Sambata, ZU Party iese din club si porneste distractia pe zapada. Pe 12 februarie, petreci cu Adi Mihaila si DJ AlexUnder Base pe partia din Vatra Dornei.
Potrivit precizărilor primarului comunei Ciocăneşti, Gheorghe Tomoiagă, o nouă ediţie a Festivalului naţional al ouălor încondeiate va avea loc în perioada 4-6 martie. Festivalul este organizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Suceava şi al Centrului Cultural Bucovina.
Programul manifestării a fost deja definitivat şi va începe, în ziua de 4 martie la Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate cu un simpozion dedicat oului încondeiat, tradiţiei plutăritului pe Valea Bistriţei Aurii, precum şi originalităţii instrumentelor muzicale vechi (fluierul, buciumul, tulnicul, cornul, cobza şi trâmbiţa). Simpozionul va fi urmat de o întâlnire culturală sub genericul „Cartea bucovineană, moştenire pentru urmaşi”. Ziua de 5 martie va fi dedicată costumelor populare tradiţionale, expoziţiei de ouă încondeiate şi concursului de încondeiere, care vor avea loc la Casa de Cultură din Ciocăneşti, concursului gastronomic şi Balului Festivalului. În a treia zi expoziţia cu vânzare de ouă încondeiate va putea fi vizitată în continuare, iar Sfânta Liturghie va fi oficiată în bisericile din Ciocăneşti şi Botoş, precum şi la mănăstirile din zonă.
Sambata, 12 ianuarie 2011, ora 19:00, Stillborn va sustine un concert la Vatra Dornei in cadrul Festivalului Serbarile Zapezii.
Concertul face parte din turneul national de promovare a noului EP, intitulat Intr-un vis, care se va intinde pe tot parcursul anului si va cuprinde orasele Bucuresti, Galati, Buzau, Iasi, Vatra Dornei, Cluj, Targu Mures, Sibiu, Constanta, Timisoara, plus alte cateva locatii.
Primele date confirmate:
Serbarile Zapezii – Vatra Dornei, 12 februarie
Grill Pub – Bucuresti, Regie, 4 martie
Cafeneaua Artistilor – Buzau, 5 martie
Zodiar Club – Galati, 2 aprilie
In luna decembrie 2010, Stillborn a lansat cel de-al doilea EP, intitulat Intr-un vis, primit foarte bine atat de public, cat si de presa de specialitate, material discografic ce poate fi ascultat si descarcat gratuit de pe site-ul oficial www.stillbornband.ro.
Stillborn sunt castigatorii marelui premiu al concursului Maximum Rock – Suport pentru Underground 2010.
Stillborn include cu succes doua atribute contrastante: rock alternativ si voce feminina, oferind publicului aparitii live spectaculoase si profesioniste. Trupa isi propune sa ramana o prezenta constanta pe scena rock din Romania in urmatorii ani.
Formatia Stillborn ii are in componenta pe Aura Pohoata – voce, Mihai Danciulescu – chitara, Alex Botezatu – chitara, Robert Munean – bass si Catalin Gurau – tobe.
Institutul de învăţământ, cercetare şi consultanţă în turism “IPI Bucovina” a anunţat că a inaugurat la finalul săptămânii trecute, la Şaru Dornei, Clubul de turism durabil “Carpaţi”, o secţie a sa specializată exclusiv pe promovarea tendinţei ecologice în practicile turistice din structurile de cazare. Potrivit directorului Ioan Iţco, în club s-au înscris deocamdată 17 pensiuni din zona Dornelor, dar se doreşte extinderea activităţii, în timp, spre orice agent economic doritor din Carpaţi.
Directorul Iţco a mai precizat că nu se plătesc taxe de înscriere, ci membrii clubului trebuie să fie deţinători ai unui atestat care dovedeşte că practică turismul ecologic sau arta culinară ecologică tradiţională. Cei ce nu au un astfel de atestat îl pot obţine în urma unor cursuri organizate periodic tot de IPI Bucovina.
“Clubul urmăreşte să încurajeze proprietarii de pensiuni să folosească bucătăria tradiţională ecologică, ingrediente naturale, să ofere turiştilor distracţii în natură, plimbări tradiţionale cu caii, mai puţin chestiuni motorizate, să le ofere băi cu plante medicinale şi alte beneficii ale unei vieţi sănătoase, despre care omul nostru de la munte ştie multe şi poate împărtăşi turistului. Noi le oferim consultanţă şi promovare celor care doresc să ofere astfel de servicii de bună calitate şi oamenii sunt interesaţi”, ne-a spus prof. Ioan Iţco.
La Vatra Dornei a început sâmbătă, 5 februarie, un nou weekend de distracţie, în cadrul Serbărilor Zăpezii, ediţia 2011. Faţă de săptămâna trecută, numărul spectatorilor, dar şi al iubitorilor sporturilor de iarnă a fost mult mai mare, cele 3.000 de locuri de cazare omologate fiind ocupate în totalitate. Cei care nu au găsit un loc de cazare la Vatra Dornei au stat la pensiunile din localităţile învecinate.
Pe pârtia Parc s-a schiat sâmbătă până după miezul nopţii, mulţi dintre cei aflaţi pe pârtie având de aşteptat minute bune pentru a urca cu teleschiul.
Spectacole
Seria spectacolelor de sâmbătă a fost deschisă de formaţia rock Nord – Est a Clubului Copiilor din Vatra Dornei, după care a urcat pe scenă suceveanca Andreea Maria Vârlan, cunoscută publicului sub numele de scenă Mari. Mari a venit cu plăcere în “oraşul de suflet”, Vatra Dornei, pentru că, aşa cum a spus solista, aici a copilărit, s-a îndrăgostit prima oară şi are mulţi prieteni. Ea a oferit un spectacol cu piese pop – dance cu influenţe R&B cântate în română, engleză, spaniolă, dar şi câteva balade de dragoste, dintre care s-a remarcat “Imaginea ta”, o melodie dedicată îndrăgostiţilor, la care spectatorii au aprins brichetele sau au luminat ecranele telefoanelor mobile şi au interpretat melodia alături de Mari.
Fetele de la Heaven au susţinut un recital cu piese mai noi sau mai vechi, cea mai apreciată de public fiind muzica de club. Dornenii s-au dovedit că ştiu foarte bine melodia “Sexy Girl”, care se bucură de mare succes în ţări precum Malta, Cipru şi Turcia, unde fetele sunt solicitate frecvent să susţină concerte. Adina, Roxana şi Aliana au primit aplauze pentru piesele “Kiss me”, “Drumul spre tine”, “În doi”, “Îţi vei aminti”, “Sentimente”, “Ce ascunzi în ochii tăi”.
“La Vatra Dornei se cântă foarte bine”
Flavius Buzilă şi colegii din formaţia Hara au oferit o surpriză plăcută fanilor prezenţi la Vatra Dornei cu un concert live de zile mari. Flavius a declarat că “la Vatra Dornei se cântă foarte bine”, invitând spectatorii să intre pe Facebook pentru a vedea spectacolul şi a-l comenta. A fost un spectacol interactiv în care a fost antrenat şi publicul spectator pentru a interpreta alături de Hara melodii foarte cunoscute, cum ar fi “Drumurile noastre”, “Căsuţa noastră”, “Trandafir de la Moldova”, pentru a dansa “Hora ursarilor” sau pentru a învăţa melodii mai noi. La insistenţele publicului, trupa a revenit pe scenă, în final, Flavius Buzilă declarând că “rămânem o trupă plină de optimism”, motiv pentru care a interpretat o piesă “optimistă”- “Nu avem nici un viitor”.
Pentru un spectacol reuşit la Vatra Dornei, ProConsul a muncit foarte mult, pregătindu-şi evoluţia scenică în cel mai mic detaliu încă din după-amiaza zilei de sâmbătă, când au instalat echipamentul propriu de sunet şi instrumentele muzicale. Se pare că efortul a meritat şi munca lor a dat rezultate, melodiile interpretate aducându-le aplauze îndelungate. Concertul a avut ca mesaj general dragostea, dar a inclus şi ultima lor melodie, “Să spargem gheaţa”, o piesă cu un mesaj optimist, compusă de Keo, în colaborare cu Bogdan Marin (Bodo).
Aşa cum am aflat de la Bodo, solistul trupei, ProConsul “a mers într-un singur sens…către succes. Se poate spune că pentru noi nu a existat decât un … (titlul ultimului album), care se va materializa în 2011 într-un turneu de 100 de spectacole în 33 de judeţe”.
Concursuri de tăiat buşteni
După spectacolul celor de la Hara, pe scenă au urcat cei mai vajnici băieţi din Bazinul Dornelor şi din judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, pentru a se întrece în finala de tăiat buşteni. Concursul fierăstraielor - o competiţie contra-cronometru de tăiat buşteni, nu a avut nevoie de arbitru, pentru că în etapa următoare se califica echipajul care termina de tăiat primul “o felie de lemn”. Tinerii care au participat la acest concurs şi-au arătat măiestria în a tăia cu joagărele imenşii buşteni, aduşi special din vârful muntelui de Serviciul Salvamont, pentru competiţia care testează forţa, spiritul de echipă, dar şi priceperea bărbaţilor. Câştigătorii au fost doi tineri din localitatea Maieru, judeţul Bistriţa-Năsăud, care au primit premii consistente oferite de Cotnari.
Ziua de sâmbătă a inclus şi un moment special dedicat lui Michael Jackson, în care spectatorii din faţa scenei au exersat paşii de dans ai cunoscutului cântăreţ american.
Duminică, 6 februarie, iubitorii de folclor au ascultat, cu începere de la ora 14,00, Fanfara municipiului Vatra Dornei, după care au evoluat Ansamblul Folcloric Zahareşti, Ansamblul Naţional Secuiesc Harghita-Miercurea Ciuc, Viorica Macovei, Ansamblul „Dorna Dorului” şi Daniela Condurache.
Detalii Anunt: Caut sa inchiriez apartament 2 camere mobilat si cu incalzire 24 de ore/zi in Vatra Dornei pe termen lung. Astept oferte pana cel tarziu la sfarsitul lunii februarie.
Detalii Anunt: Vand teren, zona Vatra Dornei, comuna Panaci, aproape de sosea, drum acces, curent si apa, zona pitoreasca, brazi, perfect pentru casa de vacanta / pensiune. 3 terenuri de 19000 mp, 17000 mp si 9000 mp.
La Vatra Dornei începe sâmbătă, 5 februarie, o nouă “rundă” de distracţie, în cadrul Serbărilor Zăpezii, ediţia 2011. Pe cele două pârtii din oraşul staţiune încă se schiază, patinoarul este funcţional, iar pe scena special amenajată la baza pârtiei Parc vor fi organizate sâmbătă şi duminică spectacole de muzică uşoară şi populară. Pentru a-i proteja pe participanţi de frigul care se lasă asupra nopţii, organizatorii au programat spectacolul de sâmbătă de la ora 18.30. Aşadar, începând cu această oră, pe scenă vor urca Mari, Nord – Est, Hara (live band), Heaven şi ProConsul.
Duminică, 6 februarie, iubitorii de folclor vor putea asculta, cu începere de la ora 14,00, Fanfara municipiului Vatra Dornei, după care vor evolua Ansamblul Folcloric Zahareşti, Ansamblul Naţional Secuiesc Harghita-Miercurea Ciuc, Viorica Macovei, Ansamblul „Dorna Dorului” şi Daniela Condurache.
Autorităţile locale dau asigurări că cei care vor veni la Vatra Dornei şi se vor caza aici nu vor suferi de frig pentru că agenţii din turism au pregătit condiţii bune de şedere şi de petrecere a weekendului, astfel încât să nu-şi dezamăgească oaspeţii. Mai mult decât atât, cei care au sisteme proprii de încălzire a pensiunilor au posibilitate să asigure un confort sporit. Referitor la furnizarea căldurii în sistem centralizat, primarul Ioan Moraru a declarat „că sunt câteva probleme cu încălzirea în zona centrală, dar niciodată autorităţile nu-şi vor permite să-şi bată joc de turişti, mai ales acum, când Vatra Dornei organizează aceste serbări”.
Artistul s-a îmbolnăvit de una dintre bolile specifice copilăriei, așa că acum este obligat să stea captiv în propria casă până când se va vindeca complet. Connect-R este nevoit să își amâne planurile pentru acest weekend, printre care se număra un concert la Vatra Dornei, unde au loc ”Serbările Zăpezii 2011”.
Deși concertul său era unul dintre cele mai așteptate, publicul se va putea distra pe pârtia de schi alături de formațiile Hara, Heaven și Proconsul. ”Serbările Zăpezii” continuă până pe 13 februarie, timp în care vor urca pe scena amenajată la baza pârtiei cele mai îndrăgite trupe, iar iubitorii folclorului pot încinge hore pe muzica diferitelor ansambluri populare din zonă.
Vizitat de împaraţi și personalități de seama precum: Franz Joseph, Franz Ferdinand, Octavian Goga și Mihai Eminescu, cazinoul a fost pe vremuri bijuteria Bucovinei. Monumentul cu o istorie de peste un secol a ajuns o ruină din cauza nepăsării, orgoliului și lacomiei celor care decid.
Construit din chetă publică la care a contribuit însuşi împăratul Franz Joseph, Cazinoul din Vatra Dornei nu mai are bani să rămână în picioare. A fost ridicat la sfârşitul secolului XIX, în special pentru lumea bună a Vienei, care venea la băi la Vatra Dornei şi avea nevoie de distracţie. Făceau cură de ape minerale, băi cu acid carbonic, împachetări cu nămol, apoi jucau poker, barbut sau ruletă. Ca să se simtă ca acasă, li se aducea şi fanfara din Viena. Chiar şi arhitectura aducea cu cea a Cazinoului din Baden – Austria (o atracţie turistică şi în ziua de azi). Acum însă, Cazinoul din Vatra Dornei este doar o ruină monument istoric. Statul nu dă un ban pentru pentru salvarea lui, pentru că imobilul a fost retrocedat Bisericii. Iar investitorii interesaţi se lovesc de refuzul Bisericii de a redeschide înfloritorul cazinou, pe motiv de imoralitate.
Profesorul Adrian Iveanu este unul dintre cei mai buni cunoscători ai istoriei clădirii. Spune că „părintele” bijuteriei a fost primarul de atunci al Dornei,Vasile Deac, care a iniţiat proiectul. S-a împuşcat, după câţiva ani, de supărare, pentru că a fost acuzat că a furat din banii primăriei. Erau alte vremuri ... Terenul a fost proprietate comunală şi era acoperit de păduri, care au fost defrişate. O parte din bani au fost strânşi prin chetă, o parte au fost împrumutaţi printr-o bancă vieneză. Impozitele pe jocurile de noroc erau folosite în interesul comunităţii. În 1898, cazinoul a fost parţial inaugurat, în prezenţa arhitectului Brandt. În interior erau trei policandre de cristal de Murano, la început cu lumânări, apoi cu becuri.
Veneau clienţi din Viena, Berlin, Budapesta, dar şi evrei sau italieni. După ce s-a făcut calea ferată, erau luaţi cu birja, din gară. Cei care îşi pierdeau averea mergeau pe podul Franz Joseph, de pe Dorna, se aruncau în râu sau îşi zburau creierii cu pistolul. Pentru norocoşii câştigători ai unor mari sume de bani, se spune că fusese construit un tunel secret, prin care ieşeau pentru a fi protejaţi de eventuale jafuri.
Printre cei care au trecut pragul cazinoului din Vatra Dornei în perioada sa de glorie au fost împăratul Franz Joseph, arhiducele Franz Ferdinand, cu puţină vreme înainte de asasinarea sa, dar şi personalităţi precum Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Corneliu Zelea Codreanu, generalul Argeşeanu, Nichifor Crainic, A.C. Cuza, scriitorul Ion Luca, Ion şi Maria Antonescu. Chiar şi câţiva generali şi mareşali ruşi au jucat la cazinou, după 23 august 1944, în drumul lor spre Berlin. Lista continuă cu Emil Bodnăraş, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Zaharia Stancu, Gheorghiu-Dej sau Chivu Stoica.
Un cazinou „cu specific românesc”?
După Primul Război Mondial, terenul pe care se ridicase cazinoul a intrat în reconstituirea Fondului Bisericesc, în contul reparaţiilor de război pe care Austria a fost nevoită să le plătească României. Cazinoul a devenit, sub comunişti, club muncitoresc şi centru al staţiunii balneare. Aici se ţineau şedinţe de partid sau întâniri sindicale, dar şi campionate naţionale de şah.
Clădirea aparţine acum Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, respectiv Fundaţiei „Fondul Bisericesc al Bucovinei”. Preotul Mihai Valică, cel care slujeşte la Catedrala din Vatra Dornei, este revoltat de nepăsarea autorităţilor, care nu vor să sprijine refacerea cazinoului reintrat în patrimoniul bisericii. El susţine că nici o clipă nu s-au jucat jocuri de noroc în cazinou. „Aici erau o sală de teatru , o bibliotecă, un restaurant, o cofetărie, spaţii de utilitate publică. Veneau evrei, armeni, ruşi. Bucovina este un model de administrare a valorilor bisericeşti.
Cazinoul a fost ridicat în 1896, prin fonduri bisericeşti, într-un parteneriat Viena-Vatra Dornei, cu rol turistic, pentru valorificarea partimoniului cultural şi religios, dar şi pentru a avea un cazinou cu specific românesc. Biserica a contribuit cu materiale, bani, dar şi cu terenul. Alţi bani au venit de la Viena, printr-un fond de investiţii. Valoarea totală a clădirii, în banii de acum, ar fi fost de aproape 100 de milioane de euro. Când au venit comuniştii, au naţionalizat şi cazinoul. De fapt, aici nu a fost cazinou. Se juca doar tarot. Biserica nu putea accepta compromisul cu cazinoul şi a pus condiţia să nu se joace jocuri de noroc şi nici să se transforme clădirea într-un loc de turism sexual”.
Ceauşescu şi-l pregătea pentru revelionul 1990
„Din mândreţea de clădire care era odată, am primit înapoi o ruină”, se plânge preotul. „Clasa muncitoare a vrut să o transforme într-o cantină pentru oamenii muncii şi pentru cei care sunt în primele rânduri ale luptei de clasă. Cele mai mari distrugeri au fost, însă, după Revoluţie. Au stricat valori de partimoniu. Biserica vrea să fie bogată pentru credincioşi. Timp de 17 ani, după 1989, deşi au primit fonduri pentru reabilitarea clădirii, autorităţile locale nu au făcut nimic. S-au cheltuit miliarde pentru tablă şi subzidire. De trei ani, de când am primit înapoi cazinoul, nu am primit nici un ban. Statul era obligat să aducă în starea iniţială sau măcar să dea banii pentru refacere”.
Ioan Corneţchi, care a fost primar la Vatra Dornei în perioada 1986-1990, ne-a declarat că Ceauşescu aprobase refacerea cazinoului, în 1987. Se spunea că voia să petreacă aici revelionul din 1989-1990. Nu a putut veni şi toată lumea a înţeles de ce... „Am fost la Dăscălescu şi mi-a aprobat pe loc documentaţia, îşi aminteşte Corneţchi. În trei ani trebuia să fie totul gata. Am refăcut structura de rezistenţă cu elevi şi militari. Dacă mai trăia Ceauşescu, îl terminam. După Revoluţie s-a furat tot. Candelabre, marmură de Carrara, cristaluri, căzi de cupru, toate au dispărut fără urmă. În trei luni de zile nu a mai rămas nimic”.
Hai să arătăm că ne pasă și nu acceptăm o asemenea atitudine! Fiecare poate să ajute cu ceva: aderare, idei și informatii ... Doar împreună putem mișca ceva ! Devin-o sustinatorul cauzei de mai jos !!!
Să locuieşti în Vatra Dornei ori să fii turist în această staţiune este o adevărată aventură. Dacă localnicii pot rezolva oarecum problema, turiştii ar fi bine să-şi pună în bagaj o pătură în plus pentru a nu îngheţa de frig în camerele de hotel. În timp de oamenii dârdâie de frig, iar operatorii de turism înjură printre dinţi, primarul Ioan Moraru nu-şi bate capul prea tare.
„Centrala oraşului este suprasolicitată şi nu poate face faţă, mai ales la temperaturi de sub -15 grade Celsius”, a mărturisit nonşalant edilul din Vatra Dornei. Şi cum în ultimele patru-cinci zile în „staţiunea de interes naţional” Vatra Dornei s-au înregistrat constant, pe timp de noapte, temperaturi de aproximativ -20 de grade Celsius, în locuinţe, hoteluri şi pensiuni a fost o mică mare problemă.
Soluţia de avarie a însemnat calorifere electrice, radiatoare sau boilere, adică bani în plus pentru a suplini lipsa căldurii şi a apei calde furnizate în sistem centralizat.
Trimişi de primar după rumeguş
Zona Aleea Dornelor este una dintre cele mai afectate de temperaturile scăzute din ultimele zile. Oamenii spun că au încercat să afle răspunsuri vizavi de furnizarea căldurii şi a apei calde direct de la primarul Ioan Moraru, cu ocazia unei întâlniri pe care acesta a avut-o cu asociaţiile de proprietari.
„Primarul ne-a spus să mergem noi după rumeguş. Nu e hoţie pe faţă ce se întâmplă la noi?”, s-a întrebat Dumitru Simota, un localnic din Vatra Dornei. Bărbatul a mărturisit că pentru a se încălzi foloseşte un calorifer electric, dar asta îl costă suplimentar peste două milioane de lei vechi lunar.
Localnicii spun că anul trecut situaţia a fost sub control, dar în această iarnă au ajuns să fie umiliţi şi să stea în case în care caloriferele sunt doar amorţite, iar apa caldă e, de fapt, călâie.
„Plătim frigul”
Nemulţumirile vizavi de activitatea primarului sunt la fiecare uşă. Viorica Rădăcină, o femeie în vârstă de 73 de ani, a precizat că soţul ei este bolnav şi nu-şi permite să arunce bani pentru a pune în priză un calorifer sau un radiator, astfel încât a trecut la sistemul folosit pe vremea regimului comunist: câteva haine în plus.
„Primarul nu s-a îngrijit să aducă rumeguş şi de asta nu avem căldură şi apă caldă. Gigacalorimetrul înregistrează tot şi noi plătim frigul, pentru că facturile ne vin ca şi cum am avea căldură. Este inuman ce se ni se întâmplă”, a precizat Viorica Rădăcină.
Camere de hotel cu radiatoare sau calorifere
Situaţia nu este mai roz nici pentru operatorii de turism, care sunt obligaţi să găsească surse alternative pentru a ridica temperatura din camere la un nivel suportabil. Complexul Bradul-Călimani, cu o capacitate de cazare de peste 600 de locuri, este direct afectat de această funcţionare ineficientă a centralei pe rumeguş. Pentru a nu-şi congela clienţii, administratorii complexului folosesc butelii cu propan, ceea ce înseamnă costuri suplimentare de circa 100 de milioane de lei vechi pentru fiecare weekend. Şi celelalte spaţii de cazare existente în Vatra Dornei au aceeaşi problemă. În lipsa unor alte surse de încălzire, proprietarii hotelurilor şi pensiunilor sunt nevoiţi să le ofere clienţilor radiatoare sau calorifere electrice. Costurile sunt enorme, dar pentru a nu fugări turiştii, operatorii din domeniul hotelier înghit totul şi se roagă ca soarele să apară într-o zi şi pe uliţa lor.
Alimentarea cu rumeguş se face de pe o zi pe alta
Chiar dacă are în spate o masă critică de oameni nemulţumiţi, primarul Ioan Moraru nu-şi face prea multe griji. Detaşat, edilul din Vatra Dornei a explicat că nu există stoc de rumeguş.
„Ne aprovizionăm de pe azi pe mâine, iar necesarul zilnic este de 550 mc de rumeguş pe zi, iar până la finalul sezonului rece estimăm că vom avea nevoie de circa 150.000 mc de rumeguş, aici fiind inclusă şi luna septembrie a acestui an. Nu-mi fac probleme că vor apărea probleme în aprovizionarea cu rumeguş, pentru că am încheiat contracte ferme cu agenţii economici”, a declarat Ioan Moraru.
Acesta a recunoscut că există probleme cu asigurarea parametrilor optimi la anumite puncte termice din oraş, dar a menţionat că este vorba doar de două situaţii, mai exact „la capătul reţelei de termoficare”. Soluţii prea multe pentru redresarea situaţiei nu se întrezăresc în viitorul apropiat, aşa încât dornenii şi turiştii care merg în această staţiune trebuie să se înarmeze cu răbdare, cojoace şi bani în plus.
Criza economică nu a afectat autorităţile din Vatra Dornei. Potrivit unui anunţ, publicat pe site-ul e-licitatie.ro, municipiul Vatra Dornei a încheiat cu SC Comtantib un acord-cadru în valoare de 352.000 de lei, fără TVA (circa 105.000 de euro, inclusiv TVA), pentru furnizarea de plante şi întreţinere material floricol şi arbuşti.
Contractul a fost atribuit la data de 11 ianuarie, iar dintre cele două oferte primite, autorităţile au decis câştigătoare oferta celor de la SC Comtantib. Autorităţile din Vatra Dornei cumpără 12.000 de fire de lalele, 20.000 de fire de flori sezon I, 176.000 de fire de flori sezon II, 4.000 de fire de flori curgătoare, 600 de fire de trandafir, 1.000 de flori perene, 500 de bucăţi de arbuşti Buxus Sempervierens (?), precum şi 500 de kilograme de îngrăşăminte.
Vicepreşedintele Organizaţiei Judeţene Suceava PD-L Sabin Adrian Drăgan consideră că liderii PSD şi PNL critică în mod tendenţios şi nemotivat actuala administraţie PD-L a judeţului Suceava. El a spus că la vizitele pe care le fac în judeţul Suceava, liderii social-democraţilor, dar şi ai liberalilor, fac doar aprecieri subiective faţă de activitatea conducerii Consiliului Judeţean Suceava, în condiţiile în care consilieri ai PSD şi PNL au recunoscut în diverse rânduri că „această perioadă este cea mai intensă din punctul de vedere al investiţiilor şi dezvoltării judeţului”. „Cea mai mare parte a investiţiilor care se realizează în judeţ vor fi finalizate în cursul acestui an, iar altele, până la finalizarea acestui mandat, în iunie 2012”, a spus Drăgan.
El a arătat că, în cursul acestui an, în judeţul Suceava vor demara proiecte în sumă totală de 500 de milioane de euro. Făcând o analiză a investiţiilor care ar urma să demareze în judeţ, Sabin Adrian Drăgan a arătat că o sumă de 142 de milioane de euro va fi atrasă prin Planul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, din care 50 de milioane de euro pentru drumuri judeţene, 34 de milioane de euro pentru proiecte de dezvoltare rurală, 10 milioane de euro pentru proiecte de apă şi canalizare şi 6 milioane de euro pentru aducţiuni de apă.„La acestea se mai adaugă proiectul de 120 de milioane de euro pentru apă şi canalizare, 63 de milioane de euro pentru sistemul integrat de management al deşeurilor. Mai putem aminti aici proiectul de modernizare pentru Cetatea de Scaun a Sucevei, proiectele pentru modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene, precum şi cele 41 de primării care au deja proiecte de dezvoltare aprobate, în sumă totală de 100 de milioane de euro”, a mai declarat Sabin Adrian Drăgan. El a mai adăugat că toate aceste proiecte contribuie atât la dezvoltarea localităţilor judeţului, cât şi la crearea de locuri de muncă.
Pârtiile de schi au fost principala atracţie pentru turiştii care au ajuns în acest weekend la Vatra Dornei. Începând de vineri, amatorii de sporturi de iarnă s-au relaxat la schi sau pe derdeluş, sâmbătă şi duminică fiind zile aglomerate pentru spaţiile destinate sporturilor de iarnă. Stratul de zăpadă, bine bătătorit şi care măsoară câţiva centimetri, a permis practicarea schiului, snowboard-ului şi săniuşului, iar patinoarul din parcul staţiunii i-a atras pe doritorii de patinaj.
Ocuparea spaţiilor de cazare din pensiuni şi hoteluri s-a apropiat de 100%, 3.000 de turişti preferând structurile omologate, iar alţi turişti din judeţ şi din ţară au petrecut weekendul la prieteni sau rude din Vatra Dornei sau din Bazinul Dornelor.
Zob, Fără Zahăr şi Hi-Q
După o zi petrecută pe pârtie, sâmbătă seara turiştii şi localnicii s-au întâlnit la baza Pârtiei „Parc”. Startul ediţiei din acest an a Serbărilor Zăpezii a fost dat de o trupă locală, Nord Est.
Un spectacol incendiar au oferit cei patru rockeri „alternativi” din trupa Zob, care a revenit la Vatra Dornei după zece ani, aducându-şi aminte cu plăcere cum era să cânţi pe o scenă din lemn, pe frig, dar cu un public extraordinar, ca şi acum.
După Zob pe scenă au urcat cei de la Fără Zahăr, care au prezentat un spectacol de muzică şi umor, cu versuri comice, satirice, cu teme inspirate din viaţa satului.
Zăpada, muzica, vinul fiert şi ceaiul fierbinte i-au ţinut pe amatorii de petreceri în aer liber şi la concertul trupei Hi-Q. În spiritul de gaşcă creat de melodia „Gaşca mea” cei peste 5.000 de spectatori au cântat melodii deja cunoscute, spectacolul având un caracter interactiv.
Invitaţie la distracţie
„Este o ediţie specială, pentru că am ales data de 29 ianuarie pentru primul weekend al acestei ediţii fără să anticipăm că va fi o vreme atât de bună pentru această sărbătoare. Avem susţinere şi sprijin din partea mass-mediei şi a oamenilor de afaceri nu numai din Vatra Dornei. Am făcut un calcul şi aceste serbări ale zăpezii vor fi susţinute în exclusivitate de către sponsori generoşi, nu doar din Vatra Dornei”, a spus primarul Ioan Moraru, cel care a reînnoit invitaţia pentru weekendurile următoare.
Pompierii suceveni au acţionat şase ore, în noaptea de duminică spre luni, pentru stingerea unui incendiu care a izbucnit la un adăpost de animale aflat în administraţia Parcului Naţional Călimani, transmite Mediafax.
Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, un incendiu a izbucnit, duminică, în jurul orei 23.00, la un adăpost de animale aflat în administraţia Parcului Naţional Călimani, situat în comuna suceveană Şaru Dornei.
La sosirea echipajelor de pompieri, ardeau acoperişul şi pereţii adăpostului, existând pericolul de propagare la o clădire administrativă şi la o casă.
Până la sosirea echipajelor de pompieri, personalul administrativ a evacuat cinci cai din adăpost. Pentru stingerea incendiului, pompierii din Detaşamentul Vatra Dornei au intervenit timp de aproape şase ore cu două autospeciale şi două motopompe transportabile, împreună cu lucrători ai Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Şaru Dornei, reuşind să salveze clădirea administrativă şi casa din apropiere.
În incendiu, au ars acoperişul şi pereţii adăpostului de animale, circa 14 tone de plante furajere, obiecte de mobilier, precum şi bunuri de uz gospodăresc.
Cauza probabilă de producere a incendiului a fost un scurtcircuit provenit de la un cablu cu izolaţie deteriorată, precizează ISU Suceava.