In Pasul Tihuta s-a pus zapada si au fost -2,8 grade

Drumarii au fost obligaţi să intervină, în noaptea de joi spre vineri, cu 40 de tone de material antiderapant pe DN 17, în Pasul Tihuţa, pentru a fluidiza traficul rutier fiindcă în zonă a nins, iar zăpada s-a depus într-un strat de doi centimetri.

Şeful Districtului Piatra Fântânele de la Drumurile Naţionale, Vasile Curtean, a declarat, vineri, că trei utilaje au acţionat toată noaptea să cureţe drumul, pe şosea fiind împrăştiate 40 de tone de antiderapant. Nu au fost însă probleme de circulaţie.

Reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Bistriţa-Năsăud au anunţat, vineri dimineaţă, că cel mai mult a nins la Piatra Fântânele, unde stratul de zăpadă măsoară doi centimetri. De altfel, în zonă au fost şi minus 2,8 grade Celsius în cursul nopţii, minima fiind înregistrată la Anieş, localitate de la polaele Munţilor Rodnei, unde s-au înregistrat minus 4 grade Celsius. La Valea Străjii, zăpada măsoară un centimetru, ca şi la Miţa, în zona lacului de acumulare de la Colibiţa. De altfel, în aceste zone, ca şi la Bistriţa, mercurul termometrelor a indicat temperaturi negative.

SURSA: Mediafax.ro

Traficul rutier pe DN17 a fost blocat din cauza gheţii

Traficul rutier pe DN17, ce leagă Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc, a fost blocat în noaptea de joi spre vineri, începând cu ora 21.00, din cauza gheţii de pe partea carosabilă, se arată într-un comunicat al Federaţiei Operatorilor Români de Transport (F.O.R.T.).

"Sute de autovehicule au stat blocate toată noaptea, cu motoarele pornite, aşteptând, aşa cum au fost informaţi de către Poliţia Rutieră, ca "soarele să topească gheaţa", vineri dimineaţa, pentru ca circulaţia să intre în normalitate. În toată această perioadă, dar şi înainte de formarea gheţii, nimeni nu a intervenit, nici măcar cu o lopată de material antiderapant", reiese din comunicatul F.O.R.T.

Potrivit comunicatului, Federaţia Opratorilor Români de Transport a cerut Guvernului şi Ministerului Transporturilor să ia măsuri pentru asigurarea stocurilor de iarnă şi, totodată, pentru respectarea angajamentelor contractorilor de la deszăpezire.

"În loc să emită aberaţii pe bandă rulantă, aruncând "pastile" cu anvelope de iarnă, doamna ministru al Transporturilor trebuie să se gândească serios la deja celebra zicală cum că iarna nu-i ca vara", mai reiese din comunicatul federaţiei.

SURSA: Realitatea.net

Craciun in Bucovina - Turişti care vizitează judeţul vor putea vedea cum se taie porcul de Ignat

Turiştii care vor vizita judeţul Suceava de la începutul lunii decembrie a acestui an şi până după Anul Nou vor avea parte de un program special de acţiuni şi activităţi specifice acestei perioade. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunţat că instituţia pe care o conduce a finalizat programul evenimentelor care vor fi organizate în cadrul proiectului „Crăciun în Bucovina”.

Flutur a spus că atât programul evenimentelor, cât şi oferta turistică pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă în judeţul Suceava vor fi lansate la sfârşitul acestei săptămâni, sâmbătă, la deschiderea Târgului „Produs în Bucovina” care va avea loc la Cluj-Napoca. De asemenea, Flutur a spus că CJ Suceava a lansat o invitaţie către Ministerul Turismului, precum şi mai multor ambasadori ale ţărilor din Uniunea Europeană la Bucureşti, pentru a-şi petrece câteva zile în judeţul Suceava în perioada sărbătorilor de iarnă.

„Dorim ca acest pachet de acţiuni să-l prezentăm atât în ţară, cât şi în străinătate, în Munchen, Augsburg şi Viena, în ambasadele ţărilor din Uniunea Europeană. De asemenea, vrem să lansăm şi oferta turistică, şi aici îi provoc pe cei din asociaţiile de turism din judeţ să se gândească cum pot fi ei mai atractivi pentru turişti”, a spus Flutur.

Tradiţiile din preajma Crăciunului vor putea fi admirate în mai multe gospodării ţărăneşti

Ediţia de anul acesta a proiectului „Crăciun în Bucovina” va începe în data de 5 decembrie la Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, unde, după deschiderea oficială, vor fi organizate mai multe evenimente pentru copii, care vor primi cadouri din partea lui Moş Nicolae şi vor putea să asiste la spectacole de teatru cu păpuşi. Tot pe 5 decembrie vor fi aprinse şi luminile din bradul de Crăciun din centrul Sucevei, la ora 18:00, după care, de la ora 19:00, în Catedrala Catolică va începe un spectacol de colinde oferit de Grigore Leşe.

Flutur a spus că în perioada 6 - 18 decembrie vor fi organizate acţiuni în mai multe zone ale judeţului, respectiv evenimente specifice perioadei de dinaintea Crăciunului.

„Unul dintre acestea este Ignatul, tăiatul porcului şi apoi prepararea lui. Acest lucru va putea fi văzut în mai multe localităţi cu tradiţie, Suceviţa, Mănăstirea Humorului Poiana Stampei la Vama, Mălini, dar şi în Muzeul Satului Bucovinean”, a declarat Flutur. El a adăugat că tot în această perioadă turiştii vor putea să participe la şezători sau la repetiţiile pentru colinde şi urături.

„Este foarte interesant ca turiştii să vadă cum se pregătesc copiii pentru a ieşi la colindat şi la urat. Iar toate acestea vor putea fi văzute în vetrele folclorice specifice. Apoi, din 19 şi până pe 22 decembrie vom avea acţiunea „Pornesc Colindele”. Astfel, vom organiza spectacole de colinde în Muzeul Satului din Suceava, dar şi în localităţile Mălini, Mănăstirea Humorului, Suceviţa, Poiana Stampei, Pojorâta”, a declarat Flutur.

El a precizat că, pe 23 decembrie, la Suceviţa va avea loc spectacolul „Colinda Colindelor”, la care vor participa grupuri de colindători din întreg judeţul, precum şi din alte zone ale ţării. În aceeaşi zi, în toate oraşele judeţului vor fi organizate acţiuni dedicate copiilor care vor primi cadouri de la Moş Crăciun.

Gheorghe Flutur a mai spus că de pe 24 decembrie vor începe „Colindele Bucovinei”, acţiune în cadrul căreia vor fi organizate spectacole de colinde în mai multe zone ale judeţului.

„Noi am hotărât să luăm în proiect şi gospodării ţărăneşti care păstrează autenticul şi tradiţia şi care vor putea fi vizitate pentru ca turiştii să vadă Crăciunul pe viu la ei acasă. Astfel de gospodării vor putea fi vizitate în Vatra Moldoviţei, Mănăstirea Humorului, Poiana Stampei, Sadova, Mălini Straja şi Botoşana”, a declarat Flutur.

Turiştii se vor putea plimba cu mocăniţa la Gura Humorului

Şeful administraţiei judeţene a spus că în prima zi de Crăciun, pe 25 decembrie, la Gura Humorului va fi organizat, de la ora 17.00, spectacolul de colinde de Crăciun. Acesta va avea loc pe scena amplasată la baza pârtiei din zona Ariniş. Tot în această zonă va fi amplasată şi mocăniţa din Moldoviţa, turiştii având posibilitatea să se plimbe pe un traseu de aproximativ doi kilometri. Tot la Gura Humorului, şi tot în aceeaşi locaţie, va fi organizat şi un concert al formaţiilor Hara şi Distincto, care va avea loc în data de 26 decembrie. Potrivit programului, pe 27 decembrie, la Suceava va avea loc Festivalul obiceiurilor de iarnă, pe 28 decembrie încep festivaluri similare în mai multe zone folclorice din judeţ şi tot în aceeaşi zi va fi organizat şi un Festival al măştilor.

Apoi, pe 29 decembrie turiştii vor avea parte de spectacole cu formaţii de urşi, cai şi capre, pe 30 decembrie – „Pluguşorul”, iar pe 31 decembrie va începe programul „La urat în Bucovina”. Proiectul „Crăciun în Bucovina” se va termina de Bobotează, după ce pe 1 ianuarie turiştii vor putea participa şi la balurile gospodarilor din mai multe zone.

SURSA: MonitorulSV.ro

VIDEO - Drumuri betonate in bazinul Dornelor

Tanar din Iasi, batut la Pascani, ajuns la Vatra Dornei, trimis la Suceava, unde a fost operat si a murit dupa doua ore

Ilie Doroftei a fost batut de persoane necunoscute în gara la Pascani, el s-a urcat în tren si a ajuns la Vatra Dornei, unde a fost dus la spital, de aici a fost trimis la Spitalul Judetean Suceava, dar a murit la doua ore dupa operatie

Ilie Doroftei, de 19 ani, din Baiceni, judetul Iasi, a ajuns în noaptea de luni spre marti la Spitalul Judetean de Urgenta Suceava în jurul orei 2.00, cu diagnosticul traumatism toraco – abdominal prin agresiune, abdomen acut chirurgical. A fost preluat de lucratorii de la Unitatea de Primire a Urgentelor si a fost imediat dus în sala de operatie unde prin interventie chirurgicala i-a fost extrasa splina, rupta în urma loviturilor primite într-o altercatie pe care a avut-o în gara din Pascani. Dupa ce a fost batut, tanarul si-a continuat calatoria cu trenul si a ajuns la Vatra Dornei. În gara, oamenii l-au vazut ca îi este rau si l-au dus la spitalul din localitate. Medicii de acolo au decis sa îl transporte cu o ambulanta la Spitalul Municipal Suceava unde a fost preluat de lucratorii de la Unitatea de Primire a Urgentelor si dus în sala de operatie.

Evenimentul nu a fost mediatizat de catre Politia suceveana, mai mult, s-a spus ca spitalul sucevean nu a comunicat catre organele de politie internarea acestui pacient. În replica, doctorul Tiberius Bradatan, purtatorul de cuvant al unitatii spitalicesti a precizat ca are si numele agentului care a fost anuntat si care a preluat cazul, un anume Ciutac. Doctorul Bradatan a precizat ca a fost comunicata agentului de politie starea pacientului, faptul ca acesta a declarat ca a fost lovit cu picioarele în zona abdominala de catre cei cu care a intrat în conflict. “A ajuns la Spitalul Judetean în stare de soc post traumatic, fiind lovit cu picioarele în burta, a fost internat si introdus imediat în sala de operatie, unde i s-a deschis abdomenul pentru a se stabili leziunile pe care le-a suferit. I-a fost scoasa splina, care era rupta însa, din pacate, dupa doua ore, în jurul orei patru dimineata, pacientul a decedat”, a declarat doctorul Bradatan.

SURSA: ObiectivDeSuceava.ro

15 Suceveni, din care 4 Dorneni, depistaţi cu HIV/SIDA, de la începutul anului

Numărul seropozitivilor din judeţ a ajuns la 178, după ce, de la începutul anului, 15 persoane au fost depistate cu virusul imunodeficienţei dobândite care provoacă SIDA, în timp ce alte cinci au decedat din cauza infecţiei cu virusul ucigaş. Printre cei diagnosticaţi cu această cumplită maladie se numără şi câţiva copii.

În acest an, 15 persoane au fost diagnosticate cu HIV/SIDA, indică datele contabilizate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava.

Conform datelor centralizate de această instituţie, în 2010, cumplita maladie a fost depistată la zece bărbaţi şi cinci femei. În timp ce un caz a fost înregistrat la grupa de vârstă 5-19 ani, două au fost înregistrate la grupa de vârstă 0-4 ani, cinci la 15-29 ani şi şapte la 30-64 ani. În ceea ce priveşte zonele de domiciliu, şapte dintre bolnavi provin din zona Fălticeni, iar câte patru din zonele Rădăuţi şi respectiv Vatra Dornei.

În 2010, trei bărbaţi şi două femei au murit din cauza cumplitei maladii

În acest an, cinci persoane bolnave de HIV/SIDA, dintre care trei bărbaţi şi două femei, au decedat.

În 2009, numărul persoanelor diagnosticate cu HIV/SIDA a fost de opt, dintre carecinci bărbaţi şi trei femei. Un caz a fost înregistrat la grupa de vârstă 5-9 ani, patru la grupa de vârstă 21-24 ani, două la grupa de vârstă 25-34 ani şi unul la grupa de vârstă 45-54 ani. În ceea ce priveşte zonele de domiciliu, cinci dintre bolnavii nou depistaţi de HIV/SIDA proveneau din zona Suceava, doi din zona Vatra Dornei şi unul din zona Gura Humorului. În 2009, trei suceveni diagnosticaţi cu teribila maladie au decedat.

De menţionat că, în 2010, în judeţ, pentru depistarea infecţiei cu virusul HIV care dă SIDA au fost făcute circa 1.000 de teste rapide, care sunt orientative, şi în jur de 1.000 de teste Elisa, care confirmă sau infirmă diagnosticul.

SURSA: MonitorulSV.ro

Ciocăneşti, satul cu „sezon turistic permanent“

De vă vor purta vreodată paşii prin pasul Mestecăniş, către Vatra Dornei, merită să faceţi un popas şi la Ciocăneşti, un sat-muzeu în care totul e de vizitat. Locul e uşor de dibuit, chiar dacă localitatea se află pitită la poalele Munţilor Suhard. Mergând către Vatra Dornei, vă opriţi la Iacobeni şi apoi faceţi 7 kilometri dreapta, pe drumul ce duce spre Maramureş. Prima aşezare ce vă iese în cale e Ciocăneştiul, întins pe pajişti domoale, lung cât ţine valea pe care este aşezat. O să-l recunoaşteţi, vă garantez, după decoraţiunile caselor, reprezentând motive de pe costumul popular tradiţional, monumente de arhitectură unice în toată lumea.

Prima casă împodobită cu motive populare a fost construită pe la 1950, de chiar tatăl actualului primar, meşterul zidar Dumitru Tomoiagă, la cererea Leontinei Ţăran, care e gazdă ospitalieră şi acum oricui vrea să-i vadă casa

Despre Ciocăneşti, ţinutul din care Ştefan, domnul Moldovei, îşi procura armele pentru luptele cu hoadele tătare sau cu turcii, bătrânii satului ţi-ar povesti o viaţă întreagă; timp să ai, să stai să le-asculţi legendele. Locul, de o frumuseţe sălbatică, atât în miez de vară, cât şi în toiul iernilor geroase, parcă nu te-ar mai lăsa să pleci. Tot ce ţine de această aşezare, întemeiată odată cu descălecatul lui Bogdan, voievodul maramureşean, se constituie, fără teama de a folosi un clişeu, într-un muzeu viu, în care exponatele sunt deopotrivă casele, pajiştile abrupte, piscurile ascunse în ceaţă, Bistriţa Aurie zbenguindu-se printre sălcii, oamenii şi apoi toată salba de obiceiuri şi tradiţii nealterate de trecerea vremii. Nu degeaba, un panou aşezat în centrul comunei avertizează trecătorii că aici sezonul turistic e permanent.

În ultimii ani, numele satului a devenit celebru până şi în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, dar şi peste hotare, graţie unui primar devotat locurilor natale, Gheorghe Tomoioagă, care şi-a îndeplinit misiunea rămasă de la bunici: aceea de a nu lăsa uitării tezaurul artei populare de odinioară.

Prin grija lui, de şase ani încoace, de lăsatul secului, în Postul Mare, la Ciocăneşti are loc un Festival Naţional al Ouălor Încondeiate, la care se întâlnesc încondeietori din toate centrele româneşti cu tradiţie, iar în luna august, de Sfânta Maria, are loc un Festival Naţional al Păstrăvului, în cadrul căruia organizatorii pregătesc concursuri de pescuit păstrăv, lipan şi lostriţă „la muscă“, peşti din ce în ce mai rari, demonstraţii de plutărit şi parade ale portului popular.

Tot cu această ocazie se reface drumul voievodului Bogdan din Maramureş către Moldova. „În seara de 14 august se sting luminile în sat şi oştenii lui Bogdan, maramureşenii, vin de pe Drumul tătarilor, coboară de pe Dealul Colacului şi oştenii moldoveni coboară de pe Obcina Mestecăniş. Vin cu făclii, călări, în costume populare şi se întâlnesc la apa Bistriţei. E un eveniment deosebit“, a precizat primarul localităţii, Gheorghe Tomoioagă.

Acestea sunt evenimentele mari ale satului, însă turistul obişnuit n-are vreme să se plictisească nici într-o zi obişnuită. Sunt de văzut atâtea locuri, e de vorbit cu atâta lume, e de admirat atâta frumuseţe şi de mirat în faţa micilor opere de artă care sunt ouăle „închistrite“ de Ciocăneşti, încât timpul, oricât de elastic ar fi, parcă nu-ţi permite totul.

Satul cu „case-ii“

Prima imagine a Ciocăneştilor, ce va rămâne cu siguranţă imprimată definitiv pe retina amintirilor este cea a caselor împodobite, asemeni iilor, cu motive viu colorate, inspirate din portul tradiţional.

Prima casă cu o astfel de arhitectură a fost construită pe la 1950, de chiar tatăl actualului primar, meşterul zidar Dumitru Tomoiagă, şi poate fi admirată şi azi. Se numeşte Casa „Leontina Ţăran“, iar bătrâna care dă numele casei, în vârstă de 82 de ani, arată oricui îi trece pragul cusăturile din care a preluat modelele cu care l-a rugat pe meşter să-i înfrumuseţeze locuinţa. Ulterior, fiecare vecin ce-şi construia casă a preluat obiceiul de a o decora cu motive populare, dând naştere unei adevărate întreceri. Aşa s-a trezit Ciocăneştiul, în câţiva ani, „îmbrăcat în ie“, ca o fetişcană.

Astăzi, pentru ca specificul satului să rămână nealterat, Consiliul Local a aprobat printr-o hotărâre obligaţia ca oricine îşi construieşte casă să-i decoreze faţada cu motivele deja consacrate.

Bistriţa Aurie şi legendele ei

Prin părţile Dornelor şi pe întreaga Vale a Bistriţei Aurii circulă o legendă, care spune că în vechime aici îşi măcina diavolul aurul şi de aceea undele râului capătă sclipiri misterioase, mai ales în asfinţit. Legenda, ca toate celelalte, are şi o parte de adevăr, pentru că pe Bistriţa Aurie s-a cernut secole de-a rândul aur. Există locuri în Ciocăneşti în care se mai văd şi astăzi urmele vechilor topitorii de aur, dar şi dunele de nisip rămase în urma celor care au cernut aurul. „Avem şi acum aur în Bistriţa. Noi am trimis 14 probe, numerotate diferit, la Institutul de la Baia Mare, şi ni s-a confirmat acest lucru. Nu ne interesează acest lucru pentru o eventuală exploatare, ci din punct de vedere turistic. Aur, pe Bistriţa, s-a cernut sute de ani.

Legenda spune că sabia Sfântului Voievodului Ştefan cel Mare este făcută cu aur din Ciocăneşti şi că a fost lucrată aici. De asemenea, se spune că săgeata care a marcat locul sfântului altar de la Putna este aurită aici, cu aur de pe Bistriţa“, ne-a explicat primarul Tomoioagă.

Ciocănarii, făuritorii de arme ai marelui Ştefan

De altfel, însuşi numele satului vine de la vechii ciocănari, adică făuritorii de arme din vremea marilor voievozi. O altă legendă veche spune că meşterii de la Ciocăneşti erau cei care-i făureau armele trebuitoare în luptele cu turcii şi Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. „Aici la noi, s-a inventat buzduganul cu colţi. Ca să nu uităm acest lucru, am realizat două astfel de arme, la o scară mai mare, dar din lemn, nu departe de centrul comunei“, a precizat primarul.

Pe lângă cele două arme realizate la scară mare, turiştii pot vizita şi patru dintre vechile fierării ale satului, preluate acum de ucenici mai tineri. De asemenea, a fost păstrată şi se poate admira în voie şi Peştera Ciocănarilor, locul în care aceştia se retrăgeau în vreme de restrişte şi unde se spune că petrecea Ştefan cel Mare cu armurierii săi.

Aşezarea este atestată documentar încă de la descălecatul lui Bogdan I, voievodul maramureşean care a trecut munţii şi a întemeiat prima lui stăpânire pe Valea Bistriţei Aurii. Apoi tot aici, se pare, s-au aşezat şi strămoşii voievodului sfânt Ştefan cel Mare. Firul legendei nu pare a fi întâmplător, mai ales că în localitate există un adevărat cult al lui Ştefan, cel mai mare domnitor moldovean. Chipul lui apare până şi pe ouăle încondeiate, pe zidurile bisericilor şi chiar pe covoarele ţesute.

Apus de soare pe Bâtca Armanului

Ciocăneştii constituie şi un punct de plecare în drumeţii de munte către destinaţii splendide: masivul Suhard, Obcina Mestecăniş sau Parcul Naţional Munţii Rodnei.

Edilii comunei au în proiect realizarea unei staţiuni turistice de schi pe versantul nord-estic al Suhardului, care aparţine în întregime satului, unde plănuiesc să construiască cea mai lungă pârtie de schi din ţară, de circa 8 km. Pe acest versant se află şi Mănăstirea „Sf. Cruce“, un alt punct de atracţie turistică pe harta comunei.

Dacă doriţi să trăiţi momente unice, e suficient să ajungeţi sus, aproape de Lacul Icoanei sau pe Bâtca Armanului, o stâncă a Suhardului de pe care, povestesc sătenii, se poate admira cel mai uluitor apus de soare. „Mi-aduc aminte că prima dată am văzut un apus de soare pe Bâtca Armanului în copilărie; m-a dus bunicul. A fost splendid. Ţin minte că se lăsase noaptea peste tot, iar noi eram ultimii rămaşi într-un cerc de lumină, înconjuraţi de piscurile semeţe ale Munţilor Rodnei“, şi-a amintit Gheorghe Tomoioagă.

Nu e de omis, într-o eventuală excursie la Ciocăneşti, nici rezervaţia naturală de Rododendron (bujor de munte) şi nici excursiile către Lacul glaciar Lala, cu gheţari, cum spun descendenţii ciocănarilor lui Ştefan, vechi „de când a făcut Dumnezeu lumea“.

Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate

În satul bucovinean de care vă vorbesc, femeile, copiii şi chiar bărbaţii au ridicat tehnica „închistririi ouălor“ la rang de artă. Nu-i casă în sat în care să nu se ştie a încondeia ouă, iar meşteşugul este practicat în fiecare zi, indiferent de anotimp, nu doar în Postul Paştilor. Tradiţia, venită din vremi de care oamenii nici nu-şi mai aduc aminte, purtată din generaţie în generaţie, a devenit acum un brand al localităţii. Ouăle încondeiate de Ciocăneşti, decorate cu ceară de albine, pe fond negru, au ajuns celebre în întreaga lume. Azi, multe dintre femeile satului trăiesc din această îndeletnicire, însă ouăle n-au devenit un obiect comercial, fabricat în serie, spre a fi vândut. Fiecare în parte este unic, are un model anume, iar încondeietoarea-autoare transpune pe coaja fragilă mesajul său către lume.

Cum era şi firesc, pentru ca aceste miniaturale opere de artă să nu fie date uitării sau distruse, la Ciocăneşti a fost înfiinţat Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate (foto), unic în România, unde sunt expuse ouăle premiate la cele şase ediţii ale Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate. Muzeul conţine şi o bogată colecţie de unelte şi obiecte de uz gospodăresc tradiţionale, donate de locuitori, un atelier de ţesătorie şi o şcoală de încondeiere a ouălor pentru copiii din localitate. Astfel, vizitatorii pot admira pe viu demonstraţii de încondeiat ouă sau de ţesut.

SURSA: ZiarulLumina.ro

Dornean prins cu 3.200 de pachete de tigari de contrabanda

Sambata dimineata pe la ora 05.50, a fost oprit în trafic pentru control pe DN17A, pe raza localitatii Marginea, de catre politistii din Sucevita si Marginea, un autoturism condus de Ion Mustea de 47 ani din municipiul Vatra Dornei. În interiorul autoturismului a fost gasita cantitatea de 3200 pachete de tigari, iar conducatorul auto a declarat ca a cumparat tigarile din comuna Fratautii Vechi, dintr-o parcare, de la o persoana necunoscuta, contra sumei de 9000 lei, având intentia de a transporta aceste tigari în municipiul Vatra Dornei, pentru comercializare. Valoarea prejudiciului se ridica la suma de 28.800 lei.

S-a procedat la indisponibilizarea autoturismului, iar fata de Ion Mustea se vor efectua cercetari sub aspectul savârsirii infractiunii de „contrabanda”.

SURSA: ObiectivDeSuceava.ro

VIDEO - Gheorghe Flutur despre modernizarea drumului Panaci - Bilbor

Lucrările la un nou drum de legătură cu Ardealul sunt aproape de final.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur şi deputatul PDL de Suceava, Dumitru Pardău au inspectat, sâmbătă, stadiul noii rute auto Suceava- Harghita: drumul Panaci-Bilbor. Potrivit estimărilor constructorilor- CONBUCOVINA, CIVICA, EUROSTRADE, primul tronson de drum betonat, în lungime de 22 de kilometri, va fi recepţionat în două, trei săptămâni, după ce vor fi montaţi parapeţii metalici şi va fi finalizat marcajul. Drumul betonat se opreşte în satul Drăgoiasa, urmând ca restul de 9 kilometri până la graniţa cu Harghita să fie construit anul viitor, cu finanţare guvernamentală.

Costul celor 22 kilometri de drum betonat Şaru Dornei- Panaci-Drăgoiasa se ridică la aproape 10 milioane de euro, finanţare din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional. Preşedintele CJ, Gheorghe Flutur, a arătat că, prin darea în folosinţă a acestui drum, distanţa dintre Bazinul Dornelor şi Ardeal- Topliţa prin pasul Bilbor va fi scurtată cu circa 90 de kilometri, iar de la Vatra Dornei la Bucureşti ruta auto va fi mai scurtă cu 110 km.

SURSA: MonitorulSV.ro

Drumuri de 1 milion de euro, inaugurate sâmbătă la Dorna Candreni

Trei drumuri construite cu finanţare europeană de 1 milion de euro au fost inaugurate, sâmbătă, în comuna Dorna Candrenilor. Arterele de circulaţie betonate fac parte dintr-un program mai amplu, accesat pe măsura 322, care cuprinde şi realizarea reţelei de canalizare şi a unei staţii de epurare în comună. Prin acest program a fost betonat un drum de 450 de metri la Floreni, Uliţa Juncanilor, de 1,1 kilometri şi drumul Secu, de 1,5 kilometri.

Deputatul de zonă, Dumitru Pardău, a declarat că proiectul a fost început în anul 2008 şi reprezintă o investiţie foarte importantă pentru comună. „Numai drumurile au costat 44 de miliarde de lei vechi. Au fost primele finalizate, până la sfârşitul anului vor fi gata şi reţeaua de canalizare şi staţia de epurare”, a spus parlamentarul PDL de Suceava. Investiţia în canalizare şi staţia de epurare este tot de 1 milion de euro.

La inaugurarea de sâmbătă au participat deputatul Pardău, prefectul de Suceava, Sorin Arcadie Popescu, preşedintele Consiliului Judeţean Gheorghe Flutur, reprezentanţii firmei de construcţii CONTRASCOM Rădăuţi, consilierii judeţeni PDL din zonă, Adrian Sabin Drăgan şi Vasile Panţiru, şeful DSV Suceava, Petrea Dulgheru, primari din localităţile vecine şi oameni de afaceri. De asemenea, a fost prezent directorul Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (CRPDRP) Iaşi, Liviu Bulgaru.

SURSA: MonitorulSV.ro

Cine-l ţine în braţe pe Pungovschi ?

Situaţie paradoxală şi inexplicabilă la Clubul Sporturilor de Iarnă din Vatra Dornei, unde Octavian Pungovschi este menţinut în funcţia de director, deşi activitatea este la cota de avarie. Fostul vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Sport, Liviu Cepoi, care a obţinut performante notabile în sportul de iarnă şi care locuieşte în Vatra Dornei, şi-a exprimat uimirea vizavi de mai multe aspecte ce ţin de Clubul Sporturilor de Iarnă.

„În primul rând, nu ştiu cum a ajuns acest personaj director al unui club atât de important. În 2005, când activam în conducerea ANS a existat propunerea ca Otcavian Pungovschi să ocupe funcţia de director al CSI Vatra Dornei. La o verificare sumară a cazierului juridic, angajaţii ANS au observat că acesta are o condamnare de trei ani cu suspendare pentru infracţiuni economice. Ori, nu puteam pune lupul paznic la oi, într-o funcţie care presupune şi calitatea de ordonator de credite. Spre stupefacţia mea, în cursul anului trecut, Octavian Pungovschi a devenit director la club, iar potrivit afirmaţiilor sale numirea sa a fost una politică, susţinere de care beneficiază şi în prezent şi este intangibil”, a declarat Liviu Cepoi.

Suspectă este şi tăcerea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret (ANST) după controlul efectuat acum o lună la Clubul Sporturilor de Iarnă din Vatra Dornei. Surse din cadrul ANST au dezvăluit că s-au descoperit foarte multe nereguli în activitatea clubului, dar măsurile împotriva lui Octavian Pungovschi întârzie să apară deoarece un politician sucevean ar fi intervenit pentru ca totul să fie trecut sub tăcere.

Clădirea CJ Suceava, lăsată să se degradeze

Dacă în privinţa ANST se aşteaptă încă un rezultat şi ceva măsuri după auditul din septembrie, o altă instituţie, de această dată judeţeană, ar trebui să-şi îndrepte atenţia asupra Clubului Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei. Este vorba de Consiliul Judeţean Suceava, instituţie care are în proprietate clădirea în care CSI Vatra Dornei îşi desfăşoară activitatea. Deşi a beneficiat de fonduri serioase pentru întreţinerea sediului, conducerea CSI Vatra Dornei nu a făcut din asta o prioritate. Aşa se face că această clădire se degradează pe zi ce trece, fără ca nimeni să intervină pentru a pune lucrurile în ordine.

Tunurile de zăpadă vor pleca definitiv de la Vatra Dornei

O altă „afacere” marca Pungovschi este cea a tunurilor de zăpadă, despre care „Monitorul de Suceava” a mai scris. Cele trei tunuri de zăpadă aduse cu mari eforturi la Vatra Dornei în perioada când Liviu Cepoi se afla la conducerea ANS, au fost direcţionate către Cârlibaba, tot pe criterii politice, unde ar fi urmat să fie utilizate pentru o pârtie particulară. Pentru că Octavian Pungovschi nu a reuşit să le pună în funcţiune la Vatra Dornei în beneficiul sportivilor de la Clubul Sporturilor de Iarnă, conducerea ANST se pare că le-a găsit deja o altă destinaţie. Tunurile de zăpadă vor ajunge la Predeal, Braşov şi Râşnov, unde în 2013 va avea loc Festivalul Olimpic al Tineretului European. Pentru început cu titlul de „împrumut”, dar după logica evenimentelor din România, tunurile de zăpadă nu se vor mai întoarce niciodată la Vatra Dornei.

Având în vedere toate aceste antecedente ale lui Pungovschi, apre întrebarea firească: Cine îl ţine în braţe?

SURSA: MonitorulSV.ro

Casa unui bărbat din comuna Panaci a ars în proporţie de 90%

Vineri, echipajele de pompieri din Vatra Dornei au intervenit în stingerea unui incendiu în satul Catrinari, comuna Panaci, la gospodăria lui Marcel C. În momentul sosirii pompierilor ardea casa bărbatului. Aceasta era construită din lemn şi acoperită cu şindrilă şi exista pericolul extinderii incendiului la o altă casă aflată în aceeaşi gospodărie.

Din primele cercetări focul a izbucnit din cauza unui scurtcircuit produs la un cablu electric cu izolaţia deteriorată. Au ars casa în proporţie de 90% pe o suprafaţă de 96 metri pătraţi, mobilierul şi alte obiecte de uz casnic. Nu au existat victime omeneşti.

SURSA: Adevarul.ro

ANUNT - Inchiriere apartament Vatra Dornei

Titlu Anunt: ÎNCHIRIEZ APARTAMENT 3 CAMERE

Detalii Anunt: Închiriez apartament 3 camere D in Vatra Dornei, Aleea Dornelor, Etaj 2, cu toate utilitatile.

Nume: Ovi

Telefon: 0742 483 468

E-mail: ovidiutodasca@yahoo.com

Anamaria Prodan a facut accident in Pasul Tihuta

Impresara şi familia sa au scăpat ca prin minune dintr-un groaznic accident, duminică seara.

Pe drumul spre Bistriţa, în dreptul Mânăstirii Tihuţa, Anamaria a aţipit la volan din cauza oboselii, maşina izbindu-se de un parapet, după care a "zburat" mai mult de 350 de metri. În maşină se mai aflau soţul impresarei, Laurenţiu Reghecampf, micuţii Luca (9 ani) şi Laurenţiu jr. (2 ani), Anca, sora Anei din SUA, şi fetiţa ei, Maya (un an), plus bona copiilor.

"Dacă aţipeam cu trei minute mai devreme, în dreptul prăpastiei, eram morţi cu toţii", ne-a declarat impresara. Mercedes-ul S Classe în care se aflau a fost avariat în proporţie de 90%, fiind trimis deja în Germania la fiare vechi. Ei vor circula cu noua maşină cumpărată recent din SUA, un Buick Enclave de un miliard de lei.

Citeşte şi:

Anamaria Prodan, după accident: «Simt că m-am născut din nou. Dumnezeu există!»

Anamaria Prodan era să-şi omoare toată familia la volan

SURSA: Click.ro

ANUNT - Vanzare auto Vatra Dornei

Titlu Anunt: VAND URGENT FORD FOCUS TOURNIER 2002

Detalii Anunt: Stare foarte buna

Pret: 4000 Euro

Nume: ONICIUC TUDOR

Telefon: 0733 101 593

E-mail: oniciuct@yahoo.com

ANUNT - Cumpar teren Vatra Dornei

Titlu Anunt: Cumpar teren

Detalii Anunt: Cumpar teren, 1000 - 2000 mp, Vatra Dornei - Dorna Arini - Cozanesti

Nume: Prof. Ing. Ec. Victor Patriche

Telefon: 0740 089 382

E-mail: v10victor@yahoo.com

Maşină răsturnată în şanţ de autoturismul pe care încerca să-l depăşească

Un bărbat din comuna Dorna Arini a ajuns cu maşina în şanţ, cu roţile-n sus, după ce a încercat să depăşească regulamentar un autoturism care circula în faţa sa şi al cărui conducător auto, o femeie din aceeaşi localitate (Cristiana M., de 38 de ani), a virat stânga tocmai în acel moment, fără să se asigure.

Accidentul s-a petrecut vineri, în jurul orei 12:00, pe raza comunei Dorna Arini, pe DN 17B.

Maşina condusă regulamentar de Marius F. a fost proiectată de celălalt autoturism într-un cap de pod şi s-a răsturnat apoi în şanţul din stânga drumului.

În maşină, pe lângă şofer, se mai aflau şi doi minori, ambii de 15 ani, din localitate. Din fericire, informează poliţia, nici unul dintre cei trei nu a suferit leziuni grave, fiind răniţi uşor.

„Conducătorii auto purtau centura de siguranţă, au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative, după care li s-au recoltat probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei”, se precizează într-un comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava.

SURSA: MonitorulSV.ro

Vatra Dornei a găzduit şi anul acesta Campionatul Naţional de Alergare Montană

Staţiunea Vatra Dornei a fost aleasă pentru a doua oară consecutiv ca loc de desfăşurare a Campionatului Naţional de Alergare Montană. Ediţia 2010 a avut loc duminica 10.10.2010, startul primilor concurenţi fiind dat la 10:10, din faţa primăriei.

Şi pentru ca tabloul să fie complet, la startul Campionatului Naţional de Alergare Montană, organizat de către Federaţia Română de Atletism şi Primăria Vatra Dornei, în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Sport Suceava şi Asociaţia Judeţeană de Atletism, s-au înscris 100 de atleţi, împărţiţi pe mai multe categorii, 40 în probele feminine şi 60 în cele destinate bărbaţilor, nu mai puţin de 27 de cluburi fiind reprezentate la naţionalele de anul acesta.

Traseul a fost amenajat împreună cu Serviciul Salvamont, după plecarea de pe strada Mihai Eminescu, din centrul oraşului, atleţii fiind nevoiţi să urce scările către dealul Runc, unde au fost amenajate mai multe bucle de dificultate ridicată.

Proba destinată junioarelor s-a întins pe un traseu a cărui lungime a avut 4 kilometri şi o diferenţă de nivel de 163 m. Juniorii şi senioarele au alergat pe distanţa de 8000 m, iar seniorii pe o distanţă de 12000 metri, ambele trasee având diferenţa de nivel de 194 m.

În proba destinată junioarelor s-a impus Denisa Ionela Dragomir, de la CS Câmpulung Muscel, locul trei revenindu-i atletei Iuliana Chelaru, de la LPS Suceava. La băieţi, cel mai bun a fost Petru Bogdan Boldi, de la CSŞ Mediaş, cea mai bună clasare suceveană fiind cea a lui Iustin Petru Mandiuc, care a ajuns al optulea. La senioare, cei opt kilometri au fost parcurşi, cel mai repede, de către Cristiana Alexandra Frumuz de la CSM Buzău, în 38:49.00, locurile următoare revenindu-le Lilianei Maria Danci, de la Caransebeş şi Simonei Maxim, de la CSU Galaţi.

La seniori, primul a ajuns Constantin Ifrim, de la CS Ştiinţa Bacău, urmat de Ionuţ Ghiţă de la CSM Buzău şi Gabriel Mineran de la CSU Galaţi.

Deşi sportivii clasaţi printre primii la Campionatele Naţionale sunt premiaţi şi de către cluburi, organizatorii au pus la bătaie un fond de premiere de peste 5000 de lei, ca urmare a sumelor alocate de către Consiliul Local, dar şi a sponsorizărilor primite de la agenţi economici din Vatra Dornei.

După ora 12.00, Primăria Vatra Dornei, CSM Dorna, Direcţia pentru Sport Suceava şi Asociaţia Judeţeană de Atletism au organizat şi cea de-a V-a ediţie a concursului de atletism, Cupa Dornelor, destinat copiilor şi juniorilor. Peste 150 de concurenţi au luat startul pe diferite categorii de vârstă, premiile substanţiale oferite de sponsori şi organizatori atrăgându-i şi de această dată.

„Ca şi anul trecut, am găsit condiţii excelente la Vatra Dornei şi le mulţumim gazdelor noastre pentru tot efortul depus”, a declarat, la sfârşitul competiţiei, secretarul general al Federaţiei Române de Atletism, Ion Buliga.

La rândul său, primarul municipiului Vatra Dornei, Ioan Moraru, s-a declarat onorat că Vatra Dornei este pentru a doua oară gazda Naţionalelor de Alergare Montană.

„Sper ca măcar de unii dintre cei pe care i-am văzut pe podiumul de premiere să auzim şi în competiţiile europene sau mondiale. Vom răspunde afirmativ de fiecare dată când vom fi solicitaţi şi sper că toată lumea s-a simţit excelent la Vatra Dornei. Vreau să remarc efortul şi implicarea lui Cristi Prâsneac (atlet şi antrenor la CSM Dorna – n.red) şi aşteptăm cu drag să-i revedem pe toţi sportivii la următoarea ediţie, tot la Vatra Dornei”, a mai completat primarul Moraru.

SURSA: MonitorulSV.ro

Student din Vatra Dornei gasit "fumat" pe strada

Un tanar a fost gasit, ieri, halucinand pe strada. Tanarul de doar 21 ani a fost preluat de un echipaj de ambulanta si dus la spital. Ilie R. este din Vatra Dornei si este student in Iasi. In cursul serii, tanarul din Vatra Dornei a mers la un weed-shop, cu mai multi prieteni, si a cumparat un joint legal. Dupa ce s-au despartit, tanarul s-a dus singur acasa, insa iarba a inceput sa-si faca efectul.

Adus la Spitalul Sf. Spiridon, studentul halucina, inima ii batea puternic si il durea capul. "Un tanar a fost adus in Unitatea de Primire Urgente (UPU) Sf. Spiridon dupa ce i s-a facut rau de la produsele etnobotanice. Pacientul avea halucinatii, cefalee si tahicardie. A primit tratamentul de hidratare, sedative, dar nu a necesitat internarea", a declarat conf. dr. Diana Cimpoesu, sefa UPU Sf. Spiridon.

Potrivit statisticilor, peste 75 la suta dintre pacientii fumati sunt adulti tineri, cu varstele cuprinse intre 18 si 30 ani. Pana acum, in UPU Sf. Spiridon n-a calcat nici un barbat peste 40 ani.

SURSA: BZI.ro