de unde atâta talent? Doar talentul nu-l poţi cumpăra ca pe vot, cu o găleată şi cu o promisiune mincinoasă. Lipsit de talent scriitoricesc şi politic, Mircea Rusu, cel pentru care în scaunul de primar se poate gravita, a demonstrat că este doar penibil.

SURSA: MonitorulSV.ro

Vârful Ouşorul – punct de atracţie pentru turişti

Forma aparte, inconfundabilă a Vârfului Ouşorul (1639 m) îi determină pe tot mai mulţi turişti să urce pe acest munte. Sunt mai multe locuri de unde se poate pleca, din Dorna Candrenilor, Floreni sau Coşna, iar pentru cei experimentaţi în ascensiuni montane şi din Iacobeni.

Din Dorna Candrenilor, prin Izvorul Alb sau pârâul Hăşuleţ, se poate urca pe Ouşorul, munte solitar ce pare un uriaş pierdut în nori, cu baza împădurită şi cu partea terminală acoperită de păşuni. Prin poziţia sa, acest munte domină întreaga depresiune a Dornelor, fiind zărit de la Şarul Dornei şi Panaci, de la Tihuţa, Poiana Stampei şi Dornişoara sau de la Poiana Negri, Iacobeni şi Mestecăniş sau de pe Munţii Călimani.

Ouşorul – vârful care indică vremea

Pentru oamenii din localităţile situate la poalele lui, creasta reprezintă o sursă de informaţie despre cum va fi vremea. Realitate verificată. În momentul în care în judeţ erau anunţate avertizări de cod galben sau portocaliu de ploi sau vijelii, 2-3 oameni mai în vârstă, care tocmai adunau fânul cosit, au spus că ei cred că vremea se va schimba, după semnalele de pe Ouşor, că va ploua cu siguranţă, deşi afară era senin şi că vântul va sufla mai tare ca de obicei. Atunci am întrebat dacă i-a informat cineva, iar ei au spus că se uită la Ouşor şi, după cum este vârful – limpede sau nu –, îşi dau seama de vreme. Ouşorul, fiind un munte vulcanic, locul în care a fost craterul încă se mai cunoaşte şi practic desparte creasta în două. Aici privesc localnicii, între culmi la nivelul norilor dintre creste şi îşi dau seama dacă vine ploaia sau nu.

„Atunci când vârful este acoperit de nori negri, furtuna pe munte este iminentă şi recomandăm turiştilor să nu se aventureze, pentru că nu au unde se adăposti. Este cel mai sigur barometru, verificat de noi de-a lungul sutelor de ani”, ne-a spus un bătrân aflat cu animalele la păscut chiar la poalele muntelui. Tot de la acesta am aflat că trebuie asigurat necesarul de apă de la un izvor situat la baza muntelui pentru că pe creastă nu mai există alte surse de apă.

Drumul spre crucea din vârful Ouşorului

Deşi urcuşul ar trebui să dureze aproximativ patru ore, pentru marea majoritate a turiştilor acesta durează mai mult. Motivul întârzierii este acela că Ouşorul este plin în această perioadă de fragi şi zmeură. Şi la coborâre se întârzie, de data aceasta turiştii fiind atraşi de bureţi, în special gălbiori şi creasta cocoşului. Chiar dacă ne abatem lateral din traseu nu există pericol de rătăcire deoarece porţiunea împădurită pe care trebuie să o urcăm nu este prea întinsă, iar o parte din trasee coincide cu drumurile care duc la stânile din munţi, drumuri pe care de două ori pe zi circulă o maşină 4x4 (tancul rusesc, cum îi spun localnicii, fiind un autovehicul de construcţie sovietică destul de puternic pentru a urca pe munte) care colectează laptele.

După ce se iese din pădure, poteca înconjoară pe lângă gard perimetrul de protecţie a izvoarelor cu apă plată de la fabrica de apă minerală, iar peisajul este de vis.

Aparent este un munte domol, dar abia când începi să-l escaladezi, îţi dai seama cât de greu este să urci pe Ouşorul. Un perete drept de stâncă, înalt de câţiva metri, la baza căruia porneşte un coborâş abrupt îţi atrage atenţia. Este locul de unde se pleacă în zbor cu parapanta. Câţiva tineri curajoşi au ajuns până aici cu o maşină de teren şi cu toate cele necesare unui zbor, dar ploaia şi vântul puternic care s-au pornit „ca din senin” i-au determinat să renunţe la temerarul zbor. De la ei am aflat că „nu există senzaţie mai intensă decât cea de a zbura cu parapanta două – trei ore peste văile munţilor. Vârful Ouşorul oferă o diferenţă de peste 800 de metri între locul de plecare şi locul de aterizare, iar curenţii sunt ascendenţi, ceea ce te ţine foarte mult în aer”, ne-a spus unul din iubitorii acestui zbor.

După peretele stâncos drumul se abate pe un traseu clasic de urcuş. Se urcă printr-o porţiune parcă săpată de o avalanşă spre golul alpin. Peisajul este superb, iar clădirile din Iacobeni parcă sunt un joc de Lego.

Vârful Ouşorul este marcat de o cruce metalică. Aici nu găseşti decât ierburi mici şi câteva plante alpine, iar curenţii de aer sunt foarte puternici. Spectacolul oferit de na-tură de pe acest vârf este unul rar întâlnit. O ploaie puternică venită dinspre Tihuţa – Poiana Stampei, a ocolit muntele şi s-a lăsat spre Vatra Dornei. De aici, în câteva minute norii s-au îndreptat spre Iacobeni, localitate de unde a ieşit după ploaie şi un curcubeu. Cât norii şi-au descărcat apele pe localităţile din jurul acestui munte deasupra a fost senin şi un soare puternic. Ce poate fi mai frumos decât să fii deasupra norilor! Din vârful Ouşorul poteca ne poartă spre Suhard – Vf. Omul (1932 m) – Rodna.

La coborâre, dacă bucatele ţi s-au terminat, poţi face un popas la una din numeroasele stâni care îţi oferă la preţuri modice (5-10 lei) caş, urdă, brânză cu smântână şi mămăliguţă, iar în loc de apă – lapte dulce.

SURSA: CraiNou.ro

Primăria Vatra Dornei vrea rumeguş gratis pentru centrala termică

Primăria Vatra Dornei ar putea beneficia şi în cursul acestui an de rumeguş gratis de la procesatorii de lemne din bazinul Dornelor, însă doar în condiţiile în care vor plăti pentru transportul acestei materii prime necesare pentru funcţionarea centralei termice din acest municipiu. În cursul zilei de ieri, la Palatul Administrativ din Suceava a avut loc o întâlnire între preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, viceprimarul din Vatra Dornei, Mircea Rusu, şi membrii Asociaţiei Forestierilor din judeţul Suceava, tema întâlnirii fiind găsirea unor soluţii pentru asigurarea rumeguşului necesar funcţionării centralei termice din Vatra Dornei pe perioada sezonului rece. Flutur a spus că în momentul de faţă stocurile de rumeguş pe care le are Primăria Vatra Dornei pentru a asigura combustibilul necesar funcţionării centralei termice sunt suficiente pentru viitorul sezon rece.

„A apărut o problemă care mă îngrijorează foarte tare, şi anume pregătirea pentru iarnă a municipiului Vatra Dornei. Acolo avem o centrală pe rumeguş care asigură încălzirea a peste 5.000 de locuinţe, însă din păcate stocurile de rumeguş sunt foarte mici. Acum sunt în jur de 10.000 de metri cubi şi lor le trebuie vreo 35.000 - 40.000 de metri cubi”, a spus Flutur.

El a spus că în urma discuţiei de ieri cu reprezentanţii procesatorilor de lemn din zona Dornelor ar exista posibilitatea ca Primăria din Vatra Dornei să primească rumeguşul gratuit, însă doar în condiţiile în care autorităţile din acest municipiu vor putea asigura transportul acestei materii prime.

De precizat că majoritatea procesatorilor de lemn prezenţi la întâlnirea de ieri de la Palatul Administrativ au spus că în momentul de faţă livrează rumeguşul contra cost în special către firmele Egger Rădăuţi şi Kronospan din Sebeş. Procesatorii au precizat că cele două firme plătesc aproximativ patru lei pentru un metru cub de rumeguş. Asta în condiţiile în care, spun procesatorii, la Primăria din Vatra Dornei rumeguşul era furnizat gratuit, iar în ultima perioadă autorităţile din acest municipiu nu au mai trimis nici măcar maşini pentru a prelua această materie primă. Cu toate acestea, unii dintre procesatori susţin că sunt dispuşi să ofere în continuare rumeguş gratis, însă doar dacă municipalitatea din Vatra Dornei va găsi modalităţi pentru a asigura transportul.

La rândul său, viceprimarul din Vatra Dornei, Mircea Rusu, a spus că în momentul de faţă primăria are datorii de peste nouă miliarde de lei vechi către firmele care au asigurat transportul rumeguşului în anii anteriori. Rusu a spus că în perioada următoare va avea întâlniri cu procesatorii de lemn din bazinul Dornelor pentru a vedea care dintre aceştia sunt dispuşi să ofere rumeguş pentru funcţionarea centralei termice. El a mai spus că „îi roagă” pe reprezentanţii companiilor care achiziţionează rumeguş din bazinul Dornelor să analizeze posibilitatea să reducă transporturile în această perioadă, astfel încât această materie primă să ajungă şi la Primăria Vatra Dornei.

CJ Suceava a solicitat zece miliarde de lei vechi pentru termoficarea din Vatra Dornei

La finalul discuţiilor de ieri de la Palatul Administrativ, preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a spus că a înaintat o scrisoare către Ministerul Administraţiei şi Internelor prin care solicită alocarea a zece miliarde de lei vechi pentru termoficarea din Vatra Dornei.

„Din punctul meu de vedere, primăria a întârziat cu aprovizionarea cu rumeguş pentru iarnă. Eu i-am invitat în luna iulie pentru a discuta despre stadiul pregătirii pentru iarnă. Şi am crezut că până la momentul acesta se vor ocupa de această problemă. Şi vreau să spun că am făcut o scrisoare către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin care eu am cerut pentru Primăria Vatra Dornei zece miliarde de lei vechi, pentru că ei au o problemă financiară foarte mare. Şi mă surprinde că domnul primar din Vatra Dornei nu a făcut demersuri aşa cum a făcut primarul Ion Lungu la Suceava, unde s-au alocat 35 de miliarde de lei vechi pentru termoficare, sau primarul din Rădăuţi, Aurel Olărean, care a primit zece miliarde de lei”, a spus Flutur.

SURSA: MonitorulSV.ro

Război civil în Primăria Vatra Dornei

Primarul şi viceprimarul din Vatra Dornei au ajuns la limita suportabilităţii. Mircea Rusu, viceprimarul oraşului staţiune, l-a luat la întrebări pe edilul Ioan Moraru pe o serie de teme pe care le consideră de importanţă majoră pentru Vatra Dornei. Interesant este că nemulţumirile viceprimarului au fost exprimate printr-o scrisoare deschisă, care a ajuns şi la redacţia ziarului „Monitorul de Suceava”. În afara unor probleme concrete legate de încălzirea oraşului în iarna care va urma, de problemele organizatorice existente în cadrul primăriei, Mircea Rusu l-a atins pe Ioan Moraru şi cu o serie de ironii bine ţintite. Primarul nu a rămas dator şi, în replică, a afirmat că responsabilitatea pentru achiziţionarea rumeguşului îi revenea lui Mircea Rusu, care nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu.

Mircea Rusu: „Există riscul iminent ca dornenii să nu poată beneficia de încălzire la iarnă”

În opinia viceprimarului Mircea Rusu, cea mai stringentă situaţie este creată de lipsa combustibilului necesar pentru centrala care asigură căldura şi apa caldă pentru municipiul Vatra Dornei.

„Cea mai importantă problemă în acest moment, domnule primar Moraru, este legată de riscul iminent ca dornenii să nu poată beneficia de încălzire la iarnă din cauza lipsei rumeguşului. După cum bine ştiţi, de trei luni de zile vă tot spun despre competiţia din piaţa lemnului în care rumeguşul şi deşeurile din lemn au devenit , fiind foarte solicitate de agenţii economici care şi-au dezvoltat capacităţi de producţie mari şi care au ca materie primă, în principal, rumeguşul”, este opinia exprimată în scrisoarea deschisă semnată de viceprimarul din Vatra Dornei.

Pe aceeaşi temă, Mircea Rusu i-a adus şi alte reproşuri lui Ioan Moraru. „În altă ordine de idei, vă reamintesc că într-o şedinţă publică cu transportatorii de rumeguş, la începutul lunii mai 2010, le-aţi promis acestora că veţi achita toate restanţele din 2009 – aproximativ 7 miliarde lei vechi, condiţie impusă de aceştia, pentru a efectua în continuare servicii de transport rumeguş pentru primărie. Dumneavoastră ce-aţi făcut, domnule primar? V-aţi străduit să plătiţi orice altceva, dar numai transportul pentru rumeguş nu. Evident că, în aceste condiţii, furnizorii de rumeguş şi transportatorii s-au orientat rapid către firme particulare şi care, spre deosebire de dumneavoastră, se ţin de cuvânt şi plătesc la timp atât transportul, cât şi contravaloarea rumeguşului”, şi-a continuat tirul acuzator Mircea Rusu.

Ioan Moraru: „Vinovat e viceprimarul”

De cealaltă parte, primarul Moraru aruncă toată vina în spatele viceprimarului. Edilul din Vatra Dornei a declarat ieri că singura atribuţie a lui Mircea Rusu era aceea de a se ocupa de achiziţia rumeguşului, iar pentru că nu a fost capabil de aşa ceva se gândeşte să-l lase şi fără această responsabilitate.

„Singurul vinovat e viceprimarul. În mai-iunie a fost organizată o licitaţie pentru a cumpăra rumeguş, dar nici până la ora asta eu nu am văzut procesul-verbal de adjudecare. Aşa se face că acum, în pragul iernii, contractele nu sunt încheiate, iar viceprimarul vrea ca toate să mi se spargă în capul meu. Dacă nu se poate ocupa nici de acest lucru, am să-l las doar să comunice şi să scrie la ziare”, a replicat acid Ioan Moraru.

Primarul a mărturisit că întreg conflictul a plecat la începutul anului, când Mircea Rusu şi o parte dintre consilierii locali dorneni s-au opus majorării tarifului gigacaloriei, de la 105 lei, la 120 de lei, fapt ce a generat pierderi importante la bugetul local.

„Se produce scump şi nu sunt încasări, iar datoriile sunt de aproximativ nouă miliarde de lei vechi, şi nu doar de şapte miliarde de lei vechi. Cât priveşte achiziţia rumeguşului, e o problemă mai complexă, iar domnul viceprimar şi familia sa au şi ei interese în această direcţie”, a ţinut să puncteze primarul din Vatra Dornei.

Uite secretara, nu e secretara

O altă anomalie observată de viceprimarul Mircea Rusu se referă la postul de secretar al instituţiei. „Vă mai întreb, domnule primar, şi prin intermediul acestei scrisori, dacă le puteţi spune dornenilor cine este secretarul municipiului Vatra Dornei ? Veţi răspunde probabil că este doamna Albei Rodica, dar oricine vă poate contrazice, pentru că doamna Albei este şef de serviciu DSIE – Integrare Europeană şi manager la patru proiecte mari cu finanţare europeană care se derulează în oraşul nostru. Supraom să fii şi nu poţi să faci faţă corespunzător acestor solicitări. Fiind destul de multe rateuri legate de perioada de derulare şi execuţia propriu-zisă a acestor proiecte, abil cum sunteţi, poate intenţionat o „încărcaţi” pe doamna Albei cu sarcini pe care nu le mai poate duce la bun sfârşit”, a punctat viceprimarul din Vatra Dornei. Mircea Rusu îl acuză pe edilul-şef dornean că nu a vrut să intre în normalitate pentru a-şi putea face propriile jocuri.

„Aţi promis public în ianuarie 2010 că veţi organiza concurs pentru ocuparea posturilor de secretar şi de arhitect-şef al municipiului Vatra Dornei. Ca de atâtea alte ori nu v-aţi ţinut de cuvânt. Sunt două posturi vitale pentru primărie şi pentru Dorna, de aceea, vă rog, domnule primar, să nu trataţi problema ocupării lor prin concurs ca pe o chestiune lipsită de importanţă, a cărei rezolvare să depindă de cheful şi de bunul dumneavoastră plac. Secretarul primăriei răspunde, printre altele, conform legii, de legalitatea tuturor hotărârilor Consiliului Local şi avizează pentru legalitate dispoziţiile primarului. Astea ar fi motivele pentru care nu vreţi să avem un secretar numit în baza unui concurs? Niciodată, în nicio funcţie – şi mai ales într-una de conducere – interimatul nu va avea forţă şi capacitate de a face performanţă. Probabil asta şi doriţi, domnule primar!”, a concluzionat Mircea Rusu.

Primarul spune că nu sunt bani

Referitor la acest subiect, Ioan Moraru s-a declarat saturat de intervenţiile viceprimarului.

„Nu există şedinţă de Consiliu Local la care să nu ridice această problemă. Nu pot să-mi permit să angajez oameni pe criza asta, pe care să-i plătesc cu bani grei de la bugetul local. Poate că dacă el ar lucra mai bine s-ar schimba şi câte ceva prin primărie”, a spus Moraru.

Primarul din Vatra Dornei a mai ţinut să-şi exprime nemulţumirea asupra modului „anacronic” şi „complet nejustificat” în care viceprimarul Rusu a adus în discuţie problemele municipiului Vatra Dornei.

„Eu sunt permanent în primărie, uşa mea este deschisă tot timpul şi poate comunica mereu cu mine. Din partea mea există comunicare, poate doar din partea lui nu este. Singura explicaţie ar fi că vrea să iasă în evidenţă”, a concluzionat Ioan Moraru.

„Pantofii de la lac lustruiţi ireproşabil”

În scrisoarea deschisă adresată de viceprimar sunt strecurate şi ironii la adresa comportamentului lui Ioan Moraru, mai mult preocupat de ţinuta şi imaginea sa decât de problemele cu care se confruntă dornenii.

„Am recurs la acest mod de comunicare pentru că, din păcate, foarte rar vă găsiţi timpul necesar pentru a discuta problemele comunităţii în biroul de la Primărie, atât cu mine, cât şi cu majoritatea angajaţilor. Pentru a putea citi aceste rânduri, vă rog, domnule primar, să coborâţi câteva minute din sferele înalte în care gravitaţi – cum vă place să spuneţi – şi chiar cu riscul de a vă murdări un pic pantofii de lac lustruiţi ireproşabil, încercaţi să atingeţi pământul măcar cu vârfurile, pământul acesta unde trăiesc dornenii, cu mic, cu mare şi unde sunt foarte multe probleme ce nu pot fi rezolvate de acolo … de sus!

(...) Dacă tot aţi coborât pe pământ să-mi citiţi scrisoarea, vă rog să mai zăboviţi puţin aici şi să mă ascultaţi: achitaţi de urgenţă restanţele mari şi plătiţi la timp facturile ce vor veni (asta în calitatea pe care o aveţi şi la care ţineţi aşa de mult, aceea de ordonator principal de credite) – lăsaţi fudulia, aroganţa şi orgoliile nejustificate la Gura Negri, urcaţi-vă în maşină cât nu este prea târziu şi bateţi la uşile instituţiilor cărora le-aţi trimis scrisoarea pentru a fi ajutaţi”, se arată în scrisoarea lui Mircea Rusu.

Viceprimarul l-a taxat pe Ioan Moraru şi pentru faptul că este singurul primar din cei 114 primari de municipii, oraşe şi comune din judeţul Suceava „care în doi ani şi patru luni de mandat nu a călcat încă pragul preşedintelui Consiliului Judeţean sau al prefectului”.

„ doar în scaunul de primar de Vatra Dornei şi trimiţând plângeri scrise, vă asigur că nimeni, niciodată, nici de la Suceava, nici de la Bucureşti şi de nicăieri, nu va veni cu tolba plină de bani pe care să o verse cu plecăciune în faţa domniei voastre! Dacă voi avea loc pe lângă distinşii dumneavoastră consilieri şi sfătuitori, vă stau la dispoziţie pentru a vă însoţi oricând şi oriunde în scopul rezolvării acestei probleme de maximă importanţă pentru Dorna şi pentru dorneni!”, este concluzia trasă de viceprimarul Mircea Rusu.

SURSA: MonitorulSV.ro

Accident cu trei morţi, după ce şoferul a aţipit la volan

Oboseala la volan duce din ce în ce mai des în ultima perioadă la adevărate tragedii. La o lună şi jumătate după ce doi tineri proaspăt căsătoriţi şi mama fetei au murit striviţi sub roţile unui camion, la Dorna Candrenilor, după ce şoferul a aţipit la volan şi a intrat pe sensul opus de mers, tot pe DN 17, la Poiana Stampei de această dată, oboseala la volan şi-a luat acelaşi tribut imens: trei morţi.

Cumplitul accident s-a petrecut în noaptea de duminică spre luni, în jurul orei 1.50. Pe DN 17, în interiorul comunei Poiana Stampei, pe o porţiune de drum drept, în pantă, cu înclinaţie uşoară, un autoturism Opel Astra s-a înfipt pur şi simplu într-un cap de pod, de la intrarea în gospodăria unui localnic. Din ancheta poliţiei rezultă că şoferul a scăpat maşina de sub control în timp ce rula cu viteză mare, a ajuns pe sensul opus de mers şi de aici a intrat în şanţul betonat de la marginea şoselei. Câţiva metri mai încolo s-a oprit în capul de pod, toată partea din faţă a maşinii făcându-se zob. Totul s-a întâmplat într-o fracţiune de secundă, iar despre forţa impactului vorbesc de la sine consecinţele.

Găsiţi morţi între fiarele contorsionate ale maşinii

Toate cele trei persoane din maşină, şoferul, pasagerul din dreapta sa şi o femeie aflată pe bancheta din spate, au murit.

Echipajul de „Descarcerare” al Detaşamentului de Pompieri Vatra Dornei, ajuns imediat la faţa locului, i-a găsit pe toţi cei trei pasageri fără suflare, concluzia specialiştilor, având în vedere starea în care se aflau, fiind că nu aveau cum să scape cu viaţă, practic fiind striviţi între fiarele contorsionate ale maşinii şi capul de pod din beton.

Poliţiştii care au efectuat ancheta de la faţa locului nu au găsit nici o urmă de frânare, accidentul producându-se, în mod aproape cert, după ce şoferul a aţipit la volan. Mai există şi varianta ca acestuia să i se fi făcut rău, însă eventuale probleme de sănătate ar putea fi descoperite doar la autopsia cadavrului şoferului.

Avertisment: şoferii gonesc pe DN 17, pe fondul calităţii bune a asfaltului

În autoturism se aflau Petru Avasiloaie, în vârstă de 50 de ani, care se afla la volan, şi soţii Ioan şi Silvia Moisa, de 55, respectiv 57 de ani, toţi cu domiciliul în oraşul ieşean Tîrgu Frumos. Poliţiştii au aflat că cei doi soţi se ocupau cu comerţul ambulant de jucării pentru copii, iar în momentul accidentului se întorceau de la Dej, unde fuseseră, cu marfă, la Zilele municipiului. Bărbatul de la volan era şoferul angajat al acestora, cu care obişnuiau să meargă adesea prin ţară, la evenimentele la care îşi vindeau jucăriile.

În ultimele luni, numeroase accidente grave, cu răniţi grav sau morţi, au avut loc pe DN 17, mai ales pe porţiunea aflată în zona Vatra Dornei. Poliţiştii spun că după ce drumul a fost modernizat, mulţi şoferi circulă cu viteză foarte mare pe acest drum, de aici şi până la accidente fiind adesea doar un pas.

SURSA: MonitorulSV.ro

Trei răniţi, după ce şoferul s-a izbit într-un stâlp electric

Trei persoane au fost rănite în urma unui accident rutier provocat de un şofer care a derapat şi s-a izbit violent într-un stâlp electric de la marginea şoselei. Accidentul s-a produs în noaptea de luni spre marţi, în jurul orei 3.00, pe strada Calea Transilvaniei din municipiul Vatra Dornei.

Din ancheta poliţiştilor de la circulaţie rezultă că Lucian Ţ., în vârstă de 23 de ani, din municipiul Fălticeni, aflat la volanul unui autoturism, circula cu viteză neadaptată la carosabilul umed, condiţii în care a pierdut controlul asupra direcţiei de mers, ajungând în stâlpul electric.

Elena N., în vârstă de 41 de ani, din oraşul Dolhasca, Neculai P., în vârstă de 41 de ani, din municipiul Iaşi, şi o minoră în vârstă de 17 ani, din Rădăşeni, toţi pasageri în maşină, au fost răniţi, din fericire medicii diagnosticându-i cu leziuni superficiale, ce nu le pun viaţa în pericol.

Şoferul nu a fost rănit de pe urma impactului.

SURSA: MonitorulSV.ro

Noian de nereguli la Clubul Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei

Clubul Sporturilor de Iarnă din Vatra Dornei şi directorul acestei instituţii, Octavian Pungovschi, au intrat în colimatorul Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret (ANST). O echipă de control formată din trei persoane a descălecat marţi la Vatra Dornei şi îşi va încheia verificările astăzi. Concluziile preliminare nu sunt deloc favorabile lui Octavian Pungovschi, care transformase instituţia într-un soi de moşie personală, ridicată pe bază de cumetrii şi interese care de care mai străine cu sporturile care trebuiau promovate. De altfel, nici trecutul directorului Clubului Sporturilor de Iarnă nu era dintre cele care să-l recomande pentru a conduce o astfel de instituţie, dar probabil că susţinătorii săi politici au refuzat să se intereseze pe cine pun la conducere.

Un subiect mediatizat intens şi în „Monitorul de Suceava” şi pe care echipa de control a ANST îl verifică este cadoul pe care Octavian Pungovschi i l-a făcut primarului din Cârlibaba. Este vorba de tunurile de zăpadă care au fost atribuite în urmă cu câţiva ani Clubului Sporturilor de Iarnă din Vatra Dornei şi care au fost date fără acceptul nimănui primarului din Cârlibaba.

Alte posibile nereguli sunt în privinţa startului pentru bob şi skeleton înfiinţat în parcul municipiului Vatra Dornei. Investiţia s-a ridicat la peste 3 miliarde de lei vechi şi se pare că a fost făcută fără avizul ANST, precum şi fără aprobarea Primăriei Vatra Dornei. O altă investiţie, derulată prin proiectul „Sanie pe stradă”, s-a făcut pe un teren privat care i-ar aparţine unei rude a lui Pungovschi.

Medicamentele decontate de directorului Clubului Sporturilor de Iarnă pentru sportivi constituie un alt subiect al controlului, existând suspiciuni că oamenii nu prea au văzut cum arată aceste stimulente. De asemenea, Octavian Pungovschi este bănuit că a oprit ilegal bani din salariile unor angajaţi ai instituţiei, dar şi că a girat deplasări suspecte în străinătate. Reprezentanţii ANST mai verifică şi deconturile depuse pe instituţie, costurile de întreţinere şi reparaţie a maşinilor, precum şi casările suspect de rapide pentru materialele sportive din dotarea Clubului Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei.

Demn de reţinut este şi faptul că instituţia îşi desfăşoară activitatea într-o clădire aparţinând Consiliului Judeţean Suceava, pe care şefii Clubului Sporturilor de Iarnă au uitat s-o mai întreţină.

SURSA: MonitorulSv.ro

„Festivalul Fructelor de Pădure” - Cosna - 5 Septembrie 2010

Sfârşitul acestei săptămâni prilejuieşte organizarea uneia dintre cele mai „dulci” manifestări anuale din Bazinul Dornelor. Duminică, 5 septembrie, comuna Coşna va găzdui cea de-a cincea ediţie a tradiţionalului „Festival al Fructelor de Pădure”.

Imediat ce gospodinele au cules fructele şi au preparat cele mai bune siropuri şi dulceţuri, vă invită să le gustaţi din produse la expoziţia pregătită de organizatori, primăria, Consiliul Local şi Căminul Cultural din localitate.

După slujba de la biserică, manifestările artistice sunt programate a avea loc pe terenul de sport de lângă primărie, de la ora 130. Vor fi premiate „cuplurile de aur” care au împlinit 50 de ani de căsnicie şi vor concerta Corul Ecclesia al Parohiei Dorna Candrenilor, în colaborare cu grupul de copii al Căminului Cultural Coşna, Grupul de copii „Speranţa” al Şcolii cu clasele I-VIII din Coşna şi Ansamblurile „Cetina Călimaniului” din Şaru Dornei, „Poieniţa” din Poiana Stampei, „Plaiurile Pojorâtei” din Pojorâta şi „Coşnencuţa”, reprezentanţi ai gazdelor. Recitalurile vor fi susţinute de către Ionuţ Candrea, Ionel Chiruţă, Mădălina Candrea, Angelica Flutur, invitata specială a spectacolului urmând a fi Sofia Vicoveanca.

„Sperăm să avem parte de vreme bună! Gospodinele s-au pregătit cu cele mai gustoase produse şi invităm pe toată lumea să petreacă alături de noi la cea de-a cincea ediţie a festivalului”, a declarat Iliuţă Ivan, primarul comunei Coşna.

Oricum, din exponate nu vor lipsi siropul din conuri de brad, dulceţurile de merişoare, zmeură, fragi sau mure, dar şi licorile alcoolice din afine, zmeură sau mure, precum şi preparatele din ciuperci.

Tot aici, cei interesaţi vor putea achiziţiona animale împăiate sau tăblii de coarne de cerb.

SURSA: Evenimentul.ro

Vicepreşedintele PNL Suceava Cezar Ioja s-a înscris în PSD

Vicepreşedintele Organizaţiei Judeţene Suceava a PNL Cezar Ioja a demisionat din acest partid şi s-a înscris în PSD. Fost candidat din partea liberalilor pentru un mandat de deputat în colegiul uninominal Vatra Dornei, Cezar Ioja a precizat că decizia de a demisiona din PNL a fost luată în urma neînţelegerilor pe care le-a avut cu liderii locali ai acestui partid. El a făcut referire în special la primarul din Vatra Dornei, Ioan Moraru, care este şi preşedintele organizaţiei locale a PNL.

„Mi-am exprimat în diverse rânduri nemulţumirea faţă de activitatea administraţiei locale din Vatra Dornei. Şi ca majoritatea investitorilor în turism, sunt total nemulţumit de modul în care este condus şi administrat oraşul”, a spus Cezar Ioja. El a arătat că în momentul de faţă gradul de ocupare a unităţilor turistice din Vatra Dornei este sub 20%.

„Vatra Dornei tinde să devină orice, numai oraş turistic nu”, a mai spus fostul liberal. Ioja a spus că şi din punct de vedere politic, activitatea PNL Vatra Dornei nu a fost una corespunzătoare, precizând că după alegerile prezidenţiale nu a mai avut loc nici o şedinţă a biroului local de conducere.

„Activitatea politică în PNL Vatra Dornei este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire. I-am spus acest lucru şi preşedintelui PNL din Vatra Dornei, iar ca soluţie mi s-a spus că risc excluderea din partid”, a spus Cezar Ioja. El a adăugat că a decis să se înscrie în PSD deoarece are încredere în proiectul noului lider al social democraţilor suceveni, Cătălin Nechifor.

Băişanu: „Ne-ar bucura dacă PSD îl pune pe Cezar Ioja candidat la primărie”

În ceea ce-l priveşte pe liderul PNL Suceava, Alexandru Băişanu, acesta a declarat că problemele semnalate de Cezar Ioja i-au fost aduse şi lui la cunoştinţă. Cu toate acestea, Băişanu a arătat că nu putea să sacrifice întreaga organizaţie PNL din Vatra Dornei pentru o singură persoană.

„Hotărârea îi aparţine, îi doresc succes în viaţă, însă PNL va funcţiona şi fără Cezar Ioja. Am o relaţie foarte bună cu Cezar Ioja, dar dacă el consideră că perspectivele vor fi mai bune în PSD, este problema lui”, a spus Băişanu. El a spus că, din punctul său de vedere, social democraţii i-au promis lui Ioja că va candida din partea PSD pentru funcţia de primar al municipiului Vatra Dornei. „Pe noi ne bucură dacă PSD îl pune candidat pe Cezar Ioja pentru Primăria din Vatra Dornei”, a spus Alexandru Băişanu.

SURSA: MonitorulSV.ro

O saptamana la munte. Sejur de sase zile cu 158 lei

Daca nu ati plecat inca in concediu si va tenteaza o escapda prin statiunile montane din Romania, acum este cel mai bun moment sa va faceti rost de un sejur foarte ieftin. Incepand din 5 septembrie si pana in 17 decembrie, Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc va desfasura Programul „O saptamana la munte”.

Oferta cuprinde sase zile si cinci nopti cazare, fara servicii de masa. Cei interesati vor putea opta pentru cazare pentru o saptamana incepand de la suma de 158 de lei pentru o unitate de doua stele, respectiv 358 de lei pentru o camera la un hotel de patru stele. La hotelurile sau pensiunile de trei stele cazarea costa 258 lei pe sejur. Cei care vor alege cazarea la hotelurile sau pensiunile de patru stele vor avea de platit pentru cinci nopti 358 de lei.

Lista hotelurilor care au aderat la acest program vasta (AICI) si cuprinde nu mai putin de 48 de unitati din 18 statiuni romanesti printre care: Sinaia, Busteni, Azuga, Cheia, Predeal, Poiana Brasov, Bran, Moeciu de Sus, Campulung Muscel, Bran, Olanesti, Gura Raului, Baisoara, Vatra Dornei, Baile Olanesti, Moroeni si Calimanesti.

Reprezentantii Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc au anuntat ca locurile vor fi vandute tuturor categoriilor de turisti romani dupa principiul “primul venit, primul servit”, prin intermediul agentiilor de turism din intreaga tara.

SURSA: CityNews.ro

Biciclist accidentat mortal in Saru Dornei

Un bărbat în vârstă de 51 de ani care se deplasa pe o bicicletă şi-a găsit sfârşitul în mod tragic, omorât de o maşină, şoferul acesteia declarând că a dat peste vehiculul cu două roţi din cauză că a fost orbit de farurile unei alte maşini. Accidentul s-a petrecut luni seară, în jurul orei 21.00, pe DJ 174F, în comuna Şaru Dornei. Din ancheta poliţiei rezultă că şoferul, Ilie C., în vârstă de 28 de ani, domiciliat în municipiul Vatra Dornei, aflat la volanul unei autoutilitare, l-a lovit în plin de biciclistul Teodor V., localnic din Şaru Dornei, care circula în faţa sa, victima decedând imediat.

Audiat de anchetatori, şoferul de 28 de ani a declarat că pur şi simplu nu l-a văzut pe biciclist, în momentul apropieri de acesta fiind orbit de farurile unui autovehicul care venea de pe sensul opus de mers.

Poliţia mai precizează că victima circula pe o bicicletă echipată corespunzător pentru deplasare pe timp de noapte, însă nu purta şi îmbrăcăminte cu elemente reflectorizante.

Şoferul a fost verificat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind 0. El va fi cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, poliţia continuând cercetările pentru a stabili împrejurările exacte în care s-a produs accidentul.

SURSA: MonitorulSV.ro

La Dorna Arini a răsunat din nou “Cântecul Cetinii”

Unul dintre cele mai longevive festivaluri folclorice din Bazinul Dornelor, „Cântecul cetinii”, a ajuns la cea de-a XIV-a ediţie. Cu sprijinul unor sponsori, oameni de suflet şi iubitori ai tradiţiilor, a fost posibilă organizarea ediţiei 2010 a festivalului, care s-a bucurat de o participare numeroasă.

“În anul 1994, fiind director al Căminului cultural din localitate, împreună cu viceprimarul de la acea vreme, profesorul Mihai Vleju, şi cu Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Suceava ne-am gândit că este bine să reedităm acele serbări câmpeneşti unde lumea se simţea bine măcar o dată pe an, după o muncă istovitoare”, ne-a spus primarul comunei, Ioan Moraru. Festivalul a fost întrerupt pentru câţiva ani, pentru că s-au făcut şi serbările munţilor Giumalău, la acea vreme infrastructura permiţând acest lucru.

“În zona Dorna Arini şi cetina cântă”

“Omul care stă la umbra bradului, când are un moment de linişte, cântă. Cântă cu gândul, cântă cu sufletul, cântă cu vocea”, ne-a spus Toni Grosus, unul dintre participanţii la acest festival încă de la primele ediţii. Primele ediţii au fost organizate pe Obcioara, la cota 1.600, dar pentru că drumul este greu accesibil până în vârf de munte, festivalul folcloric “Cântecul cetinii” se organizează în localitate, respectiv pe terenul de sport al Şcolii cu clasele I-VIII din Cozăneşti. Aici poate să vină mai multă lume, şi tineri, şi bătrâni, dar vin şi mulţi turişti.

Muzică, umor şi multă voie bună

Asta au oferit celor prezenţi organizatorii festivalului, pregătind un spectacol etno-folcloric şi de umor, din care nu au lipsit ansamblurile Brăduleţul din Dorna Arini, Dorna Dorului din Vatra Dornei, Trandafir de Bucovina din Suceava, Plaiurile Dornei de la Clubul Copiilor din Vatra Dornei, Cetina Călimaniului din Şaru Dornei şi Străjerii Bucovinei din Pojorâta. Recitalurile au fost susţinute de interpreţii Laura Haidău, Mădălina Candrea, Viorica Macovei, Sorin Filip şi de trupa ETNO D’OR, iar momentele vesele au aparţinut lui Ioan Seleşi, din Zalău. Prezentarea festivalului a fost făcută de bine cunoscutul fiu al satului, Doru Bighiu.

Tarabele cu jucării, suveniruri şi caruselele au întregit atmosfera de distracţie, mai ales pentru cei mici.

Festivalul a căpătat în timp caracter internaţional

De-a lungul celor 14 ediţii, la acest festival au fost oaspeţi din Belgia, din Franţa, din Republica Moldova, care au adus cu ei trupe de dansatori ce au învăţat dansurile populare româneşti, au cumpărat costume populare din Bucovina pe care le-au dus acolo, în zonele de unde au venit. În urmă cu doi ani, un maratonist din Belgia a străbătut aproape 2.000 de km, pentru a ajunge la festivalul “Cântecul cetinii”.

În vreme de criză, “puţin şi bun”

S-a făcut în urmă cu câţiva ani şi o ediţie a festivalului muntelui Giumalău, însă în vreme de criză nu este posibilă realizarea a două festivaluri în aceeaşi localitate, de aceea, aşa cum spunea primarul comunei, Ioan Moraru, “puţin şi bun”. Organizatorii au adus în bătătură şi o stână turistică pentru ca cei care au venit aici, pe lângă muzică bună şi momente vesele, să se bucure de produse tradiţionale, de lapte acru, jintiţă (încălzirea lentă a zerului). Cei mai mulţi au preferat balmoşul, un produs pe care numai oamenii muntelui reuşesc să-l facă aşa bun, pentru că îl prepară în ceaun, la foc de lemne.

Festivalul s-a finalizat cu dans în aer liber, iar turiştii care au participat la distracţie au fost nevoiţi să-şi găsească un loc de cazare în zonă. Manifestările au fost organizate de Primăria şi Consiliul Local Dorna Arini, Căminul Cultural “Savin Alexievici” Dorna Arini, cu sprijinul unor sponsori.

SURSA: MonitorulSV.ro

Vechii executivi din businessul Dorna au pus pe picioare fabrica Aqua Carpatica

Aqua Carpatica, cel mai nou business al omului de afaceri elveţian de origine elenă Jean Valvis, cel care a creat brandurile Dorna şi LaDorna Lactate aflate acum în portofoliul unor multi­naţionale, va aduce în luna septembrie pe piaţa apelor minerale un competitor nou pentru Dorna.

La opt ani după vânzarea apelor Dorna, Poiana Negri şi Izvorul Alb către compania grecească Coca-Cola Hellenic, Valvis revine cu un pariu nou în industria apelor minerale: un brand premium, Aqua Carpatica, pe care vrea să-l ducă şi la export. El are însă alături aceiaşi oameni-cheie care l-au ajutat să dezvolte cele două businessuri prin care elveţianul a devenit unul dintre cei mai bogaţi antreprenori locali: Dorna Apemin şi LaDorna Lactate. Cel care coordonează proiectul Aqua Carpatica este Stelian Chiforescu, prim-vicepreşedintele gru­pului Valvis Holding şi directorul fabricii de apă din Panaci (judeţul Suceava). El este unul dintre managerii cu care Jean Valvis colaborează încă din 1994, când acesta ocupa poziţia de vicepreşedinte la îmbuteliatorul de ape Dorna Apemin, precum şi fost asociat al omului de afaceri elveţian în businessul LaDorna Lactate (companie vândută în 2008 către grupul Lactalis).

Chiforescu este şi acţionar minoritar al companiei Carpathian Springs din Vatra Dornei care va lansa Aqua Carpatica, alături de Cornel Popa, un alt partener al lui Valvis din anul 1994, potrivit unor informaţii publicate în Monitorul Oficial.

Producţia a demarat în august

"Fabrica Aqua Carpatica are deja o linie funcţională pe care se testează produse, iar inaugurarea oficială va avea loc în septembrie", au declarat repre­zentanţii Primăriei comunei Panaci din judeţul Suceava. Reprezentanţii Aqua Carpatica nu au oferit informaţii pe acest subiect.

Unitatea de producţie va avea două linii de îmbuteliere în momentul inau­gurării, una pentru PET, iar cealaltă pentru ambalaje din sticlă, potrivit datelor furnizate anterior de companie. Investiţia în acest greenfield este estimată la aproape 10 mil. euro.

În momentul în care a anunţat pro­iectul de lansare a Aqua Carpatica, în urmă cu aproximativ un an, Valvis a pre­cizat că planifică investiţii de circa 12 mil. euro în construirea fabricii, crearea brandului şi promovarea acestuia în primul an de la lansare.

Aceasta este a doua mare provocare a lui Valvis din industria apelor minerale: în 1994 el a pus pe picioare compania Dorna Apemin, vândută după opt ani îmbu­teliatorului grec Coca-Cola Hellenic pentru 39 mil. euro - o tranzacţie cu o valoare record la acea dată. Brandurile din portofoliul Dorna Apemin generează în prezent producătorului Coca-Cola afaceri estimate la peste 100 mil. euro.

De ce un brand local ?

Primii trei îmbuteliatori locali de apă minerală sunt Romaqua cu Borsec (grup deţinut de Octavian Cretu), Coca-Cola HBC România şi European Drinks cu Izvorul Minunilor (grup controlat de fraţii Micula); aceştia deţin în total 8 branduri româneşti, cu o cotă cumulată estimată la peste 70% din piaţă.

Brandul Aqua Carpatica ar putea fi poziţionat puţin mai sus decât Dorna şi Borsec - principalii săi competitori - fără însă a intra în competiţie directă pe preţ cu mărcile internaţionale Perrier sau Vittel, aduse pe piaţă prin importuri.

De altfel, cotele deţinute de mărcile româneşti (peste 90% din piaţă) arată că ofensiva brandurilor străine este încă un pariu riscant. Valvis şi-a stabilit ca obiectiv atingerea unei cote de piaţă de 10% în primii doi ani cu Aqua Carpatina, potrivit datelor comunicate anterior.

SURSA: ZF.ro

Controale in spitalul din Vatra Dornei si in tot judetul Suceava

Tragedia de săptămâna trecută de la Maternitatea Giuleşti i-a pus pe jar pe reprezentanţii unităţilor medicale din judeţ. Controalele cu privire la modul de apărare împotriva incendiilor vor scoate la iveală lipsa dotărilor şi probleme administrative cu care se confruntă medicii.

Saloane pline de igrasie, pereţi crăpaţi şi câte un extinctor pentru un etaj întreg. Asta vor găsi membrii comisiei de control care încep în această săptămână verificările în spitalele din Suceava. Măsura vine după incendiul de la Maternitatea Giuleşti din Capitală, soldat cu cinci morţi.

„Dacă vine comisia la noi în control, nu ştiu sigur dacă vom depăşi cu bine vizita oficialităţilor. Nu s-au mai făcut investiţii de ani de zile pentru modernizarea aparaturii sau pentru detecţia de fum în caz de incendiu“, ne-a declarat Silviu Cotlaciuc, pediatru la Spitalul Orăşenesc din Vatra Dornei.

„De la noi vor pleca cinci asistente în Belgia şi un anestezist, singurul de fapt. Din această cauză vom fi nevoiţi să facem intervenţiile chirurgicale la spitalele din Suceava şi Câmpulung Moldovenesc“, a mai spus doctorul pediatru. Singura unitate în care măsurile de detecţie a fumului şi de prevenire a incediilor au fost discutate şi aprobate este Spitalul Judeţean „Sf. Ioan cel Nou“ din Suceava.

„Suntem pregătiţi ca în caz de incendiu să facem faţă cu bine. Avem exctinctoare pe fiecare secţie, dar în urma tragediei de la Giuleşti conducerea spitalului s-a autosesizat şi a comandat deja senzori de fum şi vor fi făcute modernizări la sistemele existente de prevenire a incendiilor“, ne-a declarat Tiberius Brădăţan, purtătorul de cuvânt al spitalului.

Acesta ne-a explicat că vor fi montate sisteme speciale în saloanele de la Terapie Intensivă şi în celelalte secţii. „Nu vom avea probleme atunci când comisia va veni în inspecţie pentru a verifica condiţiile de prevenire“, a mai spus Brădăţan. În judeţ există nouă spitale în municipii, din care două sunt în reşedinţa de judeţ.

Începând cu 1 iulie 2010 acestea au trecut în administrarea consiliilor locale şi a celui judeţean. Problemele financiare şi de invesiţii nu au fost încă discutate deoarece nu există fonduri pentru modernizări şi nici pentru plata facturilor restante.

SURSA: Adevarul.ro

Soţul, soţia şi fiul, răniţi grav în timp ce se întorceau de la o nuntă

Doi soţi şi fiul acestora au fost răniţi grav după un accident petrecut în timp ce se întorceau de la o nuntă. S-a întâmplat duminică la prânz, la câteva minute după ora 12.00, pe DN 17B, în satul Rusca, comuna Dorna Arini.

Din ancheta poliţiei rezultă că Petru M., în vârstă de 43 de ani, din municipiul Vatra Dornei, aflat la volanul unei Dacii, a adormit la volan, ieşind în afara drumului şi izbindu-se violent de un cap de pod. După impact, maşina a fost proiectată în şanţul de la marginea drumului, unde s-a răsturnat. În maşină se afla şoferul şi Liviu şi Maria B., ambii de 46 de ani, soţ şi soţie, precum şi fiul acestora, în vârstă de 17 ani, toţi cu domiciliul în Vatra Dornei.

Conducătorul auto a scăpat cu răni uşoare, în timp ce ceilalţi trei au suferit leziuni grave (fracturi sau contuzii puternice) care vor necesita zeci de zile de îngrijiri medicale.

SURSA: MonuitorulSV.ro

Flutur se declară nemulţumit de ritmul lucrărilor la drumul Panaci – Bilbor

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, s-a declarat nemulţumit de ritmul lucrărilor de modernizare a drumului Panaci – Bilbor, investiţie realizată din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional.

Flutur a inspectat în cursul zilei de ieri lucrările de pe acest traseu, acuzând „delăsarea” firmelor care realizează investiţia. Modernizarea a 22 de kilometri de drum, pe porţiunea Panaci – Bilbor, se face printr-un proiect de 9,9 milioane de euro. După ce a inspectat stadiul lucrărilor, Flutur a spus că este nemulţumit de faptul că mai multe porţiuni din acest drum nu au fost încă betonate. „Ziua e lungă, se poate lucra, însă aici am văzut porţiuni mari de drum care nu sunt încă betonate. Sunt trei companii din Suceava care au obţinut contractul de execuţie şi în loc să fie bucuroase că au de lucru, vedem că au întârzieri foarte mari”, a spus Gheorghe Flutur. El a adăugat că în cursul acestei dimineţi va avea o întâlnire cu reprezentanţii celor trei firme, cărora le va cere să urgenteze lucrările pentru a finaliza investiţia până la termenul stabilit prin contract, respectiv luna octombrie 2010. „Vor fi suficiente pârghii pentru a-i determina să muncească mai repede. Ar trebui să muncească şi sâmbăta, şi noaptea, pentru a recupera timpul pierdut”, a spus Flutur.

Potrivit proiectului, pe lângă modernizarea drumului se vor realiza şi 47 de podeţe, 7,5 kilometri de şanţuri, 3 kilometri de apărări de maluri, 3 kilometri de albii şi torenţi şi 100 de metri liniari de ziduri de sprijin. Flutur a precizat că după finalizarea acestui drum care leagă bazinul Dornelor de Ardeal prin pasul Bilbor, distanţa dintre Vatra Dornei şi Topliţa va fi scurtată cu circa 90 de kilometri. „Este o investiţie extrem de importantă pentru această zonă. Cine va merge din Vatra Dornei spre Bucureşti va avea un drum mai scurt cu 100 de kilometri”, a spus şeful administraţiei judeţene.

SURSA: MonitorulSV.ro

Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica din Vatra Dornei

Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica prezinta fauna montana din zona Dornelor si cinegetica judetului Suceava; etnografie, cu prezentarea artei populare din Bucovina; colectii de geologie, flora si fauna din nordul Moldovei. Se remarca monumente ale naturii ca Leontopodium alpinum, Lynx lynx, Ursus arctos, Lutra lutra, Lyrurus tetrix, trofee deosebite de cerb carpatin, caprior, urs brun, porc mistret.

Sectia de stiinte naturale s-a infiintat in 1957, dar actul nasterii dateaza din 1952, cand invatatorul Dumitru Andriescu din comuna Dorna Candrenilor a donat obiecte de peste 100 de ani. In urma reorganizarii, muzeul isi prezinta exponatele in mod atractiv.

Astfel, sunt prezentate doua aspecte: bogatia floristica si faunistica a zonei dornene si cinegetica (vanatoarea). Sunt abordate si probleme de ocrotire a naturii (florei si faunei), de taxonomie, filogenie si de ecologie.

Mai sunt expuse si specii rare si foarte rare de fauna: vulturul negru (Aegypius monoclu) disparut de multa vreme de la noi, lostrita (Hucho hucho), cocosul de munte (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo) si corbul (Corvus corox). Toate sunt declarate monumente ale naturii.

Din clasa pestilor sunt expuse salmonidele: lostrita, pastravul de munte (Salmotrutta fario), pastravul curcubeu (Salmo iridaeus), mreana (Barbus barbus), zvarlocul (Cotul gabio), scobarul (Chondostroma nasus) care a invadat apele de munte in ultimul timp.

Amfibienii sunt reprezentati prin specii din grupul celor cu coada: urodele triton crestat (Triturus oristatus), triton de munte (Triturus montandana), salamandra (Salamandra salamandra). Amfibieni fara coada: anure - sunt reprezentati de broasca de padure (Rana ridibanda). Reptilele taratoare sunt reprezentate prin trei specii: soparla de munte (Lacerta agilis), vipera (Vipera berus), sarpele de casa (Natrix natrix).

Pasarile din clasa Aves, cele mai numeroase sunt cele rapitoare, de zi: sorecarul (Buteo buteo), sorecarul incaltat (Buteo logapus), acvila tipatoare (Aquila pomarina), serparul (Circaetus gallicus), soimul (Falco subbuteo). Toate sunt ocrotite de lege.

Mai sunt prezentate: cocosul de munte si iernuca (Tetraste bonasia), potarnichea (Perdix perdix), prepelita (Coturnix coturnix), cucul (Cuculus canarus), turturica (Streptopelia turtur); rapitoare de noapte: huhurez de iarna (Strix uroleresis), huhurez de padure (Strix aluco), ciuf de padure (Asio atus), cucuveaua (Athene noctun); specii care se hranesc cu insecte dar si cu seminte: lastunul mare (Apus apus), ghionoaia (Picus viridis), ciocanitoarea pestrita (Dendrocopus major); pasari precum ciocarlia de padure (Lulula arborea), stancuta (Corvus monedula), cotofana (Pico pica). Poate fi vazuta si cea mai mica specie de la noi: auselul de iarna (Regulus regulus). O specie interesanta este forfecuta (Loxia curvirestra) tipica padurilor de conifere.

Mamiferele precum ariciul (Erivaceus europaeus), cartita (Talpa europaea) prefera insectele. Alt grup de mamifere, rozatoare: sobolanul de camp (Rotus rotus), iepurele de camp (Lupus europaeus), veverita (Sciurus vulgaris). In continuare se gasesc biorame cu familia de mistret si cea de caprior si un cerb frumos, atacat de o haita de lupi.

Nu lipsesc specii de mamifere rapitoare: vulpea si lupul, ursul (Ursus arctos) - monument al naturii; animale carnivore de talie mica, cu blana scumpa: bursucul (Meles meles), nevastuica (Mustela nivalis), hermina (Mustela erminaea), jderul (Martes martes), dihorul (Mustela putorius), vidra (Lutra lutra).

La parter, este prezentata vanatoarea. Este prezentat un fides de mamut (Elaphus primigenius), corn de elan (Alces alces), craniu de zimbru (Bison bonnasus) disparut acum 200 de ani. Sunt prezentate trofee de cerb si caprior cu crestere anormala. Sunt expuse obiecte din coarne de cerb (masa, fotoliu, cuier, vioara, lustra), trofee de blana, valorificate prin articole de imbracaminte.

Tot in ultima sala sunt prezentate trofee valoroase de cerbi carpatini medaliate in Cehoslovacia in 1975 cu medalii de argint. Dintre trofeele de blana expuse, o valoare deosebita o prezinta cele de urs, lup si ras. Se mai gasesc numeroase planse cu urme de animale, texte, grafice, fotografii.

SURSA: InBucovina.ro