Ansamblul Plaiurile Dornelor a obţinut trofeul Festivalului Internaţional de Folclor „Cătălina”

Ansamblul Folcloric Plaiurile Dornelor al Clubului Copiilor Vatra Dornei a obţinut marele trofeu la a XVII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor pentru copii şi tineret „Cătălina”, festival desfăşurat, în perioada 1- 4 septembrie, la Iaşi. Manifestarea cultural educativă a fost organizată de Palatul Copiilor Iaşi, fiind susţinută financiar de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Consiliul Judeţean Iaşi şi Primăria municipiului Iaşi.

Festivalul s-a desfăşurat pe scena amplasată în parcul Copou, numeroşii spectatori ieşeni urmărind evoluţia ansamblurilor folclorice din judeţele Covasna, Olt, Harghita, Hunedoara, Tulcea, Prahova, Braşov, Suceava, Iaşi, dar şi din Bulgaria.

Juriul festivalului a fost prezidat de prof. univ. dr. Zamfir Dejeu, de la Universitatea de Arte „Gheorghe Dima” Cluj Napoca, cercetător ştiinţific principal Academia Română, filiala Cluj, membrii juriului fiind personalităţi marcante în domeniu, cum ar fi conf. univ. dr. Eugenia Maria Paşca, de la Universitatea de Arte George Enescu Iaşi, prof. Marinică Botea, dirijor al Ansamblului „Doina Carpaţilor” Iaşi şi redactor muzical Radio Iaşi, Carmen Olaru, redactor-şef programe TVR Iaşi, prof. Adrian Ardeleanu, etnomuzicolog.

Ansamblul Folcloric „Plaiurile Dornelor” al Clubului Copiilor Vatra Dornei a prezentat pe scena festivalului „Cătălina” un spectacol care a cuprins suite de dansuri din Ţara Dornelor şi din Bucovina, recitaluri ale soliştilor vocali Valentin Dranca şi Camelia Lucescu şi ale soliştilor instrumentişti Vasile Boancheş la trompetă şi Pavel Roată la fluier.

„Este o nouă performanţă a membrilor Ansamblului Plaiurile Dornelor, care confirmă din nou valoarea acestui colectiv de tineri artişti, cât şi acurateţea repertoriului abordat, sub îndrumarea prof. Dorin Pardău şi a prof. Vasile Moroşan”, ne-a declarat directorul Clubului Copiilor Vatra Dornei, prof. Vasile Moroşan.

SURSA: MonitorulSV.ro

Festivalul Fructelor de Pădure la Coşna

Comuna Coşna a fost, duminică, gazda celei de-a şasea ediţii a Festivalului Fructelor de Pădure, eveniment aşteptat de oamenii din comună dar şi de cei care vin, an de an la Coşna, pentru a-şi procura pentru iarnă produsele tradiţionale expuse spre vânzare, cu acest prilej, de gospodinele satului. Fie că a fost vorba de afinată (anul acesta la mare căutare a fost şi o altă băutură - pălincă cu afine – mult mai naturală, după spusele gospodinelor), fragată, dulceţuri, siropuri, compoturi sau, mai nou, creme şi alifii, torturi şi prăjituri, toate au la bază fructele de pădure, culese din zonă şi preparate după reţete ştiute numai de oamenii locului.

Cele mai active standuri au fost şi anul acesta ale doamnelor Marina Ţăranu, Areta Candrea, Lucica Cristea, Constanţa Chelsoi, Genoveva Ursu, Georgeta Zancu, Ofelia Arvinte şi Cristina Mustea. De la ele s-au putut cumpăra produse cu preţuri cuprinse între 3 şi 12 lei.

Pe scena amplasată pe terenul din imediata vecinătate a centrului comunei au fost premiate, la ora 14.00, „cuplurile de aur”: Aurelia şi Liviu Todaşcă, Ecaterina şi Vasile Demuşca, Elvira şi Toader Căpraru, Olga şi George Todaşcă, Doiniţa şi Gheorghe Ungureanu. Deschiderea oficială a fost făcută de către primarul Iliuţă Ivan şi deputatul Dumitru Pardău. Imediat după, Doru Bighiu, prezentator al manifestării, a dat startul spectacolului pregătit de organizatori, împreună cu sponsorii din zonă. Au evoluat: Corul Ecclesia al bisericii Dorna Candrenilor, Grupul de copii Coşnencuţa junior al Şcolii din Coşna, Ansamblurile Dorna Dorului din Vatra Dornei, Străjerii Bucovinei din Pojorâta, Cetina Călimaniului din Şaru Dornei, Poieniţa din Poiana Stampei dar şi Marius Zgâianu, Octavia Vasiluţ, Ionuţ Candrea, Andreea Negrea, Narcis Precup, Mădălina Candrea, Ilioara Ştefănel, Alin Nica şi trupa Still. Invitata specială a programului a fost îndrăgita Matilda Pascal Cojocăriţa, care alături de soţulei, Ştefan Cigu şi de fiul acestuia, Horaţiu, le-a cântat celor prezenţi cele mai cunoscute melodii ale celei care în 1979 era desemnată „Miss România”.

Parada cailor localnicului Adrian Grigoraş şi ai lui Petrică Lazariuc din Dorna Candrenilor a fost surpriza ediţiei din acest an a Festivalului, cei doi sosind în caleşti trase de câte patru exemplare superbe.

“Le mulţumesc gospodinelor că s-au pregătit foarte temeinic şi în acest an şi ne mândrim că la Coşna avem asemenea evenimente. Produsele sunt căutate tot timpul anului, dar acum, când sunt proaspete, parcă sunt şi mai gustoase. Deşi nu le-a fost uşor, le mulţumesc şi sponsorilor că au sprijinit demersul nostru, precum şi colegilor mei din Primărie şi Consiliul Local pentru că îmi sunt mereu alături”, a declarat primarul Iliuţă Ivan.

Solista etno Lorenna a reuşit să încingă hore cu spectatorii prezenţi. Focurile de artificii au luminat timp de 10 minute cerul, iar recitalul de la final al lui Alin Nica şi al trupei Still a încheiat ediţia de anul acesta a celui mai dulce festival din judeţ.

SURSA: MonitorulSV.ro

PUBLICITATE - Invitatie echitatie pe Dealul Runc

Detalii: Pentru oricine doreste o experienta unica si adrenalina la maxim este asteptat pe Dealul Runc sa incalece in şa! Avem trasee pentru toata lumea, incepatori, experimentati, profesionisti ... variaza timpul si dificultatea traseului ... Caii sunt docili si ascultatori, frumosi si bine intretinuti.

Nume: Pindelea Daniel & Palamaru Emil

Telefon: 0747 431 796

E-mail: andreymoroshan@yahoo.com

ANUNT AUTO - Vand Dacia Logan

Detalii Anunt: Vand Dacia LOGAN 1.4 MPI, KM 70 mii, geam el. fata, 2x airbag, fara AC, stare foarte buna, An 2005.

Pret: 2500 Euro usor negociabil

Nume: Alin

Telefon: 0751 621 166

E-mail: sniper4world@yahoo.com

ANUNT - Vand Daewoo Matiz + ATV + Casa

1. Detalii Anunt: Vand Matiz din 2003 inmatriculat, motor de 796 cm, consum de 5,2, 117 000 km la bord, culoarea galbena. Pret avantajos.

Pret: 1400 Euro

2. Detalii Anunt: Vand ATV putin folosit, la pret avantajos, motor de 107 cm, functioneaza perfect.

Pret: 2000 Lei

3. Detalii Anunt: Vand casa si teren(aprox.jum.hectar) in com.Crucea

Pret: Negociabil

Nume: Ciprian

Telefon: 0723046001 ; 0726604478 ; 0740984618

E-mail: Ciprian_fynetze@yahoo.com

Otrăvurile din Călimani

Directorul Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) Suceava, Vasile Oşean, a declarat, luni, că în judeţ există 71 de perimetre miniere cu activitatea sistată şi aproximativ două sute de spaţii unde sunt depozitate deşeurile rezultate din activitatea minieră desfăşurată în zonă.

El a precizat că deşeurile miniere sunt depozitate în 190 de halde de steril provenit din exploatarea substanţelor minerale, volumul total al acestora fiind de 45,5 milioane de metri cubi. Totodată, în judeţul Suceava mai sunt opt iazuri de decantare, unde sunt depozitate 14,6 milioane de metri cubi de steril provenit din activitatea minieră.

Potrivit directorului APM Suceava, prin dimensiuni, cantitatea de deşeuri depozitate, conţinutul de substanţe poluante şi efectul asupra mediului şi populaţiei în cazul producerii unor accidente sau avarii, iazurile de decantare reprezintă un factor major de risc.

„Trebuie acordată o atenţie deosebită atât în faza de construcţie - operare, cât mai ales în faza de închidere şi de monitorizare post-închidere. După intrarea în conservare a iazurilor, efectul poluării poate dura zeci de ani, în funcţie de compoziţia sterilului depus, natura reactivilor folosiţi la preparare, dinamica precipitaţiilor, a apelor de suprafaţă, a apelor freatice, precum şi a celor de mare adâncime”, a spus Oşean, menţionând că unul dintre cele mai mari iazuri de decantare unde este depozitat steril este cel de la Tărnicioara, cu o suprafaţă de 28,5 hectare şi 15,5 milioane de tone de steril.

Potrivit lui Oşean, începând cu anul 2008, au fost realizate lucrări de stabilizare şi reabilitare ecologică a acestui iaz, o parte din lucrări, în valoare de 5,34 milioane lei, fiind finalizate în luna iulie 2011.

Directorul APM Suceava a susţinut că o altă zonă din judeţ ce prezintă risc pentru mediu este fosta exploatare a sulfului din Călimani, închisă în anul 1997, unde lucrările de reabilitare ecologică au fost începute în anul 2008, dar sistate în anii 2010 şi 2011. În opinia sa, pentru finalizarea lucrărilor de închidere şi ecologizare la fosta exploatare Călimani ar fi necesară suma de 51,17 milioane de lei.

SURSA: Evenimentul.ro

Cristian Maxim a descoperit comorile din Parcul Naţional Călimani

Vulpe, cum este poreclit de prieteni, este ghid turistic şi a parcurs 24.000 de kilometri prin pădurile protejate de lege.

Frumuseţile Parcului Naţional Călimani sunt supravegheate şi protejate de rangeri, iar unul dintre ei este Cristian Maxim (36 de ani), cunoscut ca Vulpe. „De mic mergeam pe munte, iar din 1997 am început să schiez în Călimani. Doi ani mai târziu m-am alăturat formaţiei Salvamont din Vatra Dornei, continuând astfel să colind munţii. Am început să lucrez ca ranger la Parcul Naţional Călimani din 2007, iar până atunci avusesem mai multe joburi, la Poşta Română, în străinătate, dar nimic să mă pasioneze“, povesteşte Cristi Maxim.

„Eşti la dispoziţia naturii“

Odată ajuns în munţii Călimani, ca ranger, a cunoscut natura cu toate particularităţile şi minunăţiile ei. Străbătând zilnic zeci de kilometri de pădure, a învăţat să se bucure de ea. „Dacă până să devin ranger pădurea nu îmi spunea nimic şi mă simţeam ca legat la ochi, am ajuns acum să o consider mult mai interesantă decât crestele, pentru că biodiversitatea existentă e mult mai spectaculoasă“, spune Vulpe.

Cristi explică care sunt mulţumirile aduse de meseria de ranger. „Cineva spunea că meseria de ranger este o misiune de apostolat. Pentru mine este înfiorarea lăuntrică atunci când ai avut în faţa ochilor o sălbăticiune, că ţi-ai făcut datoria de a proteja pădurile în care fierăstraiele nu ar trebui să ajungă niciodată. Ca ranger eşti la dispoziţia naturii şi a fenomenelor meteo“, a precizat tânărul.

Navetă de 30 de kilometri

Rangerii trebuie să parcurgă zilnic Parcul Naţional Călimani şi să observe natura, animalele, să urmărească tăietorii de lemne şi să-i îndepărteze de copaci, iar în cazul excursiilor organizate să fie ghizi pentru turişti. „Merg pe munte între cinci şi şapte zile pe săptămână. Sunt zile în care merg 3-4 ore, în altele 9-10 ore şi zile în care urc de dimineaţă şi cobor a doua zi seara. Munţii Călimani au un farmec aparte, au o frumuseţe numai a lor, pe care m-aş bucura să o descopere cât mai mulţi turişti“, mărturiseşte Cristi.

Dezavantajul este că toate drumurile de acces spre Călimani sunt drumuri forestiere deosebit de lungi, între 15 şi 30 de km, iar acesta este un impediment şi pentru rangeri, după cum spune Cristi, pentru că este o mini-navetă pe care trebuie să o facă zilnic. În cei patru ani petrecuţi prin Parcul Naţional Călimani a bătut la pas circa 24.000 de km. Recent, Cristi s-a alăturat unor iubitori ai muntelui şi au început împreună o activitate de remarcare a traseelor turistice din Călimani, astfel încât turiştii care vor să exploreze muntele fără ghid să se descurce urmărind marcajele.

Profil

Născut. 10 iunie 1975, Vatra Dornei, judeţul Suceava.

Studii. Grupul Şcolar „Dorna Candrenilor“ Vatra Dornei.

Familie. Divorţat, are o fetiţă.

Ce-i place

Îmi plac ski-ul de tură şi câinii, mai ales câinele meu, Lala. Îmi plac deosebit de mult tenisul, înotul şi mersul pe bicicletă.

Ce nu-i place

Nu-mi place să nu am lapte dimineaţa, la micul dejun. Nu suport gunoaiele, care se găsesc la tot pasul.

Întrebări şi răspunsuri

Ce îi sfătuiţi pe turiştii ajunşi în Munţii Călimani?

Să se informeze, să se echipeze şi să aibă o conduită civilizată. Echipamentul necesar este cel bine cunoscut: bocanci, rucsac, pelerină, hartă, busolă şi lanternă. Le amintesc turiştilor să se intereseze de izvoarele pe care le găsesc în cale.

Ce faceţi în timpul liber?

În afara serviciului aleg să merg tot pe munte, şi nu de puţine ori chiar în Călimani. De fapt, lunile anului şi anotimpurile trec pentru mine în funcţie de evenimentele din parc: rotitul la cocoşul de munte, înflorirea bujorului de munte, coacerea fructelor de pădure, boncănitul la cerbi, împerecheatul la lupi, ieşirea ursului din bârlog.

SURSA: Adevarul.ro

ANUNT AUTO - Vand Volkwagen Golf V

Detalii Anunt: Vand VW Golf V 1.9 TDi, an fabricatie 12.2004, nu este zgariata sau lovita. Optiuni: clima manuala, ESP, ASR, ABS, 8 airbaig-uri, bara fata schimbata cu una de GTi, jante aluminiu negru cu gri, stopuri spate vopsite partial. Posibilitate schimb VW T4 plus diferenta sau VW Caddy. Masina arata si merge impecabil. Merita vazuta

Pret: 7500 Euro

Nume: Alexandru

Telefon: 0748 509 317

E-mail: andu_vd21@yahoo.com

Muncitor care fasona arbori nemarcaţi, lovit de un copac doborât de vânt

Un bărbat în vârstă de 40 de ani a ajuns la Spitalul Judeţean în stare gravă, după ce, în timp ce fasona cu un motoferăstrău arbori nemarcaţi de organele silvice, în pădurea situată în zona „Valea Stânii”, de pe raza comunei Cârlibaba, a fost lovit de un copac doborât de vânt.

Accidentul, informează poliţia, s-a petrecut vineri dimineaţă, în jurul orei 10:00, victima, Constantin N., din comuna Frumosu, fiind angajată în cadrul unei societăţi comerciale de prelucrare a materialului lemnos.

Victima a fost transportată de ambulanţă la spitalul din Vatra Dornei, unde s-a stabilit diagnosticul preliminar „politraumatism, fracturi costale pneumotorax drept, contuzie abdominală, șoc traumatic’’, fiind transferată la Spitalul Judeţean Suceava.

„Cercetările sunt continuate de cadrele Postului de Poliție Cârlibaba pentru comiterea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori, pentru soluționarea accidentului de muncă fiind sesizat și Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava”, se precizează într-un comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava.

SURSA: MonitorulSV.ro

I-au furat aproape 1.200 de lei din cabina autoutilitarei

Şoferul angajat al unei firme de distribuţie a reclamat că persoane necunoscute i-au furat din cabina autoutilitarei pe care o conduce aproximativ 1.200 de lei.

Potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, furtul a fost reclamat miercuri, în jurul orei 13:00, prin serviciul de preluare a apelurilor de urgenţă 112.

Păgubitul, Laurenţiu M., în vârstă de 23 de ani, din municipiul Vatra Dornei, a declarat că a lăsat pentru câteva minute maşina, staţionată în parcarea din intersecția DN 17 cu DJ 176, înainte de trecerea căii ferate. Când s-a întors, a observat că din cabina lăsată neasigurată îi dispăruseră 1.192 de lei.

„S-au dispus măsuri adecvate pentru identificarea autorilor şi recuperarea prejudiciului”, se precizează în comunicatul poliţiei.

SURSA: MonitorulSV.ro

Termen prelungit pentru solicitarea subvenţiilor pe cap de bovină

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Suceava anunţă că termenul în care se pot depune cereri pentru subvenţiile pe cap de bovină aferente crescătorilor de vaci din zonele defavorizate de munte a fost prelungit până pe 20 septembrie. Termenul iniţial era finele lunii august, însă, deoarece numărul cererilor depuse la nivel naţional este mic, Guvernul a decis prelungirea perioadei cu 20 de zile.

În judeţul Suceava sunt 37 de localităţi incluse în categoria celor defavorizate, toţi crescătorii de vaci care îşi au domiciliul pe raza acestora putând solicita subvenţie pe cap de animal.

Cele 37 de localităţi sunt următoarele: Breaza, Brodina, Broşteni, Câmpulung Moldovenesc, Capu Câmpului, Cârlibaba, Ciocăneşti, Coşna, Crucea, Dorna Candrenilor, Dorna Arini, Frasin, Frumosu, Fundu Moldovei, Gura Humorului, Iacobeni, Izvoarele Sucevei, Mălini, Mănăstirea Humorului, Moldova - Suliţa, Moldoviţa, Ostra, Panaci, Poiana Stampei, Pojorâta, Putna, Râşca, Sadova, Slatina, Straja, Stulpicani, Suceviţa, Şaru Dornei, Ulma, Vama, Vatra Dornei şi Vatra Moldoviţei.

Pentru a încasa subvenţia, crescătorii trebuie să aibă între două şi 15 vaci de lapte, să aibă efectivele înscrise în Registrul Naţional al Exploataţiilor, să figureze în sistemul de administrare al cotelor de lapte şi să-şi menţină numărul de animale până la efectuarea efectivă a plăţii.

SURSA: MonitorulSV.ro

Dorna X Fest 2011 la Vatra Dornei

În perioada 2-4 septembrie 2011, la Vatra Dornei se va desfăşura Dorna X Fest.

Dorna X Fest este un festival de sport extrem unde are loc o competiţie naţională de mountain bike (Downhill), cunoscută în anii trecuţi sub numele de DornaXtrem.

În cadrul acestui aventura parc se vor desfăşura activităţi: panou de căţărat, Slackline, Tir cu arcul, Paintball, Echitaţie, Jocuri pe corzi, Mountain bike, Tubing şi Zbor cu parapanta.

În seara de vineri vor întreţine atmosfera Ţapinarii, în deschidere vor concerta Aproape Unplugged, iar sâmbătă vor concerta Partizan, în deschidere, Sappa.

SURSA: iConcert.ro

“Artiştii luminii”, la Vatra Dornei

Municipiul Vatra Dornei poate consema în palmaresul activităţilor culturale organizate, susţinute şi găzduite în acest an o premieră naţională.

Tabăra de creaţie cu genericul “Munţii Dornei - Giumalău, o perspectivă inedită”, organizată de Asociaţia de Artă “Nicolae Tonitza” Suceava în parteneriat cu Primăria Vatra Dornei, tabără care s-a desfăşurat în intervalul 20 - 25 august a.c., având ca locaţie cabana de creastă “Giumalău”,

a reunit în premieră naţională artişti care au pictat şi au expus la nivel de grup lucrări în compoziţia cărora au utilizat pigmenţi luminiscenţi care oferă privitorului trei imagini diferite în acelaşi tablou (la lumină naturală sau artificială, pe întuneric - când străluceşte lumina acumulată de un fotopolimer şi la expunerea la raze ultraviolete).

Startonight Industries le-a oferit artiştilor posibilitatea de a picta cu “lumină lichidă”

Asociaţia de Artă “Nicolae Tonitza” (TAG - Tonitza Art Group), care s-a constituit cu câţiva ani în urmă având ca nucleu Cenaclul de Artă din cadrul Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, nu se află la prima colaborare cu Primăria din Vatra Dornei. Membrii TAG au mai participat la trei tabere de creaţie organizate cu sprijinul administraţiei locale dornene (în anii 2007, 2008 şi 2009), tabere care s-au finalizat cu expoziţii care s-au bucurat de succes.

Proiectul din acest an, la care au participat 12 membri TAG cărora li s-au alăturat doi copii, a marcat însă implicarea companiei Startonight Industries, care realizează şi comercializează o gamă largă de produse cu proprietăţi luminiscente, implicare care le-a oferit artiştilor posibilitatea de a picta cu “lumină lichidă”.

Lumina - cuvântul de ordine al acestei tabere

Faptul că tabăra s-a desfăşurat pa Muntele Giumalău, având ca locaţie o cabană de creastă, poate avea o explicaţie motivată. Artiştii au vrut să fie mai aproape de cer, mai aproape de stele pentru ca lucrările lor să fie încărcate deopotrivă cu energia şi strălucirea Căii Lactee, dar şi cu lumina pe care o puteau aplica singuri, cu trăsături de penel.

A fost o tabără în care, aşa cum au mărturisit la final mulţi dintre ei, au privit cerul mai atent, mai profund şi au călătorit cu gândul prin Univers străbătând galaxii situate la distanţe de mii de ani lumină. Pentru că lumina a fost cuvântul de ordine al acestei tabere.

O “tehnică revoluţionară”, care “reformulează criteriile estetice”

Coordonatoarea taberei, artista plastică Cristina Lauric, este cea care a marcat la rândul ei o premieră în artele vizuale utilizând “lumina lichidă” produsă de compania Startonight Industries pe suprafaţa unor lucrări de colaj digital (digital collage), lucrări realizate cu ajutorul computerului şi imprimate pe pânză, prezentate sub genericul “Geometria luminii” în expoziţia vernisată în primăvara acestui an, în ziua de sărbătoare a Bunei Vestiri, la City Gallery, în incinta Shopping City Suceava.

“Lucrările-licurici” ale Cristinei Lauric, privite atunci ca o curiozitate în domeniul artei digitate, lucrări cu corporalitatea unor tablouri obişnuite, dar pe suprafaţa cărora, la întuneric, sclipeşte lumina emanată de fotopolimerul Startonight, impuneau o “tehnică revoluţionară”, care, aşa cum remarca atunci criticul de artă Valentin Ciucă, “reformulează criteriile estetice”.

Raul Neret, “artistul luminii” care realizează cel mai mare tablou din lume

Alături de Cristina Lauric, în tabăra de la Vatra Dotnei a fost prezent un alt “artist al luminii”, pictorul hunedorean Raul Neret, care încearcă să înregistreze un nou record mondial pentru cea mai mare lucrare de pictură realizată de un singur artist. Lucrarea, care reprezintă o călătorie prin Univers inspirată de imaginile captate de telescopul Hubble, va avea o suprafaţă de cca. 200 mp şi este în curs de realizare, fiind executată cu culori acrylice (care se usucă rapid, sunt flexibile şi permit rularea suportului) pe pânză.

Cel mai mare tablou din lume, la care Raul Neret lucrează în tehnica “luminii lichide”, care oferă privitorilor imagine 3 vision (la lumină naturală sau artificială, pe întuneric - când străluceşte lumina acumulată de fotopolimer şi la expunerea la radiaţii ultraviolete), va fi expus în premieră în Spania, nu în scopul vânzării, ci în scop caritabil pentru strângerea de fonduri menite întrajutorării copiilor bolnavi de cancer.

“Artiştii luminii”

Cele 40 de lucrări realizate de artiştii participanţi au fost prezentate în cadrul unei expoziţii organizate în Salonul Alb al Casei de Cultură “Platon Pardău” din municipiul Vatra Dornei.

Lucrările etalate de “Artiştii Luminii” (diurne şi nocturne, cu imagini decupate din peisajul terestru montan, sau prezentând secţiuni spaţiale din Univers) aparţin membrilor TAG Loredana Ceică, Oana Chinchişan, Cristina Chiriac, David Croitor, Cristina Iacob, Cristina Lauric, Liviana Pînzaru, Gabriela Popoveniuc, George Şpaiuc şi Maria Teişanu, artiştilor invitaţi care au fost trainerii workshop-ului privind utilizarea în pictură a “luminii lichide” - Raul Neret şi Eugen Ioan Neagu, şi copiilor Philip Badragan (6 ani) şi Alexandru Abrudan (12 ani).

“La Vatra Dornei s-a împlinit un vis, cel de a picta cu lumină lichidă”

Aşa cum a subliniat la vernisaj reprezentantul companiei Startonight Industries, Eugen Ioan Neagu (cercetător ştiinţific, chimist care a făcut parte din colectivul de cercetare care a descoperit fotopolimerul ce stă la baza produselor Startonight), care pictează din copilărie, “la Vatra Dornei s-a împlinit un vis, cel de a picta cu lumină lichidă”.

Entuziastul cercetător (care a venit special din Italia - unde lucrează în cercetarea medicală - pentru a participa la această tabără), care a trăit cu bucurie momentul în care „lumina lichidă” a dăruit viaţă tablourilor producând pe întuneric un veritabil spectacol vizual, a făcut totodată precizarea că fotopolimerul revoluţionar nu este pe bază de fosfor, iar toată gama de produse luminiscente ale firmei Startonight sunt ecologice.

La vernisajul expoziţiei cu tablouri pictate cu „lumină lichidă”, Cristina Lauric a subliniat faptul că la Vatra Dornei „s-au rupt toate barierele trasate până acum în pictură prin faptul că fiecare dintre lucrările prezentate pe simeze oferă privitorilor trei imagini artistice diferite”.

„Se pot realiza lucruri minunate, al căror efect îţi taie respiraţia!”

Startonight Industries, firmă care, aşa cum a spus Eugen Ioan Neagu, „s-a născut dintr-un vis” cu trei ani în urmă, are acum reprezentanţe în 24 de ţări, iar gama derivatelor care au la bază polimerul luminiscent s-a lărgit la cca. 5000 de produse. Polimerul, care are proprietatea de a se încărca de la lumina naturală şi artificială cu energie luminoasă, pe care o eliberează apoi la întuneric, are aplicaţii multiple, iar utilizarea în domeniul artistic oferă oportunităţi deosebite. Experimentul colectiv de la Vatra Dornei confirmă acest lucru. „Se pot realiza - accentuează Eugen Ioan Neagu - lucruri minunate al căror efect pur şi simplu îţi taie respiraţia!”

„Fără dăruire şi fără pasiune nu se poate face nimic”

Eugen Ioan Neagu, care a realizat în Italia câteva „tavane înstelate luminiscente” (în locuinţe, cluburi şi discoteci) are o propunere pentru administraţia judeţeană, şi anume cea de a realiza marcaje montane vizibile pe întuneric, precum şi iluminarea nocturnă a crucii de pe vârful Giumalău (ridicată cu un secol în urmă de Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina cu sprijinul localnicilor din Pojorâta) cu produse care conţin fotopolimerul Startonight, iluminare care nu presupune consum de energie. Totul vine ca un dar (un dar care poate salva vieţi în cazul marcajelor montane vizibile pe întuneric). De fapt, aşa cum a spus el, a dărui este cel mai frumos gest şi „fără dăruire şi fără pasiune nu se poate face nimic”.

SURSA: MonitorulSV.ro

Proiect de 14,5 miliarde de lei vechi pentru modernizarea şcolii din Iacobeni

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a participat, în cursul zilei de ieri, la semnarea contractului de finanţare pentru proiectul de modernizare a Şcolii cu clasele I – VIII din comuna Iacobeni, valoarea investiţiei ridicându-se la 14,5 miliarde de lei vechi. Proiectul este finanţat prin Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale şi face parte din noul pachet de proiecte finanţate prin această instituţie la nivel naţional.

Potrivit spuselor şefului administraţiei judeţene, promovarea acestui proiect s-a făcut în urma consultării locuitorilor comunei Iacobeni, aceştia stabilind ca prioritate modernizarea şcolii. Astfel, proiectul presupune reabilitarea în totalitate a Şcolii cu clasele I- VIII din Iacobeni, precum şi amenajarea unor spaţii noi pentru centrala termică şi pentru grupurile sanitare.

Proiectul din Iacobeni este primul proiect finanţat prin Agenţia pentru Dezvoltarea Zonelor Industriale pentru reabilitarea unei şcoli, în condiţiile în care alte comunităţi locale au solicitat fonduri în special pentru drumuri.

„Mă bucur că Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale vine în judeţul Suceava cu proiecte concrete. Şi vreau să precizez că noi avem 52 de proiecte, majoritatea finalizate, finanţate prin această agenţie în fostele zone miniere din judeţ. Şi amintesc aici de localităţi precum Broşteni, Crucea, Iacobeni, Fundu Moldovei, Ostra, Gura Humorului sau Cacica. Zone unde industria minieră fie este închisă, fie nu mai funcţionează la capacitate, motiv pentru care Executivul vrea să încurajeze prin această agenţie promovarea unor proiecte pe infrastructură. Iar acum s-a semnat un proiect de aproape 14,5 miliarde de lei vechi pentru modernizarea şcolii generale din Iacobeni, investiţie de care vor beneficia peste 200 de copii”, a declarat Gheorghe Flutur.

Prezent la semnarea contractului de finanţare, şeful Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale, Marcel Hoară, a subliniat faptul că proiectul care se va realiza în Iacobeni beneficiază de cea mai mare finanţare acordată prin instituţia pe care o conduce în judeţul Suceava.

„Investiţia presupune reabilitarea a aproape 1.000 de metri pătraţi de construcţie şi de aducerea clădirii în care funcţionează şcoala la standardele europene din punct de vedere al infrastructurii. Şi vreau să precizez că în judeţul Suceava sunt 52 de proiecte pe care le-am finanţat în ultima perioadă. Iar aici, în Iacobeni, avem un primar extraordinar care a insistat extrem de mult pentru realizarea acestui proiect”, a declarat Marcel Hoară.

În Iacobeni a fost finalizat un proiect de reabilitare a grădiniţei din comună

După semnarea contractului, primarul din Iacobei, Angelica Fădor, a subliniat faptul că promovarea proiectului s-a făcut după consultarea populaţiei comunei, fiind pentru prima dată când la Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale a fost promovat un proiect pentru reabilitarea unei şcoli. Angelica Fădor a amintit că recent a mai fost finalizat proiectul prin care s-a reabilitat grădiniţa din centrul comunei Iacobeni, urmând ca în scurt timp să fie terminate lucrările la terenul de sport din imediata vecinătate a şcolii generale şi a bibliotecii.

Prezent la semnarea contractului de finanţare a proiectului, deputatul PD-L Dumitru Pardău a subliniat faptul că fondurile alocate de Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale pentru cele 52 de proiecte aprobate în judeţul Suceava au ajutat autorităţile locale din fostele zone miniere pentru rezolvarea unor probleme ale comunităţilor.

Făcând referire la proiectul semnat ieri la Iacobeni, Dumitru Pardău a precizat că „acesta este rezultatul muncii şi al insistenţelor doamnei primar. Locuitorii comunei Iacobeni şi-au dorit reabilitarea acestei şcoli, iar dacă acest lucru a fost uitat ani de zile, odată cu venirea doamnei primar la conducerea acestei localităţi, această dorinţă prinde contur. Este prima localitate care a cerut o şcoală, nu un alt tip de investiţii, nu drumuri sau alte obiective. Este un lucru extrem de important, pentru că era nevoie de această reabilitare. E un moment deosebit pentru mine şi pentru că cei care conduc astăzi Primăria Iacobeni, pentru că lucrurile nu sunt lăsate la voia întâmplării”.

SURSA: MonitorulSV.ro

Eveniment national, sambata, la Vatra Dornei

Sambata 27.08.2011, in organizarea Primariei municipiului Vatra Dornei, a Clubului Sportiv Municipal Dorna Vatra Dornei si a Federatiei Romane de Atletism, in municipiul Vatra Dornei va fi organizata cea de-a IV-a editie a Campionatului National de Alergare Montana, a III-a organizata in cel mai vestic oras al judetului nostru.

Organizatorul principal si sufletul acestei competitii, atletul sucevean Cristian Prasneac, multiplu medaliat la concursurile de alergare montana, atata in tara cat si in strainatate, ne-a declarat ca s-au inscris peste 150 participanti din toata tara, la 4 categorii de varsta: juniori, junioare, seniori si senioare. Din pacate din judetul Suceava nu va participa decat un singur atlet, Marius Hascioschi, sportiv legitimate la CSS Gura Humorului.

La aceasta competitie nationala vor participa multe nume sonore, precum Ancuta Bobocel, participanta la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale si Europene,si campionul en-titre la seniori Constantin Ifrim, legitimate la clubul Stinta Bacau. Si in probele juniorilor vor participa sportivi si sportive ce s-au afirmat in competitiile nationale si internationale. Astfel, la categoria junioare, va lua startul si dubla campioana Europeana, Denisa Dragomir.

Startul va fi dat la orele 10.00 din fata Primariei Vatra Dornei, urmand ca traseul sa se desfasoare mai apoi pe dealul Runc din localitate, sosirea fiind programata tot in fata Primariei.

“Multumesc pt ajutor colegilor din Primaria Vatra Dornei si sponsorilor. Sper ca va fi din nou un concurs reusit si ca vremea va tine cu participantii. La sfarsitul competitiei, selectionerul federal, profesorul Liviu Rosca, a anuntat selectarea primilor clasati pentru Campionatul Mondial din Albania, 11.09.2011 - Tirana.” ne-a declarat Cristian Prasneac, aflat in febra pregatirilor, cu doua zile inaintea unuia dintre cele mai mari evenimente sportive gazduite de judetul Suceava, Campionatul National de Alergare Montana.

SURSA: SportSuceava.ro

ANUNT - Inchiriem spatii pentru activitati comerciale si birouri

Detalii Anunt: SC DORNACOM SA, VATRA Dornei, inchiriaza diferite spatii pentru activitati comerciale sau birouri in municipiul Vatra Dornei.

Relatii la telefon, e-mail sau la sediul societatii: VATRA DORNEI, str. M.Eminescu, nr. 28 (intrarea prin parcarea din spatele Policlinicii)

Pret: Orientativ dupa locatie 20 - 25 RON/mp

Nume: SC DORNACOM SA

Telefon: 0230 371 052

E-mail: dornacom_sa@yahoo.com

Geamuri din sediul poliţiei Vatra Dornei, sparte de un fost poliţist

Un fost poliţist, trecut în rezervă în urmă cu aproape un an, a provocat scandal şi a spart mai multe geamuri în sediul Poliţiei municipiului Vatra Dornei.

Incidentul s-a petrecut marţi dimineaţă, în jurul orei 7:00, în timp ce judiciariştii dorneni audiau o tânără care reclamase că a fost victima unei tentative de viol, comisă de un individ care s-a oferit să o aducă acasă cu maşina de la un club din comuna Şaru Dornei.

La sediul Poliţiei Vatra Dornei a fost adus dintr-un bar de pe raza oraşului staţiune şi suspectul, pentru a fi audiat.

La scurt timp, însă, în clădirea poliţiei a intrat Adrian Moisiuc, în vârstă de 24 de ani, un fost poliţist dornean, din structura de Ordine Publică. Potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava, remis abia ieri după-amiază, Adrian M. fusese şi el în grupul de petrecăreţi din clubul de la Şaru Dornei şi se afla sub influenţa băuturilor alcoolice.

Când i s-a solicitat să părăsească incinta, a început să facă scandal şi a spart geamul de la o uşă de acces pe hol. În momentul în care poliţiştii au încercat să-l oprească, a mai distrus prin lovire cu pumnul geamul de la uşa principală de acces în sediul poliţiei.

Valoarea pagubelor a fost estimată la circa 650 de lei.

„În cauză a fost începută urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri şi distrugere, iar învinuitul a fost internat sub tratament medical de specialitate la Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc, fiind în evidenţă de mai mult timp cu afecţiuni psihice. Totodată, s-a dispus prin ordonanţă internarea acestuia la Spitalul de Psihiatrie Socola Iaşi pentru efectuarea expertizei neuro-psihiatrice, urmând ca în cursul zilei de astăzi (n.r-ieri) să fie transferat cu escortă la această unitate spitalicească”, se arată în comunicatul Biroului de Presă al IPJ Suceava, comunicat trimis după aproape o zi şi jumătate de la producerea scandalului.

Deşi în comunicatul IPJ Suceava nu se precizează că e vorba de un fost angajat al instituţiei, am reuşit să aflăm că Adrian M. a fost dat afară din poliţie pentru abateri disciplinare.

Fostul agent de poliţie a fost implicat în numeroase scandaluri şi agresiuni, fiind la un moment dat acuzat şi de o tentativă de viol.

SURSA: MonitorulSV.ro

Un minor a dat foc la casă încercând să facă ceai la aragaz - VIDEO

Un adolescent în vârstă de 17 ani a ajuns, ieri după-amiază, la Urgenţele Spitalului Judeţean Suceava, cu arsuri pe aproximativ 60% din corp, în urma unui incendiu care i-a cuprins casa, a informat, aseară, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, locotenent colonelul Cristian Hociung.

Incendiul s-a înregistrat la o gospodărie din comuna Coşna şi a fost anunţat la dispceratul ISU Suceava la ora 14:17.

La faţa locului au fost trimise două autospeciale din cadrul Detaşamentului de Pompieri de la Vatra Dornei, flăcările mistuind casa, mobilierul, precum şi obicte de uz casnic. Valoarea pagubelor a fost estimată la circa 100.000 de lei.

Potrivit pompierilor, incendiul a fost cauzat de amplasarea necorespunzătoare a aragazului faţă de materialele combustibile.

Minorul care a suferit arsuri, Contantin I., se afla acasă împreună cu un frate de-al său. Din câte se pare, adolescentul a ieşit în primă fază din locuinţa în flăcări, însă a intrat înapoi sperând să mai salveze câteva bunuri.

SURSA: MonitorulSV.ro

IOAN MORARU, primarul Municipiului Vatra Dornei, nominalizat la "PRIMARUL ANULUI IN ROMANIA" ...

Domnul Ioan MORARU, primarul Municipiului Vatra Dornei, judeţul Suceava, este înscris în competiţia APL.H – Administraţia locală la înălţime si eeste nominalizat la:

- Primarul anului în România
- Cel mai bun primar de municipiu din România
- Cel mai bun primar de municipiu din Regiunea Nord-Est

Prezentare cel mai important proiect:

“Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism în parcul balnear Vatra Dornei”

Proiectul, prin obiectivele specifice, urmăreşte reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism în scopul creşterii atractivităţii turistice a staţiunii.

Obiectivele generale la care răspunde proiectul propus sunt:

• reabilitarea infrastructurii de turism inclusiv asigurarea facilităţilor de agrement

• creşterea atractivităţii zonelor turistice cu un bogat potenţial turistic

Prin aceste obiective proiectul propus este în concordanţă cu obiectivul specific al programului respectiv reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism, inclusiv facilităţi de agrement şi infrastructura cultural-istorică, şi prevederea de legături de transport la aceste facilităţi, precum şi creşterea atractivităţii ariilor cu potenţial balnear natural.

Obiectivele investiţionale ale proiectului prevăd realizarea unei staţiuni turistice bivalente (atât balneară, cât şi montană), care să absoarbă importante fluxuri turistice, dirijate în prezent spre alte destinaţii turistice şi atragerea turiştilor străini printr-o ofertă competitivă la nivel internaţional;

În situaţia în care proiectul nu ar fi implementat consecinţele negative ale activităţii turistice în staţiune ar fi următoarele:

• serviciile turistice oferite s-ar rezuma în cea mai mare parte la odihnă şi tratament;

• segmementul de turişti s-ar limita în continuare la cei cu afecţiuni şi care ar veni în staţiune exclusiv pentru tratament;

• izvoarele de apă minerală ar continua să se degradeze şi să nu ofere turiştilor cantitatea şi calitatea optimă a apei pentru cură internă şi pentru consum;

• cererea pentru sporturi de iarnă s-ar rezuma exclusiv doar în perioada serbătorilor de iarnă şi numai în numai în situaţia în care există zăpadă naturală;

• în perioadă de vârf de sezon din timpul iernii, cererea pentru schi, săniuş, schi fond, patinaj ar fi nesatisfăcută din cauza capacităţii insufuiciente a actualei pârtii, alte capacităţi nefiind disponibile;

• în sezonul de vară, turiştii nu ar avea la dispoziţie alte servicii de agrement, cu excepţia drumeţiilor sau al excursiilor la mânăstirile din Bucovina;

• zona centrală a staţiunii ar continua să fie poluată de traficul greu al autovehiculelor ce traversează oraşul prin imediata apropiere a celor mai mari hoteluri şi a parcului;

• ambianţa din parcul staţiunii s-ar degrada în continuare (arborii, capacitatea izvoarelor de ape minerale, ansamblurile arhitectonice de la aceste izvoare, aleile, pâraiele etc);

• ar lipsi în continuare condiţiile optime pentru promenadă în zona centrală din staţiune cu un bogat patrimoniu cultural precum şi în parc;

• zonele din cadrul staţiunii care deţiun un potenţial turistic important ar rămâne neinteresante pentru potenţialii investitori datorită infrastructurii degradate.

Descrierea investiţiei

Proiectul prevede realizarea următoarelor obiective investiţionale:

• reabilitarea zonei centrale a staţiunii;

• ecologizarea şi ambientarea parcului central ;

• reabilitarea şi ecologizarea zonei Negreşti;

• reabilitarea zonei de agrement Lunca Dornelor;

• amenajarea şi dotarea domeniului schiabil ;

• reabilitarea şi ecologizarea zonei de agrement Runc.

REABILITAREA ZONEI CENTRALE A STAŢIUNII

Străzile din centrul staţiunii unde sunt amplasate obiectivele turistice de mare interes din staţiune (parcul, izvoarele publice de apă minerală, unităţile de cazare şi tratament, pârtiile de schi, zonele turistice Runc şi Negreşti) nu au beneficiat în ultimii 15 ani de reparaţii capitale, singurele lucrări executate fiind cele de înteţinere (plombări, refacerea pavajelor şi a bordurilor).

Starea actuală de degradare a străzilor, acentuată şi de condiţiile climatice (ierni lungi cu zăpezi abundente şi încheţuri mari şi veri cu ploi frecvente) oferă condiţii improprii accesului turiştilor în cadrul staţiunii. De asemenea, în ultimii 15 – 20 de ani, în zona de interes turistic a staţiunii nu a mai fost construită nici o parcare, înregistrându-se aglomerării foarte mari în parcajele existente şi pe străzi datorită afuxului mare de turişti, mai ales cu ocazia evenimentelor culturale şi distractive organizate în staţiune.

Un alt element perturbator pentru o activitate turistică normală o constitue şi tranzitarea staţiunii, prin zona centrală, a autovehiculelor de mare tonaj dinspre Transilvania spre Moldova şi în sens invers.

Activităţile de investiţii prevăzute prin proiect sunt:

• reabilitarea şi modernizarea străzilor Republicii – parţial (de la podul de peste râul Dorna până în zona parcării Bradu-Călimani), Unirii-parţial (de la intersecţia cu str. Republicii până la intersecţia cu str. Parcului), Parcului, Păcii, G. Coşbuc şi T. Vladimirescu);

• transformarea segmentului central al străzii Repulicii (de la parcarea Bradu Călimani până la intersecţia cu str. Unirii) în alee pietonală şi amenajarea corespunzătoare, inclusiv cu alveole de odihnă construite deasupra râului Dorna, în extensia străzii Republicii, construcţia unei fântâni arteziene şi iluminare corespunzător în timpul nopţii;

• reabilitarea şi modernizarea parcării de la hotelurile Bradul şi Călimani ;

• construirea a două noi parcări, la baza pârtiei de schi Parc şi la baza viitoarei pârtii de schi Veveriţa;

ECOLOGIZAREA ŞI AMBIENTAREA PARCULUI CENTRAL

Parcul staţiunii a fost amenajat începând cu anul 1862, pentru odihna şi promenada turiştilor, pe partea dreaptă a râului Dorna. Acesta cuprinde zone cu vegetaţie (în principal arbori cu vârsta de cca. 80 de ani), alei de promenadă, chişcul pentru fanfară, izvoare cu apă minerală (Ferdinand, Sentinela), două pârâiaşe cu apă, un teren de sport, un grup sanitar, şi catedrala ortodoxă a oraşului.

În prezent se disting în cadrul parcului două zone, respectiv zona de la intrarea principală până în zona terenului de sport, care a fost întreţinută şi este în cea mai mare parte amenajată şi zona mai înaltă, cuprinsă între terenul de sport şi extremitatea sudică, care este neîngrijită şi neamenajată (fără vegetaţie sau cu arbori uscaţi cu alei degradate, mlaşti, podeţe distruse etc).

La clientela actuală şi mai ales viitoare a staţiunii, parcul dendrologic trebuie să fie amenajat şi ambientat corespunzător.

În parc există două izvoare (Ferdinand şi Sentinela) cu apă minerală folosită pentru cură internă, atât de către turişti, cât şi de către populaţia locală. Ambele izvoare au drenurile parţial colmatate (debitul la ieşire al izvoarelor este foarte mic) şi amenajările exterioare deterioarate. Izvorul Ferdinand, aflat în spatele parcului, are amenajat la ieşirea apei un ansamblu arhitectural, care în prezent este deteriorat. Izvorul Sentinela, aflat în partea din faţă a parcului, în apropierea intrării principale, are amenajată o construcţie în stil germanic, deteriorată în prezent.

Parcul este parţial împrejmuit (jumătate din latura dinspre strada Parcului) cu un gard din plasă de sârmă aşezată pe bordură din beton.

Activităţile de investiţii prevăzute să se realizeze prin prezentul proiect sunt următoarele:

• reabilitarea integrală a aleilor de promenadă;

• regularizarea cursurilor celor două pârâiaşe care izvorăsc din parc şi construirea de facilităţi pentru agrement (ochiuri de apă şi podeţe);

• ambientarea peisagistică a întregului parc;

• construirea unui grup sanitar public;

• reamenajarea terenului de sport / patinaj şi construirea unei garderobe;

• reabilitarea şi modernizarea instalaţiei externe de iluminare nocturnă din parc (inclusiv de la terenul de sport/patinaj);

• împrejmuirea parcului (repararea gardului existent şi extinderea acestuia pe latura estică – strada Parcului, sudică şi vestică);

• refacerea captărilor de izvoare cu apă minerală (Sentinela şi Ferdinand) şi reabilitarea / construirea de ansambluri arhitecturale.

REABILITAREA ŞI ECOLOGIZAREA ZONEI NEGREŞTI

Zona Negreşti se întinde de-a lungul pârâului Negreşti şi are o importanţă deosebită în cadrul staţiunii, la capătul străzii (la circ a 1,5 km de zona centrală) ce merge paralel cu pârâul se află singurul izvor cu apă minerală feruginoastă, utilizat în cura internă de către turişti. De asemenea pe acest drum se face accesul către pârtia de schi „Dealu Negru (Telescaun) şi de asemenea pe de o parte şi alta a pârâului există o mulţime de terenuri pe care sunt construite, sau urmează să se construiască pensiuni turistice.

În prezent strada este deteriorată, cursul pârâului care este neregularizat în partea superioară a acestuia deversează frecvent aluviuni şi resturi vegetale pe drum.

Izvorul Bizom are două captări aflate la o distanţă de cca. 100 m una de cealaltă, ambele colmatate. Ansamblul care adăposteşte izvorul este degradat şi inestetic. În preajma izvorului nu există amenajat nici un loc de odihnă pentru turiştii care vin aici pentru apă şi nici o parcare.

Activităţile de investiţii prevăzute prin proiect sunt:

• reabilitarea şi modernizarea străzii Negreşti;

• regularizarea pârâului Negreşti;

• refacerea captărilor izvorului Bizom;

• reamenajarea construcţiei care adăposteaşte izvorul Bizom, amenajarea unei parcări auto şi a unui loc pentru odihnă.

AMENAJAREA ŞI DOTAREA DOMENIULUI SCHIABIL

În prezent, în staţiune există două pârtii de schi, respectiv pârtia Telescaun (Dealu Negru) şi pârtia Parc. Pârtia Telescaun se desfăşoară paralel cu linia telescaunului, pe o lungime de cca. 1.000 m. Terenul pârtiei se află integral în domeniu privat al locuitorilor oraşului.

Pârtia Parc, cu o lungime de 900 m, se desfăşoară paralel cu parcul staţiunii, are punctul de pornire pe dealul Negru şi punctul de sosire în spatele hotelului Bradul. Terenul aferent pârtiei este parţial în proprietate publică (250 m lungime în partea inferioară a pârtiei) şi parţial în proprietate privată. Pârtia este deservită de un teleschi aflat în proprietate privată.

Datorită amplasamentului (foarte aproape de centrul oraşului) şi al gradului mediu de dificultate, această pârtie este cea mai solicitată de către turişti, existând frecvente situaţii când pârtia este supraaglomerată.

Având în vedere caracterul actual preponderent balnear al staţiunii, sporirea ofertei pentru sporturile de iarnă este benefică dezvoltării turismului balnear, constituind o alternativă atractivă pentru perioada sezonului rece. Proiectul prevede amenajarea unei noi pârtii de schi, pârtia Veveriţa, care are punctul de sosire în spatele Parcului (zona terasei Veveriţa) şi se întinde pe o lungime de 800 m, spre releul Tv. Pârtia propusă, urmează să fie deservită de un teleschi şi de asemenea de o instalaţie de produs zăpadă artificială.

Activităţile de investiţii propuse a fi realizate prin prezentul proiect sunt:

• amenajarea noii pârtii de schi – Veveriţa ;

• dotarea pârtiei cu o instalaţie de transport pe cablu;

• dotarea pârtiei cu instalaţie de produs zăpadă artificială, inclusiv alimentare cu apă (+staţie pompare) şi rezervor de apă;

• achiziţionarea şi dotarea pârtiei cu o maşină de bătut zăpada (ratrack);

REABILITAREA ŞI ECOLOGIZAREA ZONEI DE AGREMENT RUNC

Platoul Runc este o zonă distinctă în cadrul oraşului – staţiune Vatra Dornei, dezvoltat turistic datorită poziţionării acestuia pe un deal care permite o panoramă asupra întregii staţiuni, precum şi a întregii văi a Dornelor. Paralel cu dezvoltarea staţiunii, pe platoul Runc s-au construit cabane, vile, un camping, iar în ultimul timp pensiuni turistice.

În acelaşi timp, zona Runc este intens utilizată şi de către turiştii sosiţi în staţiune pentru promenadă. Pentru toţi aceştia au fost amenajate în timp 2 terenuri de sport şi agrement, precum şi o pistă de schi fond ce poate fi utilizată vara ca pistă pentru role. Aceste amenajări sunt situate în zona cea mai înaltă de pe platou.

Dezvoltarea viitoare a unei zone turistice Runc care să beneficieze de o cerere pe măsura condiţiilor naturale oferite necesită în acelaşi timp o amenajare corespunzătoare a infrastructurii de acces, a celei de agrement şi a celei de utilităţi (în primul rând canalizare).

Activităţile investiţionale prevăzute prin proiect sunt:

• reabilitarea şi modernizarea străzii Runc (inclusiv a parcării din zona terenurilor de sport şi prelungirea străzii până în zona pârtiei de schi fond / role);

• reabilitarea şi modernizarea pistei de schi fond / role;

• construirea reţelei de canalizare apă menajeră;

• reabilitarea terenurilor de sport;

• construirea unui grup sanitar + garderobă;

REZULTATE:

Până ĩn prezent s-au realizat următoarele lucrări:

• Reabilitarea zonei centrale a staţiunii este realizată ĩn totalitate.

• Lucrările pentru ecologiazarea şi ambientarea parcului central s-au efectuat conform obiectivelor prevăzute ĩn proiect cu excepţia refacerii captării de ape minerale Sentinela şi reabilitarea ansamblului arhitectural aferent acestuia, precum şi plantarea de diferite specii reprezentative pentru acesta.

• Amenajarea pârtiei Veveriţa este finalizată ĩn totalitate, cu excepţia alimentării cu apă a tunurilor de zăpada.

• Lucrările de reabilitare ĩn zona Runc sunt realizate cu excepţia modernizării străzii Runc.

DESCARCA LISTA COMPLETA DE PROIECTE

SURSA: APL.H

A încercat să o violeze după ce s-a oferit să o conducă acasă

Tânăra de 22 de ani din Vatra Dornei a reuşit să scape din mâinile agresorului şi a fugit direct la Poliţie. Poliţiştii, conduşi de un procuror, au început cercetările penale, judecătorii din Vatra Dornei interzicându-i agresorului să părăsească localitatea.

Elena I. a ajuns ieri dimineaţă la ora 06.40, la sediul Poliţiei municipiului Vatra Dornei cu semne vizibile de violenţă la nivelul gâtului explicându-le oamenilor legii cum Arthurro M., din comuna Şaru Dornei a încercat să o violeze.

Bărbatul s-a oferit să o conducă acasă de la un local, iar tânăra a acceptat. Odată ajunşi în Vatra Dornei bărbatul a încercat să o oblige să întreţină relaţii sexuale cu el, provocându-i mai multe leziuni, fata reuşind să scape din braţele agresorului.

„Persoana vătămată a fost examinată din punct de vedere medico-legal, iar în certificatul eliberat de Cabinetul Medical C-lung Moldovenesc, s-a stabilit că aceasta prezintă un hematom epicranian, multiple echimoze şi excoriaţii, ce necesită pentru vindecare 6 -8 zile îngrijiri medicale de la data producerii, cu pierderea consecutivă a capacităţii de muncă pentru această perioadă, dacă nu survin complicaţii.

Ţinând cont de aspectul leziunilor acestea s-ar fi putut produce în cadrul unei tentative de viol şi pot data din data de 23.08.2011“, a declarat Alin Botezatu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava.

Astfel, poliţiştii conduşi de un procuror au început cercetările penale, judecătorii din Vatra Dornei interzicându-i agresorului să părăsească localitatea.

SURSA: Adevarul.ro