Eveniment national, sambata, la Vatra Dornei

Sambata 27.08.2011, in organizarea Primariei municipiului Vatra Dornei, a Clubului Sportiv Municipal Dorna Vatra Dornei si a Federatiei Romane de Atletism, in municipiul Vatra Dornei va fi organizata cea de-a IV-a editie a Campionatului National de Alergare Montana, a III-a organizata in cel mai vestic oras al judetului nostru.

Organizatorul principal si sufletul acestei competitii, atletul sucevean Cristian Prasneac, multiplu medaliat la concursurile de alergare montana, atata in tara cat si in strainatate, ne-a declarat ca s-au inscris peste 150 participanti din toata tara, la 4 categorii de varsta: juniori, junioare, seniori si senioare. Din pacate din judetul Suceava nu va participa decat un singur atlet, Marius Hascioschi, sportiv legitimate la CSS Gura Humorului.

La aceasta competitie nationala vor participa multe nume sonore, precum Ancuta Bobocel, participanta la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale si Europene,si campionul en-titre la seniori Constantin Ifrim, legitimate la clubul Stinta Bacau. Si in probele juniorilor vor participa sportivi si sportive ce s-au afirmat in competitiile nationale si internationale. Astfel, la categoria junioare, va lua startul si dubla campioana Europeana, Denisa Dragomir.

Startul va fi dat la orele 10.00 din fata Primariei Vatra Dornei, urmand ca traseul sa se desfasoare mai apoi pe dealul Runc din localitate, sosirea fiind programata tot in fata Primariei.

“Multumesc pt ajutor colegilor din Primaria Vatra Dornei si sponsorilor. Sper ca va fi din nou un concurs reusit si ca vremea va tine cu participantii. La sfarsitul competitiei, selectionerul federal, profesorul Liviu Rosca, a anuntat selectarea primilor clasati pentru Campionatul Mondial din Albania, 11.09.2011 - Tirana.” ne-a declarat Cristian Prasneac, aflat in febra pregatirilor, cu doua zile inaintea unuia dintre cele mai mari evenimente sportive gazduite de judetul Suceava, Campionatul National de Alergare Montana.

SURSA: SportSuceava.ro

ANUNT - Inchiriem spatii pentru activitati comerciale si birouri

Detalii Anunt: SC DORNACOM SA, VATRA Dornei, inchiriaza diferite spatii pentru activitati comerciale sau birouri in municipiul Vatra Dornei.

Relatii la telefon, e-mail sau la sediul societatii: VATRA DORNEI, str. M.Eminescu, nr. 28 (intrarea prin parcarea din spatele Policlinicii)

Pret: Orientativ dupa locatie 20 - 25 RON/mp

Nume: SC DORNACOM SA

Telefon: 0230 371 052

E-mail: dornacom_sa@yahoo.com

Geamuri din sediul poliţiei Vatra Dornei, sparte de un fost poliţist

Un fost poliţist, trecut în rezervă în urmă cu aproape un an, a provocat scandal şi a spart mai multe geamuri în sediul Poliţiei municipiului Vatra Dornei.

Incidentul s-a petrecut marţi dimineaţă, în jurul orei 7:00, în timp ce judiciariştii dorneni audiau o tânără care reclamase că a fost victima unei tentative de viol, comisă de un individ care s-a oferit să o aducă acasă cu maşina de la un club din comuna Şaru Dornei.

La sediul Poliţiei Vatra Dornei a fost adus dintr-un bar de pe raza oraşului staţiune şi suspectul, pentru a fi audiat.

La scurt timp, însă, în clădirea poliţiei a intrat Adrian Moisiuc, în vârstă de 24 de ani, un fost poliţist dornean, din structura de Ordine Publică. Potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava, remis abia ieri după-amiază, Adrian M. fusese şi el în grupul de petrecăreţi din clubul de la Şaru Dornei şi se afla sub influenţa băuturilor alcoolice.

Când i s-a solicitat să părăsească incinta, a început să facă scandal şi a spart geamul de la o uşă de acces pe hol. În momentul în care poliţiştii au încercat să-l oprească, a mai distrus prin lovire cu pumnul geamul de la uşa principală de acces în sediul poliţiei.

Valoarea pagubelor a fost estimată la circa 650 de lei.

„În cauză a fost începută urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri şi distrugere, iar învinuitul a fost internat sub tratament medical de specialitate la Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc, fiind în evidenţă de mai mult timp cu afecţiuni psihice. Totodată, s-a dispus prin ordonanţă internarea acestuia la Spitalul de Psihiatrie Socola Iaşi pentru efectuarea expertizei neuro-psihiatrice, urmând ca în cursul zilei de astăzi (n.r-ieri) să fie transferat cu escortă la această unitate spitalicească”, se arată în comunicatul Biroului de Presă al IPJ Suceava, comunicat trimis după aproape o zi şi jumătate de la producerea scandalului.

Deşi în comunicatul IPJ Suceava nu se precizează că e vorba de un fost angajat al instituţiei, am reuşit să aflăm că Adrian M. a fost dat afară din poliţie pentru abateri disciplinare.

Fostul agent de poliţie a fost implicat în numeroase scandaluri şi agresiuni, fiind la un moment dat acuzat şi de o tentativă de viol.

SURSA: MonitorulSV.ro

Un minor a dat foc la casă încercând să facă ceai la aragaz - VIDEO

Un adolescent în vârstă de 17 ani a ajuns, ieri după-amiază, la Urgenţele Spitalului Judeţean Suceava, cu arsuri pe aproximativ 60% din corp, în urma unui incendiu care i-a cuprins casa, a informat, aseară, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, locotenent colonelul Cristian Hociung.

Incendiul s-a înregistrat la o gospodărie din comuna Coşna şi a fost anunţat la dispceratul ISU Suceava la ora 14:17.

La faţa locului au fost trimise două autospeciale din cadrul Detaşamentului de Pompieri de la Vatra Dornei, flăcările mistuind casa, mobilierul, precum şi obicte de uz casnic. Valoarea pagubelor a fost estimată la circa 100.000 de lei.

Potrivit pompierilor, incendiul a fost cauzat de amplasarea necorespunzătoare a aragazului faţă de materialele combustibile.

Minorul care a suferit arsuri, Contantin I., se afla acasă împreună cu un frate de-al său. Din câte se pare, adolescentul a ieşit în primă fază din locuinţa în flăcări, însă a intrat înapoi sperând să mai salveze câteva bunuri.

SURSA: MonitorulSV.ro

IOAN MORARU, primarul Municipiului Vatra Dornei, nominalizat la "PRIMARUL ANULUI IN ROMANIA" ...

Domnul Ioan MORARU, primarul Municipiului Vatra Dornei, judeţul Suceava, este înscris în competiţia APL.H – Administraţia locală la înălţime si eeste nominalizat la:

- Primarul anului în România
- Cel mai bun primar de municipiu din România
- Cel mai bun primar de municipiu din Regiunea Nord-Est

Prezentare cel mai important proiect:

“Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism în parcul balnear Vatra Dornei”

Proiectul, prin obiectivele specifice, urmăreşte reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism în scopul creşterii atractivităţii turistice a staţiunii.

Obiectivele generale la care răspunde proiectul propus sunt:

• reabilitarea infrastructurii de turism inclusiv asigurarea facilităţilor de agrement

• creşterea atractivităţii zonelor turistice cu un bogat potenţial turistic

Prin aceste obiective proiectul propus este în concordanţă cu obiectivul specific al programului respectiv reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism, inclusiv facilităţi de agrement şi infrastructura cultural-istorică, şi prevederea de legături de transport la aceste facilităţi, precum şi creşterea atractivităţii ariilor cu potenţial balnear natural.

Obiectivele investiţionale ale proiectului prevăd realizarea unei staţiuni turistice bivalente (atât balneară, cât şi montană), care să absoarbă importante fluxuri turistice, dirijate în prezent spre alte destinaţii turistice şi atragerea turiştilor străini printr-o ofertă competitivă la nivel internaţional;

În situaţia în care proiectul nu ar fi implementat consecinţele negative ale activităţii turistice în staţiune ar fi următoarele:

• serviciile turistice oferite s-ar rezuma în cea mai mare parte la odihnă şi tratament;

• segmementul de turişti s-ar limita în continuare la cei cu afecţiuni şi care ar veni în staţiune exclusiv pentru tratament;

• izvoarele de apă minerală ar continua să se degradeze şi să nu ofere turiştilor cantitatea şi calitatea optimă a apei pentru cură internă şi pentru consum;

• cererea pentru sporturi de iarnă s-ar rezuma exclusiv doar în perioada serbătorilor de iarnă şi numai în numai în situaţia în care există zăpadă naturală;

• în perioadă de vârf de sezon din timpul iernii, cererea pentru schi, săniuş, schi fond, patinaj ar fi nesatisfăcută din cauza capacităţii insufuiciente a actualei pârtii, alte capacităţi nefiind disponibile;

• în sezonul de vară, turiştii nu ar avea la dispoziţie alte servicii de agrement, cu excepţia drumeţiilor sau al excursiilor la mânăstirile din Bucovina;

• zona centrală a staţiunii ar continua să fie poluată de traficul greu al autovehiculelor ce traversează oraşul prin imediata apropiere a celor mai mari hoteluri şi a parcului;

• ambianţa din parcul staţiunii s-ar degrada în continuare (arborii, capacitatea izvoarelor de ape minerale, ansamblurile arhitectonice de la aceste izvoare, aleile, pâraiele etc);

• ar lipsi în continuare condiţiile optime pentru promenadă în zona centrală din staţiune cu un bogat patrimoniu cultural precum şi în parc;

• zonele din cadrul staţiunii care deţiun un potenţial turistic important ar rămâne neinteresante pentru potenţialii investitori datorită infrastructurii degradate.

Descrierea investiţiei

Proiectul prevede realizarea următoarelor obiective investiţionale:

• reabilitarea zonei centrale a staţiunii;

• ecologizarea şi ambientarea parcului central ;

• reabilitarea şi ecologizarea zonei Negreşti;

• reabilitarea zonei de agrement Lunca Dornelor;

• amenajarea şi dotarea domeniului schiabil ;

• reabilitarea şi ecologizarea zonei de agrement Runc.

REABILITAREA ZONEI CENTRALE A STAŢIUNII

Străzile din centrul staţiunii unde sunt amplasate obiectivele turistice de mare interes din staţiune (parcul, izvoarele publice de apă minerală, unităţile de cazare şi tratament, pârtiile de schi, zonele turistice Runc şi Negreşti) nu au beneficiat în ultimii 15 ani de reparaţii capitale, singurele lucrări executate fiind cele de înteţinere (plombări, refacerea pavajelor şi a bordurilor).

Starea actuală de degradare a străzilor, acentuată şi de condiţiile climatice (ierni lungi cu zăpezi abundente şi încheţuri mari şi veri cu ploi frecvente) oferă condiţii improprii accesului turiştilor în cadrul staţiunii. De asemenea, în ultimii 15 – 20 de ani, în zona de interes turistic a staţiunii nu a mai fost construită nici o parcare, înregistrându-se aglomerării foarte mari în parcajele existente şi pe străzi datorită afuxului mare de turişti, mai ales cu ocazia evenimentelor culturale şi distractive organizate în staţiune.

Un alt element perturbator pentru o activitate turistică normală o constitue şi tranzitarea staţiunii, prin zona centrală, a autovehiculelor de mare tonaj dinspre Transilvania spre Moldova şi în sens invers.

Activităţile de investiţii prevăzute prin proiect sunt:

• reabilitarea şi modernizarea străzilor Republicii – parţial (de la podul de peste râul Dorna până în zona parcării Bradu-Călimani), Unirii-parţial (de la intersecţia cu str. Republicii până la intersecţia cu str. Parcului), Parcului, Păcii, G. Coşbuc şi T. Vladimirescu);

• transformarea segmentului central al străzii Repulicii (de la parcarea Bradu Călimani până la intersecţia cu str. Unirii) în alee pietonală şi amenajarea corespunzătoare, inclusiv cu alveole de odihnă construite deasupra râului Dorna, în extensia străzii Republicii, construcţia unei fântâni arteziene şi iluminare corespunzător în timpul nopţii;

• reabilitarea şi modernizarea parcării de la hotelurile Bradul şi Călimani ;

• construirea a două noi parcări, la baza pârtiei de schi Parc şi la baza viitoarei pârtii de schi Veveriţa;

ECOLOGIZAREA ŞI AMBIENTAREA PARCULUI CENTRAL

Parcul staţiunii a fost amenajat începând cu anul 1862, pentru odihna şi promenada turiştilor, pe partea dreaptă a râului Dorna. Acesta cuprinde zone cu vegetaţie (în principal arbori cu vârsta de cca. 80 de ani), alei de promenadă, chişcul pentru fanfară, izvoare cu apă minerală (Ferdinand, Sentinela), două pârâiaşe cu apă, un teren de sport, un grup sanitar, şi catedrala ortodoxă a oraşului.

În prezent se disting în cadrul parcului două zone, respectiv zona de la intrarea principală până în zona terenului de sport, care a fost întreţinută şi este în cea mai mare parte amenajată şi zona mai înaltă, cuprinsă între terenul de sport şi extremitatea sudică, care este neîngrijită şi neamenajată (fără vegetaţie sau cu arbori uscaţi cu alei degradate, mlaşti, podeţe distruse etc).

La clientela actuală şi mai ales viitoare a staţiunii, parcul dendrologic trebuie să fie amenajat şi ambientat corespunzător.

În parc există două izvoare (Ferdinand şi Sentinela) cu apă minerală folosită pentru cură internă, atât de către turişti, cât şi de către populaţia locală. Ambele izvoare au drenurile parţial colmatate (debitul la ieşire al izvoarelor este foarte mic) şi amenajările exterioare deterioarate. Izvorul Ferdinand, aflat în spatele parcului, are amenajat la ieşirea apei un ansamblu arhitectural, care în prezent este deteriorat. Izvorul Sentinela, aflat în partea din faţă a parcului, în apropierea intrării principale, are amenajată o construcţie în stil germanic, deteriorată în prezent.

Parcul este parţial împrejmuit (jumătate din latura dinspre strada Parcului) cu un gard din plasă de sârmă aşezată pe bordură din beton.

Activităţile de investiţii prevăzute să se realizeze prin prezentul proiect sunt următoarele:

• reabilitarea integrală a aleilor de promenadă;

• regularizarea cursurilor celor două pârâiaşe care izvorăsc din parc şi construirea de facilităţi pentru agrement (ochiuri de apă şi podeţe);

• ambientarea peisagistică a întregului parc;

• construirea unui grup sanitar public;

• reamenajarea terenului de sport / patinaj şi construirea unei garderobe;

• reabilitarea şi modernizarea instalaţiei externe de iluminare nocturnă din parc (inclusiv de la terenul de sport/patinaj);

• împrejmuirea parcului (repararea gardului existent şi extinderea acestuia pe latura estică – strada Parcului, sudică şi vestică);

• refacerea captărilor de izvoare cu apă minerală (Sentinela şi Ferdinand) şi reabilitarea / construirea de ansambluri arhitecturale.

REABILITAREA ŞI ECOLOGIZAREA ZONEI NEGREŞTI

Zona Negreşti se întinde de-a lungul pârâului Negreşti şi are o importanţă deosebită în cadrul staţiunii, la capătul străzii (la circ a 1,5 km de zona centrală) ce merge paralel cu pârâul se află singurul izvor cu apă minerală feruginoastă, utilizat în cura internă de către turişti. De asemenea pe acest drum se face accesul către pârtia de schi „Dealu Negru (Telescaun) şi de asemenea pe de o parte şi alta a pârâului există o mulţime de terenuri pe care sunt construite, sau urmează să se construiască pensiuni turistice.

În prezent strada este deteriorată, cursul pârâului care este neregularizat în partea superioară a acestuia deversează frecvent aluviuni şi resturi vegetale pe drum.

Izvorul Bizom are două captări aflate la o distanţă de cca. 100 m una de cealaltă, ambele colmatate. Ansamblul care adăposteşte izvorul este degradat şi inestetic. În preajma izvorului nu există amenajat nici un loc de odihnă pentru turiştii care vin aici pentru apă şi nici o parcare.

Activităţile de investiţii prevăzute prin proiect sunt:

• reabilitarea şi modernizarea străzii Negreşti;

• regularizarea pârâului Negreşti;

• refacerea captărilor izvorului Bizom;

• reamenajarea construcţiei care adăposteaşte izvorul Bizom, amenajarea unei parcări auto şi a unui loc pentru odihnă.

AMENAJAREA ŞI DOTAREA DOMENIULUI SCHIABIL

În prezent, în staţiune există două pârtii de schi, respectiv pârtia Telescaun (Dealu Negru) şi pârtia Parc. Pârtia Telescaun se desfăşoară paralel cu linia telescaunului, pe o lungime de cca. 1.000 m. Terenul pârtiei se află integral în domeniu privat al locuitorilor oraşului.

Pârtia Parc, cu o lungime de 900 m, se desfăşoară paralel cu parcul staţiunii, are punctul de pornire pe dealul Negru şi punctul de sosire în spatele hotelului Bradul. Terenul aferent pârtiei este parţial în proprietate publică (250 m lungime în partea inferioară a pârtiei) şi parţial în proprietate privată. Pârtia este deservită de un teleschi aflat în proprietate privată.

Datorită amplasamentului (foarte aproape de centrul oraşului) şi al gradului mediu de dificultate, această pârtie este cea mai solicitată de către turişti, existând frecvente situaţii când pârtia este supraaglomerată.

Având în vedere caracterul actual preponderent balnear al staţiunii, sporirea ofertei pentru sporturile de iarnă este benefică dezvoltării turismului balnear, constituind o alternativă atractivă pentru perioada sezonului rece. Proiectul prevede amenajarea unei noi pârtii de schi, pârtia Veveriţa, care are punctul de sosire în spatele Parcului (zona terasei Veveriţa) şi se întinde pe o lungime de 800 m, spre releul Tv. Pârtia propusă, urmează să fie deservită de un teleschi şi de asemenea de o instalaţie de produs zăpadă artificială.

Activităţile de investiţii propuse a fi realizate prin prezentul proiect sunt:

• amenajarea noii pârtii de schi – Veveriţa ;

• dotarea pârtiei cu o instalaţie de transport pe cablu;

• dotarea pârtiei cu instalaţie de produs zăpadă artificială, inclusiv alimentare cu apă (+staţie pompare) şi rezervor de apă;

• achiziţionarea şi dotarea pârtiei cu o maşină de bătut zăpada (ratrack);

REABILITAREA ŞI ECOLOGIZAREA ZONEI DE AGREMENT RUNC

Platoul Runc este o zonă distinctă în cadrul oraşului – staţiune Vatra Dornei, dezvoltat turistic datorită poziţionării acestuia pe un deal care permite o panoramă asupra întregii staţiuni, precum şi a întregii văi a Dornelor. Paralel cu dezvoltarea staţiunii, pe platoul Runc s-au construit cabane, vile, un camping, iar în ultimul timp pensiuni turistice.

În acelaşi timp, zona Runc este intens utilizată şi de către turiştii sosiţi în staţiune pentru promenadă. Pentru toţi aceştia au fost amenajate în timp 2 terenuri de sport şi agrement, precum şi o pistă de schi fond ce poate fi utilizată vara ca pistă pentru role. Aceste amenajări sunt situate în zona cea mai înaltă de pe platou.

Dezvoltarea viitoare a unei zone turistice Runc care să beneficieze de o cerere pe măsura condiţiilor naturale oferite necesită în acelaşi timp o amenajare corespunzătoare a infrastructurii de acces, a celei de agrement şi a celei de utilităţi (în primul rând canalizare).

Activităţile investiţionale prevăzute prin proiect sunt:

• reabilitarea şi modernizarea străzii Runc (inclusiv a parcării din zona terenurilor de sport şi prelungirea străzii până în zona pârtiei de schi fond / role);

• reabilitarea şi modernizarea pistei de schi fond / role;

• construirea reţelei de canalizare apă menajeră;

• reabilitarea terenurilor de sport;

• construirea unui grup sanitar + garderobă;

REZULTATE:

Până ĩn prezent s-au realizat următoarele lucrări:

• Reabilitarea zonei centrale a staţiunii este realizată ĩn totalitate.

• Lucrările pentru ecologiazarea şi ambientarea parcului central s-au efectuat conform obiectivelor prevăzute ĩn proiect cu excepţia refacerii captării de ape minerale Sentinela şi reabilitarea ansamblului arhitectural aferent acestuia, precum şi plantarea de diferite specii reprezentative pentru acesta.

• Amenajarea pârtiei Veveriţa este finalizată ĩn totalitate, cu excepţia alimentării cu apă a tunurilor de zăpada.

• Lucrările de reabilitare ĩn zona Runc sunt realizate cu excepţia modernizării străzii Runc.

DESCARCA LISTA COMPLETA DE PROIECTE

SURSA: APL.H

A încercat să o violeze după ce s-a oferit să o conducă acasă

Tânăra de 22 de ani din Vatra Dornei a reuşit să scape din mâinile agresorului şi a fugit direct la Poliţie. Poliţiştii, conduşi de un procuror, au început cercetările penale, judecătorii din Vatra Dornei interzicându-i agresorului să părăsească localitatea.

Elena I. a ajuns ieri dimineaţă la ora 06.40, la sediul Poliţiei municipiului Vatra Dornei cu semne vizibile de violenţă la nivelul gâtului explicându-le oamenilor legii cum Arthurro M., din comuna Şaru Dornei a încercat să o violeze.

Bărbatul s-a oferit să o conducă acasă de la un local, iar tânăra a acceptat. Odată ajunşi în Vatra Dornei bărbatul a încercat să o oblige să întreţină relaţii sexuale cu el, provocându-i mai multe leziuni, fata reuşind să scape din braţele agresorului.

„Persoana vătămată a fost examinată din punct de vedere medico-legal, iar în certificatul eliberat de Cabinetul Medical C-lung Moldovenesc, s-a stabilit că aceasta prezintă un hematom epicranian, multiple echimoze şi excoriaţii, ce necesită pentru vindecare 6 -8 zile îngrijiri medicale de la data producerii, cu pierderea consecutivă a capacităţii de muncă pentru această perioadă, dacă nu survin complicaţii.

Ţinând cont de aspectul leziunilor acestea s-ar fi putut produce în cadrul unei tentative de viol şi pot data din data de 23.08.2011“, a declarat Alin Botezatu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava.

Astfel, poliţiştii conduşi de un procuror au început cercetările penale, judecătorii din Vatra Dornei interzicându-i agresorului să părăsească localitatea.

SURSA: Adevarul.ro

ANUNT - Vand casa noua in Vatra Dornei

Detalii Anunt: Vand casa noua in Vatra Dornei, p+1, complet mobilata si utilata, construita din caramida, la parter avand living, dining, antreu, baie, debara, bucatarie, 2 terase, iar la etaj sunt 3 dormitoare, birou, baie si 2 balcoane, in curte garaj pentru 1 masina si centrala termica pe lemne, casa este intabulata si libera de sarcini.

Pret: Negociabil

Nume: Circu Carol

Telefon: 0749 807 377

E-mail: m_micutul@yahoo.com

CERERE LOC DE MUNCA: Economist cu experienta in contabilitate doresc angajare

Detalii Anunt: Economist cu experienta in contabilitate, Master Contabilitate, expertiza si audit -FEEA UAIC Iasi.

Pot tine evidenta contabila completa si de calitate doresc angajare in domeniu contabil, financiar, administrativ, HR. in localitatea Vatra Dornei sau imprejurimi.

Nume: Simona

Telefon: 0728 031 987

E-mail: simona_rai@yahoo.com

Ura faţă de femei, motivul pentru care dezaxatul din Vatra Dornei a îngrozit Timişoara - VIDEO

Dezaxatul care a îngrozit Timişoara după ce a înjunghiat mai multe femei are un trecut extrem de încărcat. Din 1997 şi până în 2001, când a fost trimis la puşcărie pentru o perioadă de zece ani, Aurel Mîndrilă, de 32 de ani, a comis mai multe fapte penale, cele mai grave dintre ele având în centru femei. Faptul că a fost respins de-a lungul timpului l-a făcut să aibă o aversiune faţă de femei, iar ultimele fapte de la Timişoara nu fac decât să confirme această ipoteză.

Prima faptă îndreptată împotriva unei femei a avut loc în februarie 2001. La acea vreme, Aurel Mîndrilă a violat o femeie, iar procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi au emis mandat de arestare pe numele său. Măsura a fost menţinută până pe 26 aprilie 2001, când bărbatul a plecat acasă. Nu a stat prea mult, pentru că pe 12 mai 2001 a fost rearestat. De această dată, mandatul a fost emis de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, sub acuzaţiile de tentativă de omor şi tentativă de viol.

Cum a vrut să violeze şi să omoare o femeie cu afecţiuni psihice

Proaspăt ieşit din arest şi cercetat pentru viol, Aurel Mîndrilă s-a întors în Broşteni, într-o garsonieră care aparţinea părinţilor. Pentru că nu avea curent, bărbatul a plecat la Neagra, la Vasile Lipan Botezatu, pe care s-a oferit să-l ajute pentru a i se permite să locuiască în gospodăria acestuia.

Tot acolo, Aurel Mîndrilă a cunoscut-o pe Elena Dochiţa, o femeie cu afecţiuni psihice şi cu care a întreţinut şi raporturi sexuale. Pe 11 mai, Mîndrilă şi Botezatu au plecat la Vatra Dornei după cumpărături. Aurel Mîndrilă s-a întors ceva mai rapid, iar pe drum a întâlnit-o pe Elena Dochiţa, căreia i-a cerut să-l ajute la cărat bagajele. Ajuns acasă, bărbatul i-a propus Elenei să întreţină raporturi sexuale. Iniţial, femeia a acceptat, dar ulterior a spus că nu mai este de acord. Refuzul l-a înnebunit pur şi simplu pe Aurel Mîndrilă, care a ieşit afară, a pus mâna pe un topor şi a intrat în casă, unde i-a aplicat mai multe lovituri Elenei Dochiţa.

Femeia a fost lovită de mai multe ori în zona capului şi a mâinilor, iar agresorul a abandonat-o într-o baltă de sânge şi a încercat să dispară. Nu a fugit prea departe, pentru că a doua zi, pe 12 mai 2001, a fost prins şi pe numele său procurorii au emis mandat de arestare pentru tentativă de viol şi tentativă de omor. În urma agresiunii, Elena Dochiţa a scăpat ca prin minune, dar a rămas cu sechele pe viaţă, respectiv cu incapacitate de muncă de 20%.

În mod curios, la vremea respectivă, Aurel Mîndrilă nu a fost expertizat din punct de vedere psihiatric, deşi existau toate premisele pentru a bănui că va recidiva odată ieşit din închisoare.

A primit 20 de ani de condamnări

Pe numele lui Aurel Mîndrilă au fost deschise două procese. Primul dintre ele, vizând violul, s-a finalizat la Judecătoria Vatra Dornei şi s-a soldat cu condamnarea la şapte ani de închisoare. Al doilea proces a început la Tribunalul Suceava, iar soluţia a rămas definitivă la Curtea de Apel Suceava. Această instanţă l-a condamnat la zece ani de închisoare pentru tentativă de omor şi la trei ani de închisoare pentru tentativă de viol. Cele două pedepse s-au contopit, iar Mîndrilă avea de executat pedeapsa cea mai grea, de zece ani de închisoare.

Din Penitenciarul Botoşani, acolo unde a fost încarcerat, Aurel Mîndrilă a făcut cerere de contopire şi cu pedeapsa pronunţată pentru viol. Magistraţii din Botoşani au acceptat cererea sa, astfel încât din cei zece ani, respectiv şapte ani de închisoare, a rezultat că Mîndrilă trebuie să execute pedeapsa cea mai grea, de zece ani de închisoare. Acestei pedepse i s-a mai aplicat un spor de şase luni, rezultând în final o condamnare de zece ani şi şase luni de închisoare. Din această condamnare, bărbatul a executat aproape totul, fiind eliberat pe 28 decembrie 2010, cu un rest de pedeapsă de 281 de zile.

Nici în penitenciar Aurel Mîndrilă nu a fost usă de biserică. Pentru că a distrus nişte geamuri şi a provocat scandal, el a mai fost condamnat de Judecătoria Oneşti.

Şirul faptelor penale nu se opreşte aici. În 1997, Aurel Mândrilă a mai fost condamnat la trei ani de închisoare, de această dată pentru furt calificat.

Gelozia şi răzbunarea, mobilul înjunghierilor de la Timişoara

După ce a ieşit din puşcărie, Aurel Mîndrilă s-a mutat într-un sat din judeţul Mehedinţi, unde a trăit cu o femeie. Aceasta l-a părăsit în urmă cu câteva săptămâni, iar bărbatul, orbit de gelozie, a decis să se răzbune pe toate femeile.

Reţinut de poliţişti, el a declarat că a atacat patru femei, trei dintre acestea fiind internate în spital cu răni produse prin înjunghiere. În cadrul audierii, bărbatul a fost întrebat şi de prostituata de 42 de ani găsită moartă în aproprierea unei benzinării la ieşire din Timişoara. Femeia a fost găsită moartă în noaptea de duminică spre luni, poliţiştii descoperind urme de violenţă pe corpul acesteia, precum şi o plagă prin înţepare.

Mîndrilă a negat că ar avea vreo legătură cu moartea acesteia, deşi a spus că a fost în zona unde s-a petrecut această crimă.

În cazul celor trei femei pe care susţine că le-a înjunghiat, Mîndrilă este acuzat de tentativă de omor calificat.

Prima, o tânără în vârstă de 23 de ani, a fost înjunghiată, marţi la prânz, cu un cuţit în abdomen, în apropierea Pădurii Verzi, din zona UMT, fiind transportată de urgenţă la Spitalul Clinic Municipal din Timişoara. Ea le-a declarat poliţiştilor că a fost tăiată de un bărbat necunoscut, care apoi a fugit.

Marţi după-amiază, o altă femeie, în vârstă de 44 de ani, a fost înjunghiată în spate cu un cuţit, pe un bulevard din municipiul Timişoara, de un bărbat necunoscut, care apoi a fugit. Femeia a fost transportată la Spitalul Municipal din Timişoara cu o plagă înjunghiată în spate, ea primind îngrijiri medicale.

O a treia femeie, de 23 de ani, a fost înjunghiată în spate cu un cuţit, marţi după-amiază, pe bulevardul Cetăţii din Timişoara, ea fiind transportată tot la Spitalul Municipal.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Timiş, Andreea Cinteză, la scurt timp după acest atac, poliţiştii l-au prins pe Mîndrilă, pe acelaşi bulevard, el fiind suspectat de comiterea acestei agresiuni. Ţipetele femeii au fost auzite de un echipaj al Poliţiei Locale care l-a prins pe bărbat.

Poliţiştii locali au găsit asupra suspectului o pereche de mănuşi chirurgicale şi un cuţit şi le-au predat poliţiştilor Secţiei 4 pentru continuarea cercetărilor.

Mobilul faptelor l-ar fi constituit gelozia, determinată de împrejurarea că Mîndrilă ar fi fost părăsit de prietenă, iar agresarea persoanelor de sex feminin ar fi reprezentat „răzbunarea sa”.

Ieri după-amiază, judecătorii din Timiş au emis un mandat de arestare pentru 29 de zile pe numele lui Aurel Mîndrilă.

SURSA: MonitorulSV.ro

Festivalul „Cântecul Cetinii”, la Dorna Arini

La Dorna Arini va avea loc, în zilele de 20 şi 21 august, cea de-a XV-a ediţie a Festivalului “Cântecul Cetinii”. Manifestările vor începe sâmbătă, 20 august, la ora 18,00, cu un spectacol umoristic al trupei “Spitalul 9”, după care cei prezenţi vor avea parte de trei recitaluri pop – dance susţinute de solista Mădălina Candrea şi trupele Intensiv şi Bordo.

Duminică, 21 august, începând cu ora 14,00, pe scena amenajată în centrul comunei vor evolua Ansamblul folcloric „Brăduleţul” din Dorna Arini, Ansamblul folcloric „Trandafirul” din Calafindeşti, Ansamblul folcloric „Dorna Dorului” din Vatra Dornei, Ansamblul folcloric „Busuioc” din Sărata Galbenă, Republica Moldova, Ansamblul folcloric „Străjerii Bucovinei” din Pojorâta şi soliştii Ilioara Ştefănel, Teodora Buculei, Iulia Rusu, Diana Ivaşcu, Mădălina Crăciun, Laura Haidău, Ionuţ Candrea, Mădălina Candrea.

Spectacolul folcloric va fi încheiat de Angelica Flutur, Alexandru Brădăţan, Aurel Tamaş şi Viorica Macovei, seara urmând a se termina cu un foc de artificii.

Tot în cadrul Festivalului “Cântecul Cetinii”, la Dorna Arini va avea loc vernisajul expoziţiei de sculptură în lemn a profesorului Mihai Vleju, de la Clubul Copiilor şi Elevilor Vatra Dornei.

Aşa cum ne-au asigurat organizatorii, Consiliul Local al comunei Dorna Arini, Căminul Cultural “Savin Alexievici” din Dorna Arini şi Centrul Cultural “Bucovina” Suceava, pe toată durata festivalului se vor organiza jocuri şi concursuri. Prezentatorul manifestărilor va fi Doru Bighiu.

SURSA: MonitorulSV.ro

Bărbatul prins de poliţişti la Timişoara pentru că le-a înjunghiat pe cele trei femei, este din Vatra Dornei

Tânărul reţinut la Timişoara după ce a înjunghiat trei femei a fost arestat, miercuri, pentru 29 de zile, prin decizia magistraţilor de la Tribunalul Timiş. Bărbatul este cercetat pentru tentativă de omor calificat.

Aurel Mândrila, în vârstă de 33 de ani, din Vatra Dornei, cu domiciliul actual în satul Lucşa de Jos, judeţul Mehedinţi, a fost prins de poliţiştii locali din Timişoara marţi seara, după ce a înjunghiat o femeie. La scurt timp, el a fost prins şi dus la secţie. Pe drum, el le-a spus poliţiştilor care l-au capturat că este autorul celor trei înjughieri care au avut loc, marţi, în oraş. Poliţiştii locali au găsit asupra tânărului o pereche de mănuşi de cauciuc şi un cuţit.

El le-a declarat poliţiştilor că a săvârşit agresiunile pentru că a avut o decepţie în dragoste, iar de atunci nu mai suportă femeile. Bărbatul va fi supus şi unei expertize psihiatrice.

Tânărul fusese recunoscut de prima victimă, o tânără de 23 de ani, înjunghiată marţi dimineaţă. Ea a declarat poliţiştilor că este prietenul unei amice de-ale ei şi că acesta a amenţitat-o să-i lase prietena în pace.

Un al doilea atac s-a petrecut în jurul orei prânzului, victima fiind o femeie de 45 de ani, care a fost înjunghiată în apropierea locuinţei în timp ce revenea de la locul de muncă.

Cea de-a treia femeie a fost înjunghiată în jurul orei 18:00, iar strigătele ei de ajutor au fost auzite de o patrulă ce poliţişti comunitari care au reuşit să-l prindă pe agresor.

Aurel Mândrilă a avut o condamnare pentru tentativă de omor în Botoşani, în anul 2001, fiind eliberat în decembrie anul trecut.

SURSA: Realitatea.net

Subvenţie de 250 de euro pe cap de animal pentru crescătorii de vaci de la munte

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Suceava a demarat, pe 16 august, campania de primire a cererilor de plată pentru subvenţiile pe cap de animal aferente crescătorilor de vaci din zonele defavorizate de munte, pentru acest an valoarea primei pe cap de animal fiind de 250 de euro.

În judeţul Suceava sunt 37 de localităţi incluse în categoria celor defavorizate, toţi crescătorii de vaci care îşi au domiciliul pe raza acestora putând solicita subvenţie pe cap de animal.

Cele 37 de localităţi sunt următoarele: Breaza, Brodina, Broşteni, Câmpulung Moldovenesc, Capu Câmpului, Cârlibaba, Ciocăneşti, Coşna, Crucea, Dorna Candrenilor, Dorna Arini, Frasin, Frumosu, Fundu Moldovei, Gura Humorului, Iacobeni, Izvoarele Sucevei, Mălini, Mănăstirea Humorului, Moldova - Suliţa, Moldoviţa, Ostra, Panaci, Poiana Stampei, Pojorâta, Putna, Râşca, Sadova, Slatina, Straja, Stulpicani, Suceviţa, Şaru Dornei, Ulma, Vama, Vatra Dornei şi Vatra Moldoviţei.

Centrele Locale ale APIA care vor prelua cererile fermierilor sunt deschise în Fălticeni, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vicovu de Sus şi Vatra Dornei, fiecare beneficiar putând depune cereri la centrul cel mai apropiat. De asemenea, cererile pot fi depuse şi la Centrul Judeţean Suceava al APIA, din municipiul reşedinţă de judeţ, în clădirea Direcţiei Agricole.

SURSA: MonitorulSV.ro

Festivalul Naţional al Păstrăvului la Ciocăneşti

Ediţia de anul acesta a Festivalului Naţional al Păstrăvului a avut loc în perioada 13 – 15 august 2011, la Ciocăneşti, evenimentul fiind inclus în cadrul programului turistic „Pelerin în Bucovina”.

Valorificarea Bistriţei Aurii în scop turistic

În prima zi a festivalului, în odaia meşterilor populari din incinta Muzeului Naţional al Ouălor Încondeiate a fost organizat un simpozion în cadrul căruia au fost dezbătute teme precum „Bistriţa Aurie – izvor de apă curată, izvor de aur, casă a păstrăvului, lostriţei şi lipanului”, „Bistriţa Aurie - aşternut alunecos pentru călătoria cu plutele tradiţionale, dar mai ales în economia turismului”, „Păstrăvul – pasiune, ştiinţă, afacere, gastronomie”, „Tradiţia la ea acasă”, „Nisipurile aurifere”, „Istoria festivalurilor din Ciocăneşti”, „Turismul - o şansă reală, odă străbunilor”.

La discuţii au participat primarul comunei Ciocăneşti, Gheorghe Tomoiagă, preşedinta ANTREC Suceava, Niculina Vasiluţ, lector dr. Nicolae Crăciun, de la Facultatea de Biologie din Bucureşti, dr., directorul DSVSA Suceava, Petrea Dulgheru, care este şi crescător de păstrăv, preşedintele Forumului Montan din România, prof. dr. Radu Rey, preşedinta Federaţiei bucătarilor din România, dr. ing. Gabriela Berechet, socio-psihologul Dan Mitric, care este şi crescător de păstrăv, directoarea Muzeului de Etnografie din Vatra Dornei, Minorica Dranca.

La simpozion au fost dezbătute şi probleme legate de ecologizarea râului Bistriţa, păstrarea apelor curate, o condiţie esenţială pentru ca păstrăvul să se dezvolte în mod normal. În acest sens, s-a pus problema iniţierii unui program naţional de reconstrucţie ecologică a râurilor din Carpaţi pentru creşterea păstrăvului şi a lostriţei.

Pescari, dar şi specialişti în piscicultură au „furat” din sfaturile înţelepte ale celor care se pricep la păstrăv, purtându-se discuţii despre regele apelor de munte - păstrăvul, regina apelor de munte – lostriţa, şi “fiul lor”, cum a fost numit lipanul.

Sâmbătă seara, turiştii sosiţi în număr mare la Ciocăneşti au participat la slujbele de vecernie de la mănăstirile Sfânta Cruce Suhard, Sfântul Ştefan cel Mare Ciocăneşti, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Botoş.

„La Ciocăneşti este la fel ca pe Himalaya”

La Ciocăneşti a fost prezent şi omul de ştiinţă de renume mondial Ovidiu Bojor, academician şi fitoterapeut român, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, cel care a cercetat şi a pus la dispoziţia publicului medicamente „care vin din natură”.

Unul dintre marile proiecte ştiinţifice pe care le-a realizat Ovidiu Bojor îl reprezintă cartarea florei medicinale din Carpaţi, căreia i-a dedicat nu mai puţin de 25 de ani, metodologia elaborată în timpul acestei îndelungate operaţiuni fiind adoptată de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială şi recomandată ţărilor în curs de dezvoltare.

Ovidiu Bojor a condus patru expediţii ştiinţifice pentru explorarea florei medicinale din Himalaya. În 1985, a condus şi a sponsorizat prima expediţie româno-nepaleză în Himalaya şi a participat la mai multe misiuni exploratorii în Afganistan şi în Africa (Ruanda, Tanzania, Uganda, Burundi şi Botswana).

Activitatea ştiinţifică a lui Ovidiu Bojor s-a concretizat în peste 40 de brevete de invenţie, majoritatea aplicate în cercetare şi în producţie.

În cadrul întâlnirii de la Ciocăneşti, academicianul român afăcut o asemănare între meleagurile străbătute pe cele patru continente, concluzionând că „la Ciocăneşti se simte la fel ca pe Himalaya. Sunt aceiaşi oameni, oameni de munte, cu sufletul curat, cu fruntea sus, cu încrederea în viitor şi cu foarte multă credinţă, indiferent de religie”, a spus Ovidiu Bojor.

Parada portului, a călăreţilor şi a căruţelor

A doua zi a festivalului, duminică, 14 august, a început cu cea de-a doua etapă a concursului de pescuit păstrăv, iar de la ora 11:30 plutele au pornit din nou pe Bistriţa Aurie, de la Orata la Oiţa.

La ora 12,00, de la Muzeul Naţional al Ouălor până la scena de pe stadionul din Ciocăneşti a avut loc parada portului popular. Buciumaşii şi trâmbiţaşii, călăreţii, căruţele gospodarilor ciocăneşteni, membrii formaţiilor folclorice din comună îmbrăcaţi în straie populare şi tinerii care au adus mascota festivalului (un păstrăv confecţionat din nuiele) şi cobza mare de păstrăv afumat au fost întâmpinaţi de sutele de persoane (turişti şi localnici) cu aplauze şi cu mult respect.

Ediţia a VIII-a a Festivalului Naţional al Păstrăvului a fost deschisă oficial de primarul comunei Ciocăneşti, Gheorghe Tomoiagă, împreună cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Daniel Cadariu şi deputatul Dumitru Pardău.

“Am făcut pauză un an cu festivalul. Am lăsat să crească păstrăvii şi de aceea curiozitatea mare a fost să vedem cât de mari au fost păstrăvii pe care i-au prins pescarii sâmbătă seara şi duminică dimineaţa. Şi avem veşti bune. Avem oaspeţi din mai multe ţări europene, dar şi din America, care s-au obişnuit să fie prezenţi pe 15 august la Ciocăneşti, la hramul satului. Festivalul Păstrăvului coincide cu această sărbătoare a Ciocăneştiului, a Bucovinei, a crescătorilor de păstrăv, a iubitorilor de natură, de apă curată, de aer curat şi de tot ceea ce ne face sufletul curat”, a spus primarul Gheorghe Tomoiagă.

Vicepreşedinte Daniel Cadariu s-a referit la modul cum primarul Gheorghe Tomoiagă a făcut cunoscut Ciocăneştiul în ţară şi străinătate, declarând că „prin perseverenţa domniei sale, prin talentul de a pune alături oameni care să promoveze zona a reuşit acest lucru. Perseverenţa unui om, perseverenţa unei echipe poate promova o zonă şi, de ce nu, poate promova tradiţia dintr-o anumită zonă”, a spus Cadariu.

Festivalul Păstrăvului din acest an a fost organizat prin implicarea unor oameni din suflet ai Bucovinei.

„Acum zece zile, festivalul de la Ciocăneşti era o incertitudine. M-am luptat împreună cu domnul Tomoiagă pentru a găsi sprijin la Consiliul Judeţean, pentru ca, într-o perioadă în care banii sunt din ce în ce mai puţini, să facem ceea ce am făcut la ediţiile anterioare. Festivalul Păstrăvului de anul acesta s-a organizat numai în patru zile şi jumătate. În zona Dornelor nu avem decât munţii, Bistriţa, aerul curat şi văzduhul. Dacă la Suceava, capitala judeţului, există Cetatea, la Rădăuţi există Putna, la Humor există mănăstirile Humor şi Voroneţ, noi aici suntem alături de Bistriţa şi de munţi. Trebuie să o promovăm, trebuie să promovăm zona pentru ca turiştii care ajung aici să poată să stea în condiţii naturale, să consume produse ecologice adevărate. Bistriţa este cel mai frumos râu din ţară”, ne-a spus dr. Petrea Dulgheru, unul dintre organizatori.

Turiştii prezenţi duminică la Ciocăneşti au putut participa la river rafting împreună cu membrii serviciului Salvamont Vatra Dornei, au vizitat expoziţia de gastronomie vegetariană şi au asistat la un recital cu muzică religioasă.

Muzica creştină, ortodoxă şi catolică, ofrandă Sfintei Maria

Duminică, muzica creştină a fost o ofrandă adusă Sfintei Maria. Au evoluat pe scenă în aplauze şi în pioşenia sufletească corespunzătoare unui asemenea eveniment corul Parohiei Botoş şi grupul vocal de la Clubul Copiilor din Fălticeni, condus de învăţătoarea Maria Tanasă.

Preotul Ciprian Marius Pop, din Cluj-Napoca, „un mare artist al României, călăuzit în viaţă de Dumnezeu şi dragostea pentru muzica populară”, a transmis prin cântec ofranda de suflet pentru Sfânta Maria, iar corul „Ecclesia” al Parohiei Dorna Candrenilor, „un cor de excelenţă, o mlădiţă de Madrigal, un cor mai puţin obişnuit pe meleagurile moldovene”, a prezentat un spectacol aplaudat îndelung de cei prezenţi.

Seara, în prezenţa sutelor de spectatori a avut loc primirea lui Bogdan Vodă şi a plăieşilor cu făclii.

11 cupluri sărbătorite la împlinirea a 50 de ani de căsnicie

Luni, după Sfânta Liturghie la hramul bisericii Adormirea Maicii Domnului din Ciocăneşti, pe stadionul din localitate a început un program deschis pentru toate generaţiile. Cei prezenţi au aplaudat cele 11 cupluri de gospodari care au sărbătorit 50 de ani de căsnicie şi care au primit şi binecuvântarea preoţilor.

„Să îi admirăm pe acei oameni care s-au înţeles cu bună voinţă timp de jumătate de secol”, a fost îndemnul primarului Gheorghe Tomoiagă.

Cel mai mare borş de peşte

Ca şi la ediţiile anterioare, Olguţa Mihalciuc a fost bucătarul-şef pentru prepararea celui mai mare borş de peşte, pentru care a folosit peste 50 de kilograme de peşte, zarzavat, orez, peste 250 de litri de apă, borş de putină. A fiert mai întâi păstrăvul, legumele, borşul de putină, verzăturile, care la Ciocăneşti se numesc păpuşi, pentru că se fac în legături.

Alexandru Ursescu, baci responsabil la una dintre stânele din Suhard, a preparat în stâna tradiţională amplasată lângă scenă caş proaspăt. „Am pus laptele, îi dăm cheagul, după o perioadă de 30 de minute se prinde şi de la 30 de minute începem să-l agităm pentru a-l strânge. Operaţiunea se numeşte închegatul laptelui şi se face într-un ciubăr de lemn. Caşul cel mai bun se face în vase de lemn. Numai urda se face în ceaun pentru că se pune la foc. Dintr-o sută de litri de lapte vor ieşi zece kilograme de caş”, ne-a spus Alexandru Ursescu.

Tot el a făcut şi miel jintuit. „Se pune mielul la fiert cu apă. După ce fierbe carnea de miel se adaugă cartofii şi tocmagii de casă, pentru că sunt cei mai buni pentru carnea de miel cu jintuit. După ce sunt fierte toate acestea se adaugă jintuitul şi se lasă la fiert 15 – 20 de minute, după care se pun condimentele, sare, piper, zarzavaturi tăiate mărunt, care dau şi gust şi aspect. Se poate mânca cu mămăligă sau cu pâine de casă”, a fost reţeta de miel jintuit spusă de Alexandru Ursescu.

Vasile Şcheu s-a ocupat de mămăligă. „Nu mai este cu diametru de doi metri, este una de criză, după reţeta tradiţională, apă, sare şi un sac de făină de porumb. Dacă este nevoie mai facem o mămăligă, dar sperăm să ajungă”, ne-a spus Vasile Şcheu.

Şi pentru că borşul de peşte a fost oferit gratuit la peste 1.000 de persoane, nu a lipsit îmbulzeala pentru a prinde o farfurie din delicioasa mâncare, iar unii, chiar dacă acestea nu erau de unică folosinţă, au plecat cu farfuriile acasă pentru a le păstra ca amintire.

Concursuri culinare

Dacă duminică proprietarii de pensiuni şi reprezentanţii ANTREC s-au întrecut la gătit bucate de post, dulceţuri şi siropuri, luni concursul de artă culinară a constat în pregătirea mâncărurilor care au ca bază păstrăvul.

Noutatea în materie de pregătit bucate din păstrăv a avut-o doamna Dafina de la Casa Dafina şi Ioan Turda, din Săpânţa, Maramureş, care au pregătit păstrăv în jintuit.

„Reţeta este simplă, un păstrăv montan împănat cu slăninuţă afumată şi cu cimbrişor de câmp prăjit puţin pe grătar. Păstrăvul este din albia râului Bistriţa, l-am pescuit duminică la concursul de pescuit, slana este din Maramureş, iar cimbrişorul de pe un câmp, l-am cules dimineaţa în drum spre mănăstire”, ne-a spus Ioan Turda.

De la doamna Dafina am aflat că fierbem jintuitul în ceaun, punem mărar, păstrăvul, după care se fierbe în jintuit.

Tot o noutate a fost şi păstrăvul prezentat de reprezentanţii ANTREC Bucovina. Ei au pregătit saramură de păstrăv, dar păstrăvul a fost fiert după ce a fost învelit în frunză de potbal.

Din Vatra Dornei, pensiunea Poiana Izvoarelor a pregătit cele mai arătoase bucate, cum ar fi plăcintă din păstrăv, păstrăv somonizat, chifteluţe din păstrăv, saramură de păstrăv, sarmale din păstrăv, păstrăv umplut cu nucă, orez şi ciuperci.

SURSA: MonitorulSV.ro

Doi copii infectaţi cu Salmonella, după ce au băut apă dintr-un pârâu

Doi copii, o fată de 10 ani şi un băiat de 12 ani, din localitatea Panaci, au ajuns la spital după ce au băut apă dintr-un pârâu care traversează localitatea şi s-au îmbolnăvit. Apa pe care au înghiţit-o copiii era contaminată cu Salmonella, o bacterie ce provoacă diaree, dureri abdominale, greaţă, vărsături, febră, dureri musculare şi frisoane.

Minorii s-au jucat în pârâu şi au băut din apa curgătoare în cursul săptămânii trecute, iar la scurt timp au început să se simtă rău. Ei au fost duşi la Spitalul Vatra Dornei, la secţia de Contagioase, unde, în urma investigaţiilor, medicii au constatat că este vorba de o formă mai uşoară de boală, care nu necesită internare, ci doar tratament la domiciliu.

Minorilor li s-au recoltat probe pentru a se stabili cauza infecţiei, iar analizele de laborator, finalizate ieri, au arătat că este vorba de Salmonella.

SURSA: MonitorulSV.ro

Se aşteaptă un număr mare de turişti pe Rarău

Sfârşitul de săptămână însorit şi sărbătoarea religioasă de luni, hram al unei mănăstiri de pe munte, îi îndreptăţesc pe salvamontiştii suceveni să creadă că un număr foarte mare de turişti vor alege ca destinaţie în aceste zile masivul Rarău. Fenomenul se repetă în fiecare an, dar din nefericire nu toţi excursioniştii sunt paşnici şi liniştiţi şi nu toţi respectă dorinţa pelerinilor de a se reculege la mănăstire.

”În anii precedenţi au fost grupuri care au consumat alcool peste măsură şi au deranjat cu urlete şi muzica dată la maxim, au lăsat în urma lor grămezi de deşeuri. Recomandăm insistent turiştilor ce vor veni pe munte să renunţe la alcool în drumeţie şi să încerce să conştientizeze că nu sunt singuri pe munte, că pe acolo circulă şi oameni care doresc linişte şi relaxare şi care merită respect. Nu este singurul motiv al acestui apel, vorbim şi de faptul că astfel de turbulenţi au fost implicaţi în accidente, uneori tragice, cauzate de faptul că s-au căţărat liber pe stânci fără minimă pricepere, s-au luat la bătaie ori s-au răsturnat cu maşinile. Un pic de decenţă şi prudenţă ar face ca mica vacanţă montană a tuturor să fie una reuşită”, ne-a spus şeful Serviciului Public Salvamont al judeţului Suceava, Voicu Raia.

Salvamontiştii mai recomandă studierea de către turişti a prognozei meteo pentru durata drumeţiei, pentru a nu se planifica trasee de creastă în perioadele cu vreme rea.

Totodată, excursioniştii ar trebui să abordeze cât mai matinal traseele alese, să anunţe salvamontiştii despre deplasarea grupurilor mari sau începătorilor în ale muntelui, să aibă asupra lor cel puţin doi litri de apă de persoană şi să nu înlocuiască apa cu bere sau alte băuturi alcoolice.

Trasee de munte

În privinţa accesului auto în munţii din judeţ, acesta este posibil, pentru Rarău, cu autovehicule 4x4 pe drumul Izvorul Alb şi integral cu orice autovehicul prin Pojorâta şi Chiril.

Pe Giumalău se poate ajunge cu maşina doar pe primii cinci km pe traseul Rusca – Cabană, restul drumului se poate parcurge pe jos. În Călimani accesul auto este posibil pânî la şantier, la doi km după Gura Haitei.

„Există probleme şi pentru accesul pietonal în unele zone. Pentru masivul Calimani, atentionăm că marcajele turistice sunt deteriorate în proportie de 30%, iar pe anumite portiuni potecile sunt inchise de vegetaţie ( ienupar si jneapan). Pentru cei ce vor să parcurgă drumul între Rarău şi Giumalău precizez că sunt închise traseele Valea Seacă – Poiana Sihăstriei, marcat cu triunghi galben, Rusca – cab. Giumalău – Valea Putnei, marcat cu bandă galbenă, şi Vatra Dornei – Obcina Mică, marcat cu bandă albastră. Pentru traseul Gura Haitei- 12 Apostoli recomandăm traseul tematic, care are punctul de plecare la un km în amonte de vechiul traseu, unde este şi punctul de plecare al traseului marcat cu cruce albastră, Gura Haitei - Pietrele Roşii. Porţiunea finală a traseului tematic coincide cu cea a vechiului traseu, marcat cu punct albastru. Recomandăm acest traseu întrucât la intrarea vechiului traseu se află o carieră în funcţiune, care poate periclita siguranţa turistilor, iar marcajele sunt puţine şi deteriorate până la intrarea în pădure. Nu rercomandăm nici vechiul traseu marcat cu cruce roşie, spre Vf. Pietrosul prin Poiana Izvoarele, întrucât pe pe drumul forestier se exploatează material lemnos şi accesul este foarte dificil, mai ales dacă plouă, din cauza noroiului”, a mai precizat Raia.

SURSA: MonitorulSV.ro

Bărbat găsit mort într-o drezină CFR

Un bărbat a fost găsit mort într-o drezină CFR, macabra descoperire fiind făcută în noaptea de miercuri spre joi, la jumătate de oră după miezul nopţii, în zona gării din Vatra Dornei.

Ieri dimineaţă, ofiţerii anchetatori de la Serviciul Judeţean al Poliţiei Transporturi Suceava au reuşit să stabilească identitatea victimei, fiind vorba de un localnic, Ion Cârneală, în vârstă de 49 de ani, cadavrul fiind identificat de un nepot al acestuia.

Deşi la o primă vedere poliţiştii au avut suspiciuni privind acest deces, bărbatul fiind parţial dezbrăcat şi găsit într-o poziţie nefirească, pe cadavru nu s-au descoperit urme vizibile de violenţă.

Din declaraţiile adunate de poliţie rezultă că bărbatul obişnuia să consume alcool şi să hoinărească pe străzile din localitate. Totuşi, pentru o concluzie certă privind decesul, se aşteaptă rezultatele necropsiei cadavrului.

SURSA: MonitorulSV.ro

Alcool etilic, transportat în PET-uri cu etichete de alcool tehnic şi soluţie antimucegai

Un transport cu sute de PET-uri a câte cinci litri în care, potrivit etichetelor, se află alcool tehnic şi soluţie antimucegai, a fost tras pe dreapta de poliţie, oamenii legii având bănuiala că au interceptat de fapt un transport ilegal de alcool etilic.

Autoutilitara în care se aflau cele 537 de PET-uri a fost oprită în trafic, miercuri, în jurul orei 18:15, pe DN 17, pe raza municipiului Vatra Dornei.

La volan se afla un anume Gabriel H., în vârstă de 33 de ani, din judeţul Maramureş, care este angajat al unei societăţi comerciale din Baia Mare. Acesta a prezentat o factură potrivit căreia marfa a fost cumpărată de o firmă din judeţul Bacău.

„În cauză s-a solicitat sprijinul Direcţiei Judeţene a Vămilor Suceava, pentru prelevarea de probe în vederea stabilirii conţinutului, întrucât există suspiciunea că acesta nu corespunde cu produsul înscris prin etichetare, care a trimis un reprezentant și a ridicat probe din substanțele depistate”, se arată într-un comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, precizându-se că în cauză s-a întocmit dosar penal pentru săvârșirea de infracţiuni asimilate celor de contrabandă.

SURSA: MonitorulSV.ro

Ministerul Finanţelor a cerut blocarea conturilor primariei Vatra Dornei

Patru primării de oraşe din judeţul Suceava vor avea conturile blocate începând de astăzi, la cererea Ministerului Finanţelor Publice. Este vorba despre primăriile din Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Siret, care nu şi-au plătit ratele şi dobânzile aferente creditului contractat pentru implementarea proiectului „Suceava – Utilităţi şi mediu la standarde europene”.

Blocarea conturilor s-a făcut după ce Direcţia Generală de Trezorerie a trimis Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava înscrisuri care au calitatea de titluri executorii pentru primăriile din cele patru oraşe, care nu şi-au plătit ratele la credit scadente în luna martie a acestui an.

În baza acestor înscrisuri, Finanţele sucevene au demarat procedura de executare silită pentru recuperarea sumelor datorate de cele patru primării, respectiv înfiinţarea de popriri asupra disponibilităţilor băneşti din conturile deschise la Trezorerie.

Cea mai mare datorie o înregistrează primăria din Gura Humorului, care nu a plătit o sumă de 2,414 milioane de lei (24,14 miliarde de lei vechi), reprezentând rate restante şi dobânzi şi penalităţi. De asemenea, primăria din Vatra Dornei va fi executată silit pentru o datorie de 1,972 de milioane de lei, în timp ce primăria din Câmpulung Moldovenesc are de plătit o sumă de 1,96 de milioane de lei. Cea mai mică datorie o are primăria din Siret, cu o sumă de aproape 485.000 de lei.

Guvernul a alocat fonduri pentru acoperirea datoriilor pe care le au cele patru primării

Primăriile din Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Siret au totuşi o şansă să plătească aceste datorii fără a li se diminua sumele pe care le au în momentul de faţă în bugetele locale. Asta după ce Guvernul României a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care alocă o sumă totală de 20,4 milioane de lei, pentru şase primării din judeţ, printre care şi cele patru executate silit, suma fiind destinată pentru achitarea restanţelor şi rambursarea ratelor scadente la împrumutul extern contractat pentru realizarea proiectului „Suceava – utilităţi şi mediu la standarde europene”.

Astfel, din suma alocată de Guvern, Gura Humorului primeşte 4,93 milioane de lei, Suceava – 2,49 milioane de lei, Rădăuţi – 3,3 milioane de lei, Câmpulung Moldovenesc – 4,65 milioane de lei, Vatra Dornei – 4,03 milioane de lei şi Siret – 990.000 de lei. Sumele acoperă atât restanţele pe care le au primăriile din Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Siret, dar şi plata ratelor pe care toate cele şase primării le au de achitat în luna septembrie a acestui an.

SURSA: MonitorulSV.ro

DN 17, capcană pentru şoferi, în Poiana Stampei

DN 17, în Poiana Stampei, la limita cu judeţul Bistriţa-Năsăud, este un adevărat punct negru pe harta accidentelor rutiere care se produc în judeţul Suceava. De la începutul anului, pe cei câţiva kilometri de drum care străbat această comună s-au petrecut şapte accidente cu victime, trei dintre ele chiar în această săptămână.

Cifrele statistice şi comparaţiile cu anul precedent arată în mod clar că pe acest sector de drum numărul accidentelor este în creştere. Dacă în acest an la Poiana Stampei s-au petrecut deja şapte accidente, în 2010, în aceeaşi perioadă, au fost doar trei evenimente rutiere. De asemenea, în acest an s-au înregistrat cinci răniţi grav, faţă de doar unul anul trecut şi 12 răniţi uşor, cu zece în plus faţă de aceeaşi perioadă din 2010. Aşadar accidente în număr mult mai mare, un aspect pozitiv fiind însă că nici unul nu a fost mortal.

Trei accidente cu cinci răniţi, în două zile

Capcanele acestui drum în cazul şoferilor care nu sunt prudenţi au ajuns în actualitate mai mult ca niciodată după ce în două zile, marţi şi miercuri, la Poiana Stampei s-au produs trei accidente rutiere.

Marţi, pe 9 august, Poliţia Rutieră a înregistrat două evenimente rutiere.

Mai întâi în jurul orei 15.00, un şofer din Vatra Dornei a intrat în derapaj şi a lovit frontal o maşină care venea din sens opus, autovehicul condus de un bărbat cu domiciliul în SUA.

În urma impactului, bărbatul care conducea regulamentar şi femeia care îl însoţea au fost răniţi. În privinţa cauzei accidentului, Poliţia Rutieră precizează că şoferul care a intrat pe sens opus nu a adaptat viteza la condiţiile de drum.

Al doilea accident din ziua de marţi s-a produs la 23.30. Un localnic din Poiana Stampei, beat la volan (0,99 miligrame per litru alcool pur în aerul expirat) şi-a scăpat maşina de sub control pe un sector cu succesiune de curbe, lovind un autoturism din sens opus, condus de o femeie. Din nou, victimă a căzut şoferiţa care se deplasa regulamentar.

Un al treilea accident la Poiana Stampei, cu doi răniţi, s-a produs în dimineaţa zilei de miercuri, aproape de ora 5.00. Un şofer din Republica Moldova care, precizează poliţia, era obosit la volan şi circula cu viteză, şi-a scăpat maşina de sub control şi a intrat în gardul unei gospodării de la marginea şoselei. Urmare a impactului, doi pasageri din maşină au fost răniţi.

De ce este periculos DN 17, la Poiana Stampei

În ultimii doi ani, după ce a fost reabilitat, DN 17 (E 576), care face legătura între Suceava şi Ardeal, a devenit un drum pe care numărul de accidente grave a crescut treptat, depăşind chiar numărul de accidente petrecute pe DN 2 (E 85), şoseaua care intră în judeţ dinspre Iaşi şi îl străbate până la Siret.

Zona cu un grad de periculozitate ridicat este considerată cea de după Vatra Dornei, până la limita cu Bistriţa, adică în zonele Dorna Candrenilor şi Poiana Stampei, unde sunt multe sectoare de drum întinse, în aliniament, astfel că viteza de rulare creşte, iar şoferii nu mai sunt atât de prudenţi ca pe Mestecăniş, de exemplu.

„La Poiana Stampei avem un drum proaspăt reabilitat pe care suprafaţă de rulare a fost lărgită şi îmbunătăţită şi care alternează cu zonele de relief muntos caracterizate de succesiuni de curbe, dintre care multe deosebit de periculoase, de altfel semnalizate corespunzător”, a declarat inspectorul Mihai Gabinat, şeful Biroului Drumuri Naţionale din cadrul Serviciului de Poliţiei Rutieră Suceava.

El le-a recomandat şoferilor ca pe acest sector de drum să circule prudent şi cu viteză adaptată curbelor periculoase, avertizând totodată că, fiind o zonă muntoasă, carosabilul este de multe ori umed.

În 2010, în a doua parte a anului, pe DN 17, în Poiana Stampei s-au petrecut mai multe accidente mortale, cel mai grav, produs în septembrie, soldându-se cu trei morţi.

SURSA: MonitorulSV.ro