Bărbat omorât în bătaie, în propria casă

Un bărbat în vârstă de 42 de ani a fost găsit mort în propria casă, din primele indicii ale poliţiei rezultând că acesta a decedat după ce a fost lovit violent cu pumnii şi picioarele. Fapta s-a petrecut în satul Glodu, comuna Panaci, victima, Nicolaie Amăriuţei, fiind găsită moartă în cursul zilei de ieri. Imediat ancheta a fost preluată de ofiţeri ai Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei, sub coordonarea unui procuror criminalist de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava. Cel mai probabil, agresiunea s-a petrecut din cursul nopţii de duminică spre luni, sau chiar din seara de duminică.

Din informaţiile pe care am reuşit să le obţinem rezultă că bărbatul locuia singur, soţia fiind plecată în străinătate, iar cele două fetiţe ale cuplului stând în internatul unui grup şcolar din oraşul Broşteni. Bărbatul ar fi stat la un pahar de rachiu cu un zilier venit la muncă în sat şi, pe fondul consumului de alcool, între cei doi a izbucnit o altercaţie. Aseară, anchetatorii aveau şi un suspect, un anume Maricel Sandu din Botoşani. Cel mai probabil acesta va fi cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de loviri cauzatoare de moarte, el susţinând că l-ar fi lovit pe cel în locuinţa căruia se afla doar pentru a se apăra.

Cazul de omor petrecut în comuna Panaci a fost confirmat şi de constatările medico-legale, conform acestora bărbatul găsit mort în propria casă decedând după ce a încasat mai multe lovituri violente cu picioarele şi genunchii în stomac şi abdomen.

Din ancheta poliţiei rezultă că între cei doi, pe fondul consumului de alcool, a izbucnit un conflict spontan, bărbatul din Botoşani aplicându-i mai multe lovituri celui care l-a primit în casă, după care a dispărut. Necropsia a concluzionat că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat unei hemoragii interne produse ca urmare a lovirii repetate.

Suspectul poliţiei a fost reţinut, urmând a fi cercetat pentru comiterea infracţiunii de omor.

SURSA: MonitorulSV.ro

Fonduri externe pentru modernizarea drumului de la Prislop la Iacobeni

Banca Europeană de Investiţii va finanţa lucrările de modernizare a drumului de la Prislop la Iacobeni, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. Acesta a declarat că valea Bistriţei Aurii va fi prioritară pentru administraţia judeţeană, precizând că reabilitarea drumurilor din zonă este prinsă în programul de investiţii pentru anul viitor. Drumul judeţean Vatra Dornei – Broşteni, precum şi drumul care leagă localităţile Stulpicani şi Broşteni pe la Holda reprezintă alte două obiective avute în vedere de administraţia judeţeană pentru a fi modernizate anul viitor, ca de asemenea şi artera Coşna- Ilva Mare de pe Valea Ilvelor, drumul vechi între Bucovina şi Ardeal. Şeful administraţiei judeţene a amintit şi de modernizarea drumului spre Botoşani, precum şi de continuarea lucrărilor de modernizare a E 85 de la Roman spre Suceava.

Staţie de transfer cargo în zona Suceava-Salcea

„Drumul spre Botoşani este licitat, adjudecat şi vom începe rapid modernizarea acestui drum expres, care să lege şi Aeroportul Salcea. Lucrăm la o staţie de transport intramodal, adică transferul de marfă de pe CFR pe tiruri sau de pe tiruri pe CFR şi pe avioane cargo a containerelor undeva în zona Suceava-Salcea şi atunci ne trebuie acest drum. Dacă ne gândim la drumurile spre est sau spre sud ne gândim la E 85. Va fi o altă discuţie, pentru că interesul este să legăm Suceava de Roman pentru că ne-au uitat cu acest drum şi va fi o altă etapă să ne luptăm pentru modernizarea lui”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean. Una din sursele de finanţare importante în 2011 pentru modernizarea drumurilor, a spus Flutur, va fi Programul guvernamental „10.000 de kilometri de drumuri judeţene şi locale”.

SURSA: MonitorulSV.ro

EVENIMENT - Expozitia de fotografie "Calare in Carpati"

Detalii: Asociatia de Ecoturism Tara Dornelor in colaborare cu Asociatia de Ecoturism din Romania si Agrom Vatra Dornei organizeaza la Casa de Cultura Vatra Dornei (Salonul Alb) expozitia de fotografie: Calare in Carpati. Expozitia va fi deschisa publicului in perioada 27 noiembrie - 11 decembrie 2010.

Nume Firma: Asociatia de Ecoturism Tara Dornelor

Administrator: Alina Ionita

Telefon: 0745 070 973

E-mail: taradornelor@gmail.com

ANUNT - Angajare muncitori calificati si necalificati

Detalii Anunt: Societate Comerciala angajeaza muncitori calificati si necalificati.

Telefon: 0230 307 570; 0754 589 427

E-mail: forestmetal_grup@yahoo.com

ANUNT - Vanzare masina taxi

Detalii Anunt: VAND DACIA LOGAN 1.5 DCI 2007 FARA ACCIDENTE. MASINA ESTE TAXI SI POTI SI TU SA FACI TAXIMETRIE MAI DEPARTE.



Pret: 3500 euro

Nume: Marcel

Telefon: 0741 755 226

E-mail: sc_lecram_srl@yahoo.com

ANUNT - Angajam tamplari cu experienta

Detalii Anunt: Angajam urgent tamplari cu experienta pentru punct de lucru Plaiul Sarului.

Nume: Ing. Gabi Macovei

Telefon: 0721 293 158

E-mail: anamariamacovei@vdnet.ro

ANUNT - Inchiriere vila revelion Vatra Dornei

Detalii Anunt: Inchiriez vila in Vatra Dornei, pe perioada revelionului, 4 camere, 2 bai, bucatarie, living, loc de parcare in curte, incalzire cu lemne si boiler electric.

Pret: 150 RON / noapte

Nume: Iasmina Dragomir

Telefon: 0744 490 052

E-mail: tidess@personal.ro

ANUNT - Vand teren intravilan Vatra Dornei

Detalii Anunt: VAND TEREN INTRAVILAN,3000 MP, STR. UNIRII.



Pret: NEGOCIABIL

Nume: OPRISAN

Telefon: 0722 665 491

E-mail: ilieopr@yahoo.com

Vatra Dornei, gătită pentru Anul Nou

Nordul Bucovinei vă invită în acest sfârşit de săptămână la o excursie în trecut. Chiar dacă nu este zăpadă pentru schi sau săniuş, Vatra Dornei are multe de oferit.

Primul popas este la Muzeul de Etnografie, situat pe strada Mihai Eminescu, la numărul 17, în incinta Palatului Primăriei.

Doar aici „alaiul caprei“ este ca acum 100 de ani, când mergeau strămoşii noştri prin sate de Anul Nou. Coarnele nu sunt împodobite doar cu panglici, ci şi cu busuioc şi mentă creaţă. În jurul ei, copii miniaturizaţi se bucură de colaci şi nuci.

„Muzeul este în aşa fel aranjat încât să se păstreze autenticitatea şi tradiţiile specifice zonei. Are anual în jur de 6.000 de vizitatori, dintre care 200 sunt străini. Cel mai mulţi rămân uimiţi de ştergarele făcute în zona Neagra Şarului“, spune Cătălin Voievodu, muzeograf. Tot aici sunt expuse şi obiecte vechi din ceramică, culese din zonele Rădăuţi, Păltinoasa şi Marginea, satul în care se mai lucrează şi astăzi ceramica neagră.

Aceste vase au fost făcute de familia Magopăţ, care duce tradiţia mai departe. „Bunicul meu, care a trăit 83 de ani, a fost olar. La fel şi tatăl şi străbunicul meu. Am făcut facultatea la Bucureşti şi am ales să mă întorc. Sunt singurul băiat din familie. Păstrăm modelele moştenite din generaţie în generaţie. Totul se face manual“, povesteşte Corneliu Magopăţ, cel mai tănăr olar de ceramică neagră din Europa.

Cazare la pensiune cu 50 de lei pe noapte

La muzeul Etnografic din Vatra Dornei mai puteţi admira expoziţia de ţesături, cu lăicere, cergi, năframe şi alte veşminte uzate de vreme.

Şi obiectele din lemn atrag atenţia în mod deosebit. Unicate în lume sunt scafaiele sau covatele, făcute în Broşteni din anomaliile fagului şi ale paltinului. În colecţie mai există şi un budai, vas pentru laptele pus la prins, specific satului Gura Negrii. Nici măştile nu lipsesc. Câteva zeci de sculpturi în lemn îmbogăţesc colecţia.

Muzeul este deschis de luni până sâmbătă, între orele 8.00 şi 16.00, iar biletul costă 2 lei. Cei care doresc să rămână sâmbătă seara în Vatra Dornei se pot caza cu 50 de lei la una dintre pensiunile din oraş (http://www.cazarevatradornei.ro/).

SURSA: Adevarul.ro

Valvis are 1,2 mil. euro pentru promovarea Aqua Carpatica şi ţinteşte 10% din piaţă

Jean Valvis, omul de afaceri elveţian de origine greacă, ce deţine compania Valvis Holdings, doreşte să obţină în următorii doi ani o cotă de piaţă în volum de 10% pe segmentul apelor minerale, după ce a lansat pe piaţa locală apa Aqua Carpatica.

"Estimăm un volum de vânzări de aproximativ 40 de milioane de litri în anul următor şi o cotă de piaţă de aproximativ 10% în următorii doi ani pentru Aqua Carpatica", spune Valvis, care a vândut în 2002 Dorna Apemin către Coca-Cola.

Omul de afaceri reintră astfel în competiţie cu o altă marcă pe care el a creat-o, Dorna, care se află pe poziţia a cincea în topul brandurilor de apă minerală, după Borsec, Izvorul Alb, Izvorul Minunilor - Stâna de Vale şi Bucovina, potrivit unui top al companiei de cercetare a pieţei MEMRB pentru luna octombrie 2010. Potrivit studiului citat, cele cinci mărci au o cotă de piaţă cumulată de 53,9 în volum.

Noul brand nu şi-a propus însă să muşte din cota de piaţă a competitorilor, ci doreşte să crească mizând pe potenţialul pieţei locale.

"Studiile indică faptul că în România consumul este în medie de 60 de litri, în timp ce în Europa Occidentală a ajuns la 120 de litri. Aşadar vizăm o piaţă cu potenţial de creştere, în care este loc pentru noi branduri", spun reprezentanţii Valvis Holding.

La un preţ mediu de vânzare de 2,5 lei per litru la raft şi vânzări de 40 de milioane de litri, Aqua Carpatica ar putea genera în primul an încasări la raft de 100 de milioane de lei (23,3 mil. euro).

Valvis pătrunde după aproape opt ani din nou pe această piaţă, dominată de jucători români şi estimată la 300 de milioane de euro, după ce a investit 12,5 milioane de euro în tehnologii de captare şi îmbuteliere. Unitatea de producţie se află la 20 de kilometri de Vatra Dornei, în comuna Panaci, are o capacitate anuală de producţie de 92 milioane de litri şi angajează în prezent 100 de persoane.

Aqua Carpatica se vinde deja în reţelele Metro, Auchan, Cora, Carrefour, Real şi Kaufland.

Cu celelalte lanţuri compania se află în negocieri. Preţul la raft variază în funcţie de reţeaua de hipermarketuri.

"Preţul apei în ambalaj de 0,5 litri este cuprins între 1,59 şi 1,79 lei, iar cel pentru 1,5 litri variază între 2,4 şi 2,7 lei", au declarat reprezentanţii Valvis Holding.

Aqua Carpatica este distribuită în toate judeţele ţării, compania având încheiate parteneriate cu 59 de distribuitori locali.

Mai mult, Aqua Carpatica va fi exportată şi pe alte pieţe. Spre deosebire de piaţa locală unde apa minerală va fi comercializată în ambalaje PET şi de sticlă în cantităţi de 0,5 şi 1,5 litri, pe plan extern ea va fi distribuită doar în ambalaj de sticlă, la 0,7 litri.

"Acest brand de apă minerală, ce se poziţionează în categoria premium, dorim să îl exportăm pe cele mai exigente şi pretenţioase pieţe ale capitalelor occidentale", spune Valvis.

Pentru promovarea şi poziţionarea brandului Aqua Carpatica, grupul Valvis Holding va investi 1,2 mil. euro, sumă ce include atât campania de lansare, cât şi alte proiecte de construire a brandului.

SURSA: ZF.ro

Au recunoscut că au dat şpagă la Parchet, pentru a scăpa de judecată

Suspiciunile în legătură cu dosarele măsluite de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, acolo unde mai mulţi indivizi cercetaţi pentru infracţiuni la regimul rutier au scăpat de judecată, după ce-ar fi oferit şpagă unor funcţionari, încep să devină certitudini.

Zilele trecute, doi dintre indivizii cu pricina au fost trimişi în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, deşi, iniţial, la Parchetul de la Vatra Dornei au fost scoşi basma curată.

Soţul grefierei recunoaşte faptele de corupţie

Unul dintre inculpaţi, se arată în actele de sesizare a instanţei, este Neculai Bulughiană (63 de ani), chiar soţul fostei grefiere de la unitatea de Parchet de la Vatra Dornei, Angelica Mariana Bulughiană (43 de ani), cercetată penal de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava pentru fapte de corupţie în mai multe dosare penale în care erau anchetaţi fel de fel de indivizi prinşi la volan cu o alcoolemie peste limita legală.

Neculai Bulughiană a fost prins pe 21 martie 2007, la ora 17.15, la volanul unui Opel Vectra, pe raza municipiului Vatra Dornei, cu o alcoolemie de 2,40 la mie.

Soţul grefierei, pe atunci, la Parchetul Vatra Dornei a ajuns pe mâna poliţiei, după ce, într-o curbă uşoară la dreapta, pe fondul vitezei neadaptate la condiţiile de trafic, a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune frontală cu un autoturism marca „VW Passat”.

Chiar dacă dosarul a fost trimis de poliţie cu propunere de arestare preventivă, la Parchetul de lângă Judecătoria Vatra Dornei soluţia a fost aceea de scoatere de sub urmărire penală.

După aproape trei ani de atunci, odată cu izbucnirea scandalului de corupţie, dosarul a fost redeschis şi preluat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, iar anchetatorii au stabilit că în încercarea de a se sustrage răspunderii penale, Neculai Bulugiană a adus doi martori care au dat declaraţii nesincere şi a solicitat calculul retroactiv al alcoolemiei, recunoscând că cererea sa a fost admisă prin coruperea unor funcţionari publici din cadrul Parchetului Vatra Dornei.

Cu o alcoolemie de 2,35 la mie, la volanul unei maşini neînmatriculate, cu numere false. Dosar închis

Al doilea individ dat pe mâna judecătorilor de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava este Adrian Florea (24 de ani) din comuna Coşna, administrator la aceeaşi firmă cu soţul fostei grefiere Bulughiană, SC Pingrup SRL Dorna Arini.

Respectivul a fost trimis în judecată în două dosare. Unul dintre acestea data din februarie 2009 şi, la fel ca şi în cazul dosarului lui Neculai Bulughiană, a fost închis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei.

Adrian Florea a fost prins, pe 22 februarie 2009, pe DN 17, pe raza comunei Dorna Candrenilor, la volanul unei maşini neînmatriculate, cu numere false de circulaţie.

Tânărul, susţin anchetatorii, avea în sânge o îmbibaţie alcoolică de 2,20 grame la mie.

„Reţeta” muşamalizării dosarului în cauză a fost identică cu cea din dosarul lui Neculai Bulughiană, martori mincinoşi şi o cerere de recalculare a alcoolemiei, cerere care, a recunoscut Adrian Florea, a trecut de procurorul de caz tot prin oferirea unei sume de bani.

Pe lângă cele trei infracţiuni din 2009, Adrian Florea a fost trimis în judecată şi într-un alt dosar, preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava de la unitatea de Parchet din Vatra Dornei.

De data aceasta, Florea va fi judecat pentru că pe 10 martie a.c. a fost prins pe strada Roşu din municipiul Vatra Dornei, la volanul unui BMW, cu o îmbibaţie alcoolică de 2,35 grame la mie.

În jur de 1000 de euro, muşamalizarea unui dosar penal

Dosarul presupuselor fapte de corupţie de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei se află încă în lucru la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, iar surse apropiate anchetatorilor ne-au mărturisit că, cel mai probabil, va fi trimis un etaj mai sus în clădirea Parchetelor, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Suceava.

Şi asta pentru că, pe lângă fosta grefieră Angelica Mariana Bulughiană, vizat este şi fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, Gheorghe Rusu, actualmente pensionar, cel care ar fi instrumentat toate aceste dosare suspecte.

Din informaţiile pe care le deţinem, muşamalizarea unui dosar ar fi costat în jur de 1000 de euro.

Numeroase dosare trimise de Poliţia din Vatra Dornei unităţii de parchet din localitate, cu propunere de trimitere în judecată, nu au mai ajuns în instanţă, iar anchetatorii vor să verifice dacă soluţiile date au fost şi cele corecte.

Potrivit unei situaţii primite în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, în ultimii cinci ani (2005 -2010/trimestrele I-III) s-au soluţionat 656 de dosare privind infracţiuni la regimul circulaţiei.

Dintre acestea, doar 257 au ajuns pe rolul instanţelor de judecată, iar restul, fie au primit alte soluţii, fie, în mare parte din cazuri (n.r.-302 dosare) au fost închise pe motiv că fapta nu prezintă gradul social al unei infracţiuni.

Rămâne de văzut câte dintre aceste dosare au fost măsluite pentru a nu mai ajunge pe mâna judecătorilor.

SURSA: MonitorulSV.ro

Reabilitare termica la Caminul Cultural Neagra Sarului

În luna noiembrie a acestui an Primăria Șaru Dornei a fost fericita câștigătoare a miniproiectul ”REABILITARE TERMICA EXTERIOARĂ A CAMINULUI CULTURAL NEAGRA SARULUI”. Microproiectul, a fost inițiat de GRUPUL DE INIȚIATIVĂ CETINA 2010, cu sprijinul ARDZZI (Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale) Gura Humorului, prin SGM (schema de granturi mici).

Temeiul legal al SGM este reprezentat de legea 167 / 2005, privind ratificarea Acordului de Împrumut dintre România şi BIRD pentru finanţarea proiectului privind Închiderea Minelor, Refacere a Mediului şi Regenerare Socio-Economică, semnat la Bucureşti, la 28. 01. 2005, precum si Hotărârea Guvernului nr. 1060/2005, publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr.855 din 22 septembrie 2005 cu modificările prevăzute în Hotărârea de Guvern nr.1556 / 2009, publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 890 din 18 decembrie 2009.

Obiectivele proiectului de reabilitarea termica a Căminului Cultural Neagra Șarului sunt:

 - stoparea procesului de degradare a imobilului Căminul Cultural din localitatea Neagra Șarului, prin reabilitarea termică a acestuia;

 - îmbunătăţirea continuă a mediului cultural din localitatea Neagra Șarului, comuna Șaru Dornei și implicit a localităţilor învecinate;

 - dezvoltarea posibilităţii de manifestare, conservare şi valorificare a identităţii culturale, a tradiţiilor şi obiceiurilor;

 - înfiinţarea, consolidarea şi operaţionalizarea unor funcţiuni noi (infrastructura fizică şi de servicii) la nivelul Căminului Cultural Neagra Șarului pentru activităţi şi evenimente cultural artistice;

 - îmbunătăţirea activităţilor de întreţinere şi gestionarea adecvată a patrimoniului cultural a comunei Șaru Dornei şi activităţilor cultural artistice.

SURSA: eComunitate.ro

A fost inaugurat drumul judeţean Vatra Dornei-Panaci, modernizat cu fonduri europene

Lucrările de modernizare a drumului judeţean Vatra Dornei-Panaci, în lungime de 22 de kilometri, au fost inaugurate vineri de preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, alături de care s-au aflat prefectul Sorin Arcadie Popescu, deputatul PDL Dumitru Pardău, reprezentanţi ai constructorilor, ai administraţiilor locale din zonă şi consilieri judeţeni democrat- liberali.

Investiţia a fost realizată cu fonduri europene prin Programul Operaţional Regional, de către consorţiul format din societăţile Conbucovina, Cominco şi Eurostrade şi a costat 38,7 milioane de lei fără TVA. De-a lungul drumului au fost construite 47 de podeţe, 200 de metri liniari de drenuri, 7.500 de metri de şanţuri dalate şi 100 de metri de ziduri de apărare. 

Preşedintele Consiliului Judeţean a apreciat importanţa investiţiei arătând că aceasta reprezintă „o lucrare strategică, o nouă deschidere a judeţului Suceava către Ardeal”.

El a făcut un apel la primarii din localităţile prin care trece drumul modernizat să ia măsuri pentru ca gardurile şi faţadele caselor aflate în zona arterei de circulaţiei să arate frumos. „Fac apel la primari să ia măsuri pentru a reabilita faţadele caselor şi gardurile de la marginea drumului, iar acolo unde trebuie refăcute gardurile şi familiile respective nu au posibilităţi să le ajute cu lemn pentru că primăriile au păduri în proprietate. Locuinţele care sunt la drum trebuie să arate frumos având în vedere faptul că zona este una de maximă importanţă turistică”, a declarat Flutur.

SURSA: MonitorulSV.ro

Termen 1 Decembrie 2010 pentru verificari si intrare in legalitate a instalatiilor de transport cu cablu pentru persoane

Pana pe data de 1 decembrie 2010, proprietarii instalatiilor de transport cu cablu pentru persoane, din judetul Suceava au obligatia de a verifica si intra in legalitate cu instalatiile pe care le administreaza.

Aceasta este o directiva data de Prefectura Suceava,in urma unui control la telefericele din judet, dupa ce, in urma cu doua saptamani, un grup de 40 de copii de la o scoala din Iasi a ramas blocat in telescaunul de la Vatra Dornei. In ultima perioada a fost verificata starea tehnica si documentatia aferenta celor 17 instalatii de transport cu cablu pentru persoane din judetul Suceava. Astfel, pentru teleschi-ul din Poiana Stampei se impune intrarea în legalitate, instalatia nefiind autorizata ISCIR si neavând Autorizatie de Construire, iar pentru instalatia de la pârtia Malini se impune protejarea rotii tractoare împotriva intemperiilor cu o copertina metalica. In ceea ce priveste instalatia de la Vatra Dornei, unde au ramas blocati copiii turisti, având în vedere vechimea, se recomanda expertizarea.

SURSA: IntermediaTV.ro

Cupa Dornelor la Şah - Vatra Dornei

Casa de Cultură din Vatra Dornei a găzduit zilele trecute Cupa Dornelor la şah. La această competiţie au participat 85 de copii şi elevi, băieţi şi fete, împărţiţi, în concurs, pe grupe de vârstă, participare numeroasă fiind înregistrată şi din comunele din Bazinul Dornelor, nu doar din municipiul-staţiune.

După partide aprig disputate primele locuri la fete au fost obţinute de către Maria Druiu (Vatra Dornei) - categoria sub 8 ani, Denisa Slatariu (Panaci) - categoria 8 – 10 ani, Geanina Chiperi (Poiana Stampei) categoria 10 - 12 ani, Alina Arvinte (Coşna) - categoria 12- 14 ani, Cristina Negrea (Panaci) -categoria 14 – 16 ani, Roxana Chiforescu (Dorna Candrenilor) - categoria peste 16 ani.

La baieţi, cei mai buni au fost Mircea Goguţă (Vatra Dornei) - categoria sub 8 ani, Luca Hriţcu (Vatra Dornei) - categoria 8- 10 ani, Ciprian Ghiula (Iacobeni) - categoria 10 – 12 ani, Vlad Sava (Vatra Dornei) - categoria 12 – 14 ani, Marius Rusu (Dorna Candrenilor) - categoria 14 – 16 ani şi Nicolae Pindelea (Dorna Candrenilor) - categoria peste 16 ani.

S-a întocmit un clasament „pe localităţi”, Vatra Dornei fiind urmată de către Dorna Candrenilor şi Panaci, în timp ce cea mai bună şcoală a fost desemnată Grupul Şcolar Agricol din Dorna Candrenilor, urmată de Şcoala cu clasele I-VIII din Panaci şi Şcoala cu clasele I-VIII nr.1 din Vatra Dornei.

Premiile constând din jocuri de şah au fost asigurate de către Primăria Municipiului Vatra Dornei, iar cupele, diplomele şi tricourile de sport de către Direcţia pentru Sport a Judeţului Suceava. Concursul a fost organizat de Clubul Copiilor şi Elevilor, alături de Casa de Cultura „Platon Pardău” şi Primăria Vatra Dornei. Premierea a fost făcută de către reprezentanţii Clubului Copiilor din Vatra Dornei, precum şi de către arbitrii concursului, atestaţi de către Federaţia Română de Şah: Ec Stelian Hasna, plt.adj. Gheorghe Iacob Gheorghe şi prof. Florin Puşcaşu.

SURSA: MonitorulSV.ro

Cazinoul din Vatra Dornei in paragina - Reportaj TVR - VIDEO

Ceea ce ar fi trebuit să fie perla staţiunii Vatra Dornei a ajuns astăzi doar o ruină.

Un edificiu monument istoric este acum un şantier abandonat. Ruina, situată fix în centrul oraşului, a avut ghinionul să fie prinsă de Revoluţia din 1989 în plin proces de renovare. De atunci, nimeni nu a mai mişcat un deget pentru finalizarea lucrărilor.

Un reportaj de Nicoleta şi Gheorghe Cherecheşiu.

Biserica ii tine lumanarea cazinoului Vatra Dornei

„Aceasta cladire va ramane multi ani si pana in veci asa cum este. Si cred ca solutia va fi finala, daca nu se va interveni, daramarea ei fara discutie!” – asa zice preotul Mihai Valică, reprezentantul Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, despre Cazinoul din Vatra Dornei, intrat in 2004 in proprietatea bisericii si lasat de atunci sa se degradeze. Motivul: biserica santajeaza astfel statul sa-i retrocedeze toate padurile si proprietatile confiscate.

  

Celebru in secolul 19 – cand era vizitat de imparatul Franz Iosef sau de arhiducele Ferdinand – construit dupa modelul din Baden Baden - Germania, Cazinoul din Vatra Dornei isi traieste ultimele zile, vegheat de Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, care in loc sa-l ingrijeasca ii tine lumanarea. Biserica a primit cladirea monument in 2004 si refuza s-o reabiliteze pana cand statul nu-i va retroceda TOATE proprietatile pe care i le-au confiscat comunistii. Un santaj popesc demn de Biserica Ortodoxa Romana, subliniat in repotajul difuzat de TVR.

SURSE: TVR.ro  

 Dollo.ro

Boc a inaugurat în Pasul Tihuţa finalizarea modernizării E 576, Suceava - Cluj Napoca

Premierul Emil Boc, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, şi preşedinţii Consiliilor judeţene Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Suceava au inaugurat, sâmbătă, în Pasul Tihuţa, la limita dintre judeţele Suceava şi Bistriţa Năsăud, finalizarea lucrărilor de modernizare a e 576 Suceava-Cluj Napoca.

Boc a inaugurat în Pasul Tihuţa finalizarea modernizării E 576, Suceava - Cluj Napoca. Cu aceeaşi ocazie, a fost lansat şi un proiect comun al judeţelor Suceava, Bistriţa-Năsăud şi Cluj de punere în valoare a potenţialului economic şi turistic din zonele riverane ale DN 17, ce a fost supranumită "Şoseaua Nordului".

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat că este bucuroasă că modernizarea acestui drum a fost finalizată, dar că în calitate de ministru nu poate fi mândră pentru că proiectul a durat zece ani.

Ea a arătat că modernizarea drumului european E 576, Suceava-Cluj Napoca, realizat printr-un proiect de finanţare al BEI, a costat 385 de milioane de euro, fiind modernizaţi 315 kilometri de drum naţional.

Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a arătat, la rândul său, că acest drum este "coloana vertebrală" a nordului ţării, ce face legătura între Bucovina şi Ardeal şi străbate 37 de unităţi administrativ-teritoriale. El a subliniat că acest drum este cel mai spectaculos şi a exemplificat numai cu priveliştea din Pasul Tihuţei, de unde se văd Munţii Suhard, Munţii Rodnei şi Munţii Călimani.

Flutur a prezentat premierului proiectul de colaborare convenit de preşedinţii Consiliilor judeţene din Suceava, Cluj şi Bistriţa-Năsăud, pentru punerea în valoare a potenţialului turistic şi economic al zonei adiacente acestui drum modernizat.

El a arătat că cele trei judeţe au elemente comune şi pot prezenta pachete turistice complementare astfel încât turiştii să viziteze obiective din cele trei zone.

"Am venit azi să inaugurăm acest drum, dar noi am decis să facem şi următorul pas, să stabilim cum putem pune în valoare această investiţie", a spus Flutur.

El a anunţat că anul viitor acest drum va face parte din proiectul Pelerin în Bucovina, pe traseul Viena-Suceava, finanţat printr-un program european, şi că prin modernizarea acestei căi de transport din Suceava poate deveni un punct important pentru relaţiile cu Ucraina şi Republica Moldova.

La rândul său, premierul Emil Boc a spus că este de apreciat colaborarea anunţată de cele trei Consilii judeţene şi consideră că acesta poate fi un model pentru promovarea interesului comun.

"Este un model ce poate fi urmat în ţară", a spus Boc.

El a mai declarat că în această toamnă Guvernul lansează programul 10.000 de kilometri de drumuri judeţene şi locale în valoare de un miliard de euro.

Boc a explicat că acest program este multianual, finanţat de la bugetul de stat cu credit furnizor prin care se va face conectarea drumurilor judeţene şi locale la drumurile naţionale sau la autostrăzi.

SURSA: Mediafax.ro

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, vine la inaugurarea lucrărilor de pe DN 17

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, este invitată să participe la sfârşitul acestei săptămâni la inaugurarea lucrărilor de modernizare a Drumului Naţional 17. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a spus că în cursul zilei de sâmbătă va avea loc o întâlnire în Pasul Tihuţa, la limita judeţelor Suceava şi Bistriţa-Năsăud, la care vor participa şefii de administraţii din cele două judeţe şi din Cluj, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.

„Sâmbătă, în pasul Tihuţa, la limita dintre judeţul Suceava şi Bistriţa-Năsăud vom avea o întâlnire prilejuită de finalizarea DN 17. Deşi mai sunt o serie de observaţii în procesul verbal de recepţie, finalizăm DN 17 după aproape zece ani de când s-a gândit cineva la acest drum”, a spus Flutur.

El a adăugat că pe lângă preşedinţii de Consilii Judeţene din Suceava, Bistriţa-Năsăud şi Cluj, la întâlnirea din Pasul Tihuţa vor fi prezenţi şi primarii localităţilor din cele trei judeţe prin care trece DN 17. Gheorghe Flutur a spus că în cadrul întâlnirii vor fi dezbătute mai multe teme, printre care strategia de deszăpezire şi stabilirea unui sistem de comunicare între autorităţile din localităţile de pe DN 17. „Întâlnirea se va numi . Şi pe lângă cele două teme de discuţie, primarii vor prezenta potenţialul turistic al fiecărei localităţi de pe DN 17. Drum pe care anul viitor vom demara proiectul . Va fi un drum al pelerinilor şi din acest motiv vrem să discutăm cu toţii primarii pentru a şti exact care este potenţialul fiecărei localităţi”, a mai declarat Flutur.

SURSA: MonitorulSV.ro

Asociaţia Proprietarilor din Neagra Şarului a schimbat faţa localităţii

Între reuşitele la care a lucrat RECL din comuna suceveană Şarul Dornei se află şi înfiinţarea Asociaţiei de Proprietari Neagra Şarului, care se ocupă de administrarea cvartalului de şase blocuri construite în anii 60. Asociaţia din satul Neagra Şarului este printre foarte puţinele, dacă nu chiar unica asociaţie de proprietari din ţară care funcţionează într-o localitate din mediul rural.

Înfiinţarea asociaţiei a înlesnit Primăriei Şaru Dornei posibilitatea de a obţine de la Ministerul Dezvoltării Regionale alocarea a o parte din fondurile necesare pentru realizarea Proiectul „Reabilitare termică a blocurilor de locuinţe din satul Neagra Şarului”.

Realizarea acestui proiect a îmbunătăţit confortul celor câteva sute de familii, dar în acelaşi timp a schimbat peisajul urbanistic al cvartalului de blocuri. „Zona noastră este o zonă frumoasă, cu peisaj deosebit iar acum, prin reabilitarea blocurilor s-a făcut şi mai frumoasă”, ne-a declarat Ana Mihaela Aaniţei, administratorul IT la Şaru Dornei.

SURSA: eComunitate.ro

O comună din Bistriţa-Năsăud a obţinut peste 400 de hectare de pădure în Şaru Dornei

O comună din judeţul Bistriţa-Năsăud a obţinut peste 400 de hectare de teren cu vegetaţie forestieră pe raza localităţii sucevene Şaru Dornei. Decizia a fost luată în ultima şedinţă a Comisiei Judeţene de Fond Funciar Suceava, în care comunei Mărişelu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafaţă de teren de 417,9 hectare de teren pe suprafaţa comunei Şaru Dornei.

Potrivit unui comunicat al Prefecturii Suceava, în şedinţa Comisiei Judeţene de Fond Funciar au fost validate, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, 1.103 hectare de terenuri, din care 1066 hectare de terenuri forestiere şi 37 hectare de terenuri agricole. Potrivit Prefecturii, comunei Stulpicani i-a fost validată cererea pentru o suprafaţă de teren cu vegetaţie forestieră, doar cu amplasament, pe suprafaţa comunei Pojorâta.

Comisia Judeţeană de Fond Funciar a mai adoptat o hotărâre prin care un moştenitor al unui veteran de război a primit în oraşul Siret o suprafaţă de 75 de ari de teren agricol extravilan. Potrivit comunicatului Prefecturii, în şedinţa comisiei au fost invalidate 19 cereri de restituire a terenurilor.

SURSA: MonitorulSV.ro