Patru hectare de pădure mistuită de flăcări la graniţa dintre Suceava şi Bistriţa

Pompierii suceveni împreună cu cei bistriţeni au reuşit să stingă flăcările după câteva ore. Potrivit reprezentanţilor ISU Suceava cel mai probabil incendiul s-a produs din cauza unor persoane care au făcut foc în pădure.

Incidentul s-a petrecut ieri, în jurul orei 13.00, la limita dintre judeţele Suceava şi Bistriţa. Detaşamentul Vatra Dornei, împreună cu ISU Bistriţa-Năsăud, Serviciile Voluntari de Situaţii de Urgenţă Cârlibaba şi Maierul, Ocolul Silvic Cârlibaba şi Ocolul Silvic Maierul au intervenit la stingerea incendiului izbucnit la resturile de exploatare forestieră din zonă.

„La sosirea pompierilor militari la locul evenimentului, incendiul se manifesta la resturi de exploatare pe o suprafaţă de aproximativ două hectare, cu pericol de propagare la pădurea vecină“, a explicat Florin Monoranu, purtătorul de cuvânt al ISU Suceava.

Pompierii au reuşit să stingă incediul după câteva ore, realizând alimentarea cu apă pentru incendiu în releu cu motopompe şi folosind mijloace de primă intervenţie.

În urma incendiului au ars resturi de exploatare rezultate din defişarea primară a lemnului, pe o suprafaţă de patru hectare. Potrivit pompierilor cel mai probabil incendiul s-a produs din cauza unor persoane care au făcut foc în pădure. Militarii au salvat pădurea învecinată. Din fericire, nu s-au înregistrat victime.

ANUNT AUTO - Vand Ford Mondeo TDI

Detalii Anunt: Berlină, Vehicul second-hand, Kilometraj: 184.340 km, Capacitate cilindrică: 1998 cc, An de fabricaţie: 2002, Putere: 85 kW (116 CP), Tip de combustibil: Diesel, Număr de locuri: 5, Număr de uşi: Cinci Uşi, Cutie de viteze manuală, Euro 3, Aer condiţionat manual, Culoare: Roşu metalic, ABS, Cuplaj pentru remorcă, Dispozitiv antidemaraj electric, ESP, Faruri cu xenon, Filtru de particule, Geamuri electrice, Închidere centralizată, Jante de aliaj, Manual de service, Regulator de viteză, Servodirecţie, Trapă decapotabilă. In tara din august 2010, functioneaza ireprosabil. Jante aliaj 18 inch 225/40/ZR18 plus jante tabla 16 inch cu 2 randuri de cauciucuri. Mai multe detalii la tel sau pe email.

Pret: 4700 Euro Negociabil

Nume: Gaby

Telefon: 0745 181 934

E-mail: maestro_gby@yahoo.com

ANUNT - Vand pensiune Vatra Dornei

Detalii Anunt: Vand pensiune in constructie situata pe DN17, la inceputul pasului Mestecanis, in sensul de mers spre Vatra Dornei. Este compusa din 6 garsoniere, 1apartament, restaurant, demisol . Acte la zi, autorizatie de constructie valabila pana in iunie 2012, situata in intravilan, langa parcarea dinaintea pasului. Utilitati in zona (inclusiv fibra optica).

Pret: 48.000 Euro Negociabil

Nume: Vatra Sorin

Telefon: 0741 077 134

E-mail: nirrosss@yahoo.com

ÎPS Teodosie şi ÎPS Pimen vor fi prezenţi duminică la resfinţirea bisericii din Gheorghiţeni

Slujbă arhierească duminică, 18 septembrie, la biserica parohiei din satul Gheorghiţeni, comuna Dorna Arini, Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, cu prilejul resfinţirii lăcaşului de cult. Slujba de resfinţire a bisericii, urmată de Sfânta Liturghie, vor fi oficiate de ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, înconjuraţi de un sobor numeros de preoţi.

După cum a spus preotul Valentin Ştefănel, biserica de lemn care va fi resfinţită duminică a fost adusă în satul Gheorghiţeni, din comuna Sadova, cu o sută de ani în urmă, după ce şi acolo a „adunat” circa 70 de ani.

„De la începutul acestui an, biserica a suferit unele lucrări de restaurare. S-a schimbat tabla, care era deteriorată, şi s-a pus tablă adusă din Ucraina. Am schimbat învelitoarea pe exteriorul bisericii din lambriu de stejar. Tot în acest an, am schimbat geamurile vechi cu tâmplărie cu geam termopan, toate uşile de la biserică au fost înlocuite cu uşi noi din stejar, sculptate. Temelia la biserică a fost refăcută şi pavată cu piatră adusă de la Borca. Am reuşit să facem şi un gard nou în faţa bisericii. De asemenea, a fost renovată şi clopotniţa”, a explicat preotul Valentin Ştefănel.

SURSA: MonitorulSV.ro

„Fantoma” fostei mine de sulf Călimani

Mii de angajaţi care lucrau în schimburi inclusiv duminica şi de sărbători, un oraş în adevăratul sens al cuvântului, cu blocuri, cantine şi magazine, aceasta este imaginea din anii ‘80 a minei de extragere a sulfului din munţii Călimani, un proiect heirupist al regimului Ceauşescu, care, au susţinut aproape unanim specialiştii post-decembrişti, a mers tot timpul în pierdere. Nu toată lumea este de acord că mina de suprafaţă a fost un eşec economic total însă, din păcate, faptul că aceasta a lăsat în urmă mari probleme ecologice nu mai poate fi contestat nimeni.  

Pentru cine ajunge astăzi în Munţii Călimani, ca turist cel mai adesea, pentru a atinge vârfurile de pe masiv, este greu, dacă nu imposibil, de imaginat că în acele locuri a existat un oraş.

Plecat din satul Gura Haitii, pe un drum forestier pe care mai sunt urme de asfalt de pe vremea când mina era funcţională, am ajuns, zilele trecute, în fostul oraş din munţi. Mai întâi, la intrarea în Parcul Naţional Călimani, o barieră unde un paznic amabil te întreabă amical ce treabă ai prin zonă şi apoi, după mai bine de zece kilometri după ieşirea din sat, îţi apare în faţă, mai întâi mai mic, apoi din ce în ce mai mare, un munte atipic. E săpat în trepte, are o culoare roşiatică şi ai senzaţia că haldele de steril s-ar putea prăbuşi peste tine. Când cobori din maşină, te loveşte un miros destul de greu suportabil. Este sulful pentru care munţii au fost decupaţi.

Clădiri care stau să cadă şi câteva urme ale fostei aşezări umane

Cel puţin la fel de sinistră este şi imaginea fostelor clădiri care au făcut parte din oraşul minier. Complexul de blocuri, cantinele, birourile angajaţilor, vila de protocol, toate sunt amintiri din care astăzi au mai rămas clădiri părăsite sau... nimic. În interiorul clădirilor din care s-a luat absolut tot ce s-a putut folosi în altă parte s-ar putea turna cu mare succes un film de groază. Cu greu, într-unul din imobile, am găsit câteva indicii ale aşezării umane. Ceva urme de zugrăveală, câteva sticle goale, vreo două cutii de cafea şi un caiet împărţit pe luni şi ani, cu multe cifre scrise pe două coloane: „Plan” şi „Realizat”.

Cum pe alocuri clădirile părăsite sunt dărâmate, iar unii pereţi păreau extrem de vulnerabili, este greu să poposeşti prea mult în interior.

Mina, inaugurată în 1969 şi închisă în 1997

Exploatarea de sulf din Călimani a fost deschisă în 1969 şi a funcţionat până în 1997. În ultimii ani, activitatea s-a tot restrâns, însă, în vremurile bune aici lucrau aproape 8.000 de angajaţi. Deoarece mina de suprafaţă era în vârful muntelui, a apărut necesitatea ca oamenii să nu facă naveta, astfel că în apropierea exploatării au fost construite blocuri.

Mina a fost închisă prin hotărâre de guvern, motivaţia principală fiind că exploatarea sulfului costa de trei ori mai mult decât valora producţia obţinută. Practic, sulful din Călimani nu era în cantităţile necesare obţinerii de profit şi gaura nu mai putea fi acoperită.

Conform concluziilor de la momentul închiderii mina a rezistat aproape 30 de ani datorită cifrelor false de producţie raportate de comunişti.

Doar 20% din lucrările de ecologizare, finalizate

Dacă exploatarea minieră s-a închis, dezastrul ecologic nu avea cum să dispară odată cu sistarea activităţii. Solul şi apa sunt afectate şi vor rămâne aşa multă vreme de acum încolo. După cel mai pesimist scenariu însă, antrenate de ape, haldele de steril ar putea-o lua la vale, spre satele din zonă.

Conform datelor oficiale ale Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) Suceava, lucrările de ecologizare au început abia în 2008. În mare, conform proiectului, „rana din munţi” va fi acoperită cu un pansament. Mai exact, haldele de steril ar trebui acoperite cu pământ, iar iazul de decantare ar trebui să fie stabilizat.

Executantul lucrărilor a fost, din 2008, firma germană WITTFELD RO SRL. Abia au început nemţii să lucreze, că în 2010 lucrările au fost sistate. Motivaţia: contractul dintre WITTFELD RO SRL şi SC CONVERSMIN SA Bucureşti - reprezentatul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a fost reziliat din cauza unor divergenţe financiare.

Lucrările ar urma să fie reluate din 2012, de o altă firmă, licitaţia fiind acum în faza contestaţiilor.

Cât despre ce s-a făcut, conform datelor APM Suceava „valoarea lucrărilor executate până în prezent este de 8,5 milioane de lei, în timp ce valoarea totală a lucrărilor de închidere a perimetrului minier este de 51,7 milioane de lei”. Aşadar, la 14 ani de la închiderea minei, nu s-au efectuat nici 20% din lucrările de ecologizare necesare.

„Poluarea mediului continuă”

„În această zonă este necesară continuarea lucrărilor de reabilitare ecologică, având în vedere faptul că poluarea mediului continuă şi perimetrul minier se află în Parcul Naţional Călimani. Pe de altă parte, trebuie spus că în judeţul Suceava, paşii necesari punerii în siguranţă a acestor situri contaminate se fac destul de timid, cauza principală fiind lipsa fondurilor necesare la bugetul de stat”, a declarat Vasile Oşean, directorul APM Suceava, într-un raport prezentat săptămâna trecută Prefecturii Suceava.

Amintirile şefului cantinei din munţi la care mâncau 3.000 de oameni

Pentru cei care au lucrat la exploatarea minieră din munţii Călimani amintirile frumoase par să fie mai vii decât neajunsurile vremii şi munca extrem de grea.

Haralambie Tâcşa, din Şaru Dornei, astăzi în vârstă de 56 de ani, a fost bucătar, ospătar şi apoi şef de cantină în oraşul de pe munte. Spune că s-a angajat la mină în 1976 şi a lucrat până la închiderea ei. Când povesteşte despre dimensiunile cantinei ai impresia că exagerează dar, după o documentare, afli că ce spune el este perfect plauzibil.

„La cantină se lucra 24 din 24, într-o zi mâncau 3.000 de oameni. Aveam şi fermele noastre mixte, cu sute de porci şi de păsări. Era un adevărat oraş, cu alimentară, cu confecţii, cu frizerie ... Vremurile erau bune, se muncea mult, dar se şi câştiga. Un tânăr care termina şcoala primea imediat echipament de muncă şi un salariu bun”, ne-a spus bărbatul.

Minerii îl cunoşteau sub porecla „Băieţelu’ Hărăluţă” şi ne roagă să amintim de acest alint pentru ca cei care au lucrat la mină să-şi aducă aminte imediat de colegul de la cantină.

„Cel mai greu şantier din ţară”, din cauza frigului

Un alt lucrător de la Mina Călimani, Nicolaie Olteanu, are astăzi 76 de ani şi este consilier local la Primăria Şaru Dornei. A lucrat pe buldozer la exploatarea sulfului.

„Lucram câte două săptămâni, zi de zi ... eram în mijlocul minei ... cu buldozerul. Iarna erau friguri cumplite, vă daţi seama, în mijlocul muntelui ... era cel mai greu şantier din ţară. Am locuit şi în apartamentele din Călimani, era aşa şi aşa, aveam baie comună pe hol. E păcat că totul s-a distrus, acum nu mai este nimic”, îşi aminteşte bărbatul.

Mulţi dintre colegi, a povestit bărbatul, „s-au prăpădit după închiderea minei”, din cauza muncii în condiţii foarte grele. Bătrânul spune că şi el are probleme mari de sănătate, însă totuşi este mulţumit că a ajuns până la 76 de ani.

Amintiri cu Ceauşescu

Una dintre cele mai celebre poveşti adevărate legate de perioada de glorie de la mina şi oraşul din Călimani datează din 1981. Atunci Ceauşescu a aterizat cu elicopterul pe Călimani, în cadrul unei vizite de lucru şi, pentru că afară era foarte frig, acesta ar fi dat ordin ca minerii care lucrau la sulf să primească zilnic lapte cald şi câte o şubă groasă.

Special pentru cuplul Ceauşescu în Călimani a fost ridicată şi o cabană de protocol, aflată şi aceasta în paragină astăzi.

SURSA: MonitorulSV.ro

Maşini distruse şi o femeie rănită grav, după ce un individ a atacat un grup de 17 romi care culegeau bureţi

Scene incredibile s-au petrecut joi pe un câmp din comuna Cărlibaba. Un bărbat în vârstă de 50 de ani din Borşa, supărat că nu poate cumpăra ciuperci la preţul dorit de el, a atacat grupul de culegători, majoritatea romi, format din nu mai puţin de 17 persoane. Patru maşini ale culegătorilor au fost avariate, iar o femeie din grup a fost rănită grav. Din fericire, numerosul grup de persoane nu a reacţionat la agresiune, evitându-se astfel un adevărat măcel.

Joi după-amiază, în jurul orei 15.00, un apel la 112 a anunţat că pe raza comunei Cârlibaba, în locul numit Ţibău, a avut loc un incident în care au fost implicate mai multe persoane, o femeie suferind leziuni fizice.

Victima, o femeie în vârstă de 29 de ani, din municipiul Câmpulung Moldovenesc, a fost transportată de urgenţă la spital, unde a fost diagnosticată cu „fractură gamba dreaptă” şi „factură bimaleonară (în zona gleznei)”, leziuni grave produse prin strivire.

A luat la rând maşinile culegătorilor de ciuperci

Conform anchetei poliţiei, victima se afla în zonă la cules ciuperci, alături de concubinul său şi de încă 15 persoane. Majoritatea grupului era venit din zona Vama, cu patru autoturisme. În momentul incidentului, în jurul orei 14.30, oameni sortau bureţii culeşi în cursul zilei.

În zonă, arată poliţia, a apărut la un moment dat un autoturism înmatriculat în Bulgaria din care a coborât un bărbat care a spus că vrea să cumpere bureţi. Individul, care, susţin martorii, era în stare de ebrietate, identificat ulterior în persoana lui Ioan Timiş, în vârstă de 50 de ani, din oraşul Borşa, judeţul Maramureş, a oferit un preţ considerat mic de culegători, aceştia refuzându-l.

De aici încolo lucrurile au scăpat de sub control. Parcă turbat, bărbatul din Borşa s-a urcat în maşină şi a demarat în trombă, lovind una dintre maşinile culegătorilor. Individul a tamponat apoi violent următoarele trei maşini, parcate în coloană.

I-a strivit piciorul victimei între două maşini

Speriaţi, oamenii atacaţi au început să iasă din maşini, moment în care femeia de 29 de ani a fost prinsă şi strivită între două autoturisme, căzând la pământ.

Conform primelor estimări medicale, leziunile suferite de femeie necesită în jur de 40-45 de zile de îngrijiri medicale, aceasta fiind operată de urgenţă. În privinţa maşinilor avariate, paguba a fost estimată la 5.700 de lei.

Imediat după ce a tamponat maşinile şi a rănit-o pe femeie, bărbatul în vârstă de 50 de ani a fugit de la faţa locului.

„Suspectul a plecat de la locul faptei, fiind identificat şi reţinut de lucrătorii poliţiei de frontieră în zona Gura Ţibăului, în timp ce se afla ca pasager într-un microbuz ce aparţine unei rude de-a sale. Suspectul a fost audiat la sediul Poliţiei municipiului Vatra Dornei, însă nu recunoaşte faptele comise”, se precizează într-un comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava.

Atacatorul, luat cu ambulanţa din sediul Poliţiei Vatra Dornei

Conform poliţiei, pe parcursul audierilor, joi noapte, în jur de 23.30, lui Ioan Timiş i s-a făcut rău în sediul poliţiei, acuzând dureri cardiace. El a fost preluat de o ambulanţă şi transportat de urgenţă la Spitalul Municipal Vatra Dornei, unde a rămas internat peste noapte

Pe numele bărbatului a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală, distrugere şi ameninţare.

Surse judiciare au precizat că bărbatul nu a mai avut până acum probleme cu legea, reacţia sa fiind greu de explicat. Este posibil ca atitudinea acestuia să fie şi una de intimidare, în încercarea de a pune stăpânire pe marfa grupului de culegători.

În primă fază, având în vedere starea de sănătate a bărbatului, anchetatorii au decis ca acesta să fie cercetat în stare de libertate. Ulterior, aseară, Ioan Timiş a fost reţinut pentru 24 de ore, astăzi urmând a fi prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă.

SURSA: MonitorulSV.ro

Ansamblul Plaiurile Dornelor a obţinut trofeul Festivalului Internaţional de Folclor „Cătălina”

Ansamblul Folcloric Plaiurile Dornelor al Clubului Copiilor Vatra Dornei a obţinut marele trofeu la a XVII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor pentru copii şi tineret „Cătălina”, festival desfăşurat, în perioada 1- 4 septembrie, la Iaşi. Manifestarea cultural educativă a fost organizată de Palatul Copiilor Iaşi, fiind susţinută financiar de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Consiliul Judeţean Iaşi şi Primăria municipiului Iaşi.

Festivalul s-a desfăşurat pe scena amplasată în parcul Copou, numeroşii spectatori ieşeni urmărind evoluţia ansamblurilor folclorice din judeţele Covasna, Olt, Harghita, Hunedoara, Tulcea, Prahova, Braşov, Suceava, Iaşi, dar şi din Bulgaria.

Juriul festivalului a fost prezidat de prof. univ. dr. Zamfir Dejeu, de la Universitatea de Arte „Gheorghe Dima” Cluj Napoca, cercetător ştiinţific principal Academia Română, filiala Cluj, membrii juriului fiind personalităţi marcante în domeniu, cum ar fi conf. univ. dr. Eugenia Maria Paşca, de la Universitatea de Arte George Enescu Iaşi, prof. Marinică Botea, dirijor al Ansamblului „Doina Carpaţilor” Iaşi şi redactor muzical Radio Iaşi, Carmen Olaru, redactor-şef programe TVR Iaşi, prof. Adrian Ardeleanu, etnomuzicolog.

Ansamblul Folcloric „Plaiurile Dornelor” al Clubului Copiilor Vatra Dornei a prezentat pe scena festivalului „Cătălina” un spectacol care a cuprins suite de dansuri din Ţara Dornelor şi din Bucovina, recitaluri ale soliştilor vocali Valentin Dranca şi Camelia Lucescu şi ale soliştilor instrumentişti Vasile Boancheş la trompetă şi Pavel Roată la fluier.

„Este o nouă performanţă a membrilor Ansamblului Plaiurile Dornelor, care confirmă din nou valoarea acestui colectiv de tineri artişti, cât şi acurateţea repertoriului abordat, sub îndrumarea prof. Dorin Pardău şi a prof. Vasile Moroşan”, ne-a declarat directorul Clubului Copiilor Vatra Dornei, prof. Vasile Moroşan.

SURSA: MonitorulSV.ro

Festivalul Fructelor de Pădure la Coşna

Comuna Coşna a fost, duminică, gazda celei de-a şasea ediţii a Festivalului Fructelor de Pădure, eveniment aşteptat de oamenii din comună dar şi de cei care vin, an de an la Coşna, pentru a-şi procura pentru iarnă produsele tradiţionale expuse spre vânzare, cu acest prilej, de gospodinele satului. Fie că a fost vorba de afinată (anul acesta la mare căutare a fost şi o altă băutură - pălincă cu afine – mult mai naturală, după spusele gospodinelor), fragată, dulceţuri, siropuri, compoturi sau, mai nou, creme şi alifii, torturi şi prăjituri, toate au la bază fructele de pădure, culese din zonă şi preparate după reţete ştiute numai de oamenii locului.

Cele mai active standuri au fost şi anul acesta ale doamnelor Marina Ţăranu, Areta Candrea, Lucica Cristea, Constanţa Chelsoi, Genoveva Ursu, Georgeta Zancu, Ofelia Arvinte şi Cristina Mustea. De la ele s-au putut cumpăra produse cu preţuri cuprinse între 3 şi 12 lei.

Pe scena amplasată pe terenul din imediata vecinătate a centrului comunei au fost premiate, la ora 14.00, „cuplurile de aur”: Aurelia şi Liviu Todaşcă, Ecaterina şi Vasile Demuşca, Elvira şi Toader Căpraru, Olga şi George Todaşcă, Doiniţa şi Gheorghe Ungureanu. Deschiderea oficială a fost făcută de către primarul Iliuţă Ivan şi deputatul Dumitru Pardău. Imediat după, Doru Bighiu, prezentator al manifestării, a dat startul spectacolului pregătit de organizatori, împreună cu sponsorii din zonă. Au evoluat: Corul Ecclesia al bisericii Dorna Candrenilor, Grupul de copii Coşnencuţa junior al Şcolii din Coşna, Ansamblurile Dorna Dorului din Vatra Dornei, Străjerii Bucovinei din Pojorâta, Cetina Călimaniului din Şaru Dornei, Poieniţa din Poiana Stampei dar şi Marius Zgâianu, Octavia Vasiluţ, Ionuţ Candrea, Andreea Negrea, Narcis Precup, Mădălina Candrea, Ilioara Ştefănel, Alin Nica şi trupa Still. Invitata specială a programului a fost îndrăgita Matilda Pascal Cojocăriţa, care alături de soţulei, Ştefan Cigu şi de fiul acestuia, Horaţiu, le-a cântat celor prezenţi cele mai cunoscute melodii ale celei care în 1979 era desemnată „Miss România”.

Parada cailor localnicului Adrian Grigoraş şi ai lui Petrică Lazariuc din Dorna Candrenilor a fost surpriza ediţiei din acest an a Festivalului, cei doi sosind în caleşti trase de câte patru exemplare superbe.

“Le mulţumesc gospodinelor că s-au pregătit foarte temeinic şi în acest an şi ne mândrim că la Coşna avem asemenea evenimente. Produsele sunt căutate tot timpul anului, dar acum, când sunt proaspete, parcă sunt şi mai gustoase. Deşi nu le-a fost uşor, le mulţumesc şi sponsorilor că au sprijinit demersul nostru, precum şi colegilor mei din Primărie şi Consiliul Local pentru că îmi sunt mereu alături”, a declarat primarul Iliuţă Ivan.

Solista etno Lorenna a reuşit să încingă hore cu spectatorii prezenţi. Focurile de artificii au luminat timp de 10 minute cerul, iar recitalul de la final al lui Alin Nica şi al trupei Still a încheiat ediţia de anul acesta a celui mai dulce festival din judeţ.

SURSA: MonitorulSV.ro

PUBLICITATE - Invitatie echitatie pe Dealul Runc

Detalii: Pentru oricine doreste o experienta unica si adrenalina la maxim este asteptat pe Dealul Runc sa incalece in şa! Avem trasee pentru toata lumea, incepatori, experimentati, profesionisti ... variaza timpul si dificultatea traseului ... Caii sunt docili si ascultatori, frumosi si bine intretinuti.

Nume: Pindelea Daniel & Palamaru Emil

Telefon: 0747 431 796

E-mail: andreymoroshan@yahoo.com

ANUNT AUTO - Vand Dacia Logan

Detalii Anunt: Vand Dacia LOGAN 1.4 MPI, KM 70 mii, geam el. fata, 2x airbag, fara AC, stare foarte buna, An 2005.

Pret: 2500 Euro usor negociabil

Nume: Alin

Telefon: 0751 621 166

E-mail: sniper4world@yahoo.com

ANUNT - Vand Daewoo Matiz + ATV + Casa

1. Detalii Anunt: Vand Matiz din 2003 inmatriculat, motor de 796 cm, consum de 5,2, 117 000 km la bord, culoarea galbena. Pret avantajos.

Pret: 1400 Euro

2. Detalii Anunt: Vand ATV putin folosit, la pret avantajos, motor de 107 cm, functioneaza perfect.

Pret: 2000 Lei

3. Detalii Anunt: Vand casa si teren(aprox.jum.hectar) in com.Crucea

Pret: Negociabil

Nume: Ciprian

Telefon: 0723046001 ; 0726604478 ; 0740984618

E-mail: Ciprian_fynetze@yahoo.com

Otrăvurile din Călimani

Directorul Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) Suceava, Vasile Oşean, a declarat, luni, că în judeţ există 71 de perimetre miniere cu activitatea sistată şi aproximativ două sute de spaţii unde sunt depozitate deşeurile rezultate din activitatea minieră desfăşurată în zonă.

El a precizat că deşeurile miniere sunt depozitate în 190 de halde de steril provenit din exploatarea substanţelor minerale, volumul total al acestora fiind de 45,5 milioane de metri cubi. Totodată, în judeţul Suceava mai sunt opt iazuri de decantare, unde sunt depozitate 14,6 milioane de metri cubi de steril provenit din activitatea minieră.

Potrivit directorului APM Suceava, prin dimensiuni, cantitatea de deşeuri depozitate, conţinutul de substanţe poluante şi efectul asupra mediului şi populaţiei în cazul producerii unor accidente sau avarii, iazurile de decantare reprezintă un factor major de risc.

„Trebuie acordată o atenţie deosebită atât în faza de construcţie - operare, cât mai ales în faza de închidere şi de monitorizare post-închidere. După intrarea în conservare a iazurilor, efectul poluării poate dura zeci de ani, în funcţie de compoziţia sterilului depus, natura reactivilor folosiţi la preparare, dinamica precipitaţiilor, a apelor de suprafaţă, a apelor freatice, precum şi a celor de mare adâncime”, a spus Oşean, menţionând că unul dintre cele mai mari iazuri de decantare unde este depozitat steril este cel de la Tărnicioara, cu o suprafaţă de 28,5 hectare şi 15,5 milioane de tone de steril.

Potrivit lui Oşean, începând cu anul 2008, au fost realizate lucrări de stabilizare şi reabilitare ecologică a acestui iaz, o parte din lucrări, în valoare de 5,34 milioane lei, fiind finalizate în luna iulie 2011.

Directorul APM Suceava a susţinut că o altă zonă din judeţ ce prezintă risc pentru mediu este fosta exploatare a sulfului din Călimani, închisă în anul 1997, unde lucrările de reabilitare ecologică au fost începute în anul 2008, dar sistate în anii 2010 şi 2011. În opinia sa, pentru finalizarea lucrărilor de închidere şi ecologizare la fosta exploatare Călimani ar fi necesară suma de 51,17 milioane de lei.

SURSA: Evenimentul.ro

Cristian Maxim a descoperit comorile din Parcul Naţional Călimani

Vulpe, cum este poreclit de prieteni, este ghid turistic şi a parcurs 24.000 de kilometri prin pădurile protejate de lege.

Frumuseţile Parcului Naţional Călimani sunt supravegheate şi protejate de rangeri, iar unul dintre ei este Cristian Maxim (36 de ani), cunoscut ca Vulpe. „De mic mergeam pe munte, iar din 1997 am început să schiez în Călimani. Doi ani mai târziu m-am alăturat formaţiei Salvamont din Vatra Dornei, continuând astfel să colind munţii. Am început să lucrez ca ranger la Parcul Naţional Călimani din 2007, iar până atunci avusesem mai multe joburi, la Poşta Română, în străinătate, dar nimic să mă pasioneze“, povesteşte Cristi Maxim.

„Eşti la dispoziţia naturii“

Odată ajuns în munţii Călimani, ca ranger, a cunoscut natura cu toate particularităţile şi minunăţiile ei. Străbătând zilnic zeci de kilometri de pădure, a învăţat să se bucure de ea. „Dacă până să devin ranger pădurea nu îmi spunea nimic şi mă simţeam ca legat la ochi, am ajuns acum să o consider mult mai interesantă decât crestele, pentru că biodiversitatea existentă e mult mai spectaculoasă“, spune Vulpe.

Cristi explică care sunt mulţumirile aduse de meseria de ranger. „Cineva spunea că meseria de ranger este o misiune de apostolat. Pentru mine este înfiorarea lăuntrică atunci când ai avut în faţa ochilor o sălbăticiune, că ţi-ai făcut datoria de a proteja pădurile în care fierăstraiele nu ar trebui să ajungă niciodată. Ca ranger eşti la dispoziţia naturii şi a fenomenelor meteo“, a precizat tânărul.

Navetă de 30 de kilometri

Rangerii trebuie să parcurgă zilnic Parcul Naţional Călimani şi să observe natura, animalele, să urmărească tăietorii de lemne şi să-i îndepărteze de copaci, iar în cazul excursiilor organizate să fie ghizi pentru turişti. „Merg pe munte între cinci şi şapte zile pe săptămână. Sunt zile în care merg 3-4 ore, în altele 9-10 ore şi zile în care urc de dimineaţă şi cobor a doua zi seara. Munţii Călimani au un farmec aparte, au o frumuseţe numai a lor, pe care m-aş bucura să o descopere cât mai mulţi turişti“, mărturiseşte Cristi.

Dezavantajul este că toate drumurile de acces spre Călimani sunt drumuri forestiere deosebit de lungi, între 15 şi 30 de km, iar acesta este un impediment şi pentru rangeri, după cum spune Cristi, pentru că este o mini-navetă pe care trebuie să o facă zilnic. În cei patru ani petrecuţi prin Parcul Naţional Călimani a bătut la pas circa 24.000 de km. Recent, Cristi s-a alăturat unor iubitori ai muntelui şi au început împreună o activitate de remarcare a traseelor turistice din Călimani, astfel încât turiştii care vor să exploreze muntele fără ghid să se descurce urmărind marcajele.

Profil

Născut. 10 iunie 1975, Vatra Dornei, judeţul Suceava.

Studii. Grupul Şcolar „Dorna Candrenilor“ Vatra Dornei.

Familie. Divorţat, are o fetiţă.

Ce-i place

Îmi plac ski-ul de tură şi câinii, mai ales câinele meu, Lala. Îmi plac deosebit de mult tenisul, înotul şi mersul pe bicicletă.

Ce nu-i place

Nu-mi place să nu am lapte dimineaţa, la micul dejun. Nu suport gunoaiele, care se găsesc la tot pasul.

Întrebări şi răspunsuri

Ce îi sfătuiţi pe turiştii ajunşi în Munţii Călimani?

Să se informeze, să se echipeze şi să aibă o conduită civilizată. Echipamentul necesar este cel bine cunoscut: bocanci, rucsac, pelerină, hartă, busolă şi lanternă. Le amintesc turiştilor să se intereseze de izvoarele pe care le găsesc în cale.

Ce faceţi în timpul liber?

În afara serviciului aleg să merg tot pe munte, şi nu de puţine ori chiar în Călimani. De fapt, lunile anului şi anotimpurile trec pentru mine în funcţie de evenimentele din parc: rotitul la cocoşul de munte, înflorirea bujorului de munte, coacerea fructelor de pădure, boncănitul la cerbi, împerecheatul la lupi, ieşirea ursului din bârlog.

SURSA: Adevarul.ro

ANUNT AUTO - Vand Volkwagen Golf V

Detalii Anunt: Vand VW Golf V 1.9 TDi, an fabricatie 12.2004, nu este zgariata sau lovita. Optiuni: clima manuala, ESP, ASR, ABS, 8 airbaig-uri, bara fata schimbata cu una de GTi, jante aluminiu negru cu gri, stopuri spate vopsite partial. Posibilitate schimb VW T4 plus diferenta sau VW Caddy. Masina arata si merge impecabil. Merita vazuta

Pret: 7500 Euro

Nume: Alexandru

Telefon: 0748 509 317

E-mail: andu_vd21@yahoo.com

Muncitor care fasona arbori nemarcaţi, lovit de un copac doborât de vânt

Un bărbat în vârstă de 40 de ani a ajuns la Spitalul Judeţean în stare gravă, după ce, în timp ce fasona cu un motoferăstrău arbori nemarcaţi de organele silvice, în pădurea situată în zona „Valea Stânii”, de pe raza comunei Cârlibaba, a fost lovit de un copac doborât de vânt.

Accidentul, informează poliţia, s-a petrecut vineri dimineaţă, în jurul orei 10:00, victima, Constantin N., din comuna Frumosu, fiind angajată în cadrul unei societăţi comerciale de prelucrare a materialului lemnos.

Victima a fost transportată de ambulanţă la spitalul din Vatra Dornei, unde s-a stabilit diagnosticul preliminar „politraumatism, fracturi costale pneumotorax drept, contuzie abdominală, șoc traumatic’’, fiind transferată la Spitalul Judeţean Suceava.

„Cercetările sunt continuate de cadrele Postului de Poliție Cârlibaba pentru comiterea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori, pentru soluționarea accidentului de muncă fiind sesizat și Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava”, se precizează într-un comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava.

SURSA: MonitorulSV.ro

I-au furat aproape 1.200 de lei din cabina autoutilitarei

Şoferul angajat al unei firme de distribuţie a reclamat că persoane necunoscute i-au furat din cabina autoutilitarei pe care o conduce aproximativ 1.200 de lei.

Potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, furtul a fost reclamat miercuri, în jurul orei 13:00, prin serviciul de preluare a apelurilor de urgenţă 112.

Păgubitul, Laurenţiu M., în vârstă de 23 de ani, din municipiul Vatra Dornei, a declarat că a lăsat pentru câteva minute maşina, staţionată în parcarea din intersecția DN 17 cu DJ 176, înainte de trecerea căii ferate. Când s-a întors, a observat că din cabina lăsată neasigurată îi dispăruseră 1.192 de lei.

„S-au dispus măsuri adecvate pentru identificarea autorilor şi recuperarea prejudiciului”, se precizează în comunicatul poliţiei.

SURSA: MonitorulSV.ro

Termen prelungit pentru solicitarea subvenţiilor pe cap de bovină

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Suceava anunţă că termenul în care se pot depune cereri pentru subvenţiile pe cap de bovină aferente crescătorilor de vaci din zonele defavorizate de munte a fost prelungit până pe 20 septembrie. Termenul iniţial era finele lunii august, însă, deoarece numărul cererilor depuse la nivel naţional este mic, Guvernul a decis prelungirea perioadei cu 20 de zile.

În judeţul Suceava sunt 37 de localităţi incluse în categoria celor defavorizate, toţi crescătorii de vaci care îşi au domiciliul pe raza acestora putând solicita subvenţie pe cap de animal.

Cele 37 de localităţi sunt următoarele: Breaza, Brodina, Broşteni, Câmpulung Moldovenesc, Capu Câmpului, Cârlibaba, Ciocăneşti, Coşna, Crucea, Dorna Candrenilor, Dorna Arini, Frasin, Frumosu, Fundu Moldovei, Gura Humorului, Iacobeni, Izvoarele Sucevei, Mălini, Mănăstirea Humorului, Moldova - Suliţa, Moldoviţa, Ostra, Panaci, Poiana Stampei, Pojorâta, Putna, Râşca, Sadova, Slatina, Straja, Stulpicani, Suceviţa, Şaru Dornei, Ulma, Vama, Vatra Dornei şi Vatra Moldoviţei.

Pentru a încasa subvenţia, crescătorii trebuie să aibă între două şi 15 vaci de lapte, să aibă efectivele înscrise în Registrul Naţional al Exploataţiilor, să figureze în sistemul de administrare al cotelor de lapte şi să-şi menţină numărul de animale până la efectuarea efectivă a plăţii.

SURSA: MonitorulSV.ro

Dorna X Fest 2011 la Vatra Dornei

În perioada 2-4 septembrie 2011, la Vatra Dornei se va desfăşura Dorna X Fest.

Dorna X Fest este un festival de sport extrem unde are loc o competiţie naţională de mountain bike (Downhill), cunoscută în anii trecuţi sub numele de DornaXtrem.

În cadrul acestui aventura parc se vor desfăşura activităţi: panou de căţărat, Slackline, Tir cu arcul, Paintball, Echitaţie, Jocuri pe corzi, Mountain bike, Tubing şi Zbor cu parapanta.

În seara de vineri vor întreţine atmosfera Ţapinarii, în deschidere vor concerta Aproape Unplugged, iar sâmbătă vor concerta Partizan, în deschidere, Sappa.

SURSA: iConcert.ro

“Artiştii luminii”, la Vatra Dornei

Municipiul Vatra Dornei poate consema în palmaresul activităţilor culturale organizate, susţinute şi găzduite în acest an o premieră naţională.

Tabăra de creaţie cu genericul “Munţii Dornei - Giumalău, o perspectivă inedită”, organizată de Asociaţia de Artă “Nicolae Tonitza” Suceava în parteneriat cu Primăria Vatra Dornei, tabără care s-a desfăşurat în intervalul 20 - 25 august a.c., având ca locaţie cabana de creastă “Giumalău”,

a reunit în premieră naţională artişti care au pictat şi au expus la nivel de grup lucrări în compoziţia cărora au utilizat pigmenţi luminiscenţi care oferă privitorului trei imagini diferite în acelaşi tablou (la lumină naturală sau artificială, pe întuneric - când străluceşte lumina acumulată de un fotopolimer şi la expunerea la raze ultraviolete).

Startonight Industries le-a oferit artiştilor posibilitatea de a picta cu “lumină lichidă”

Asociaţia de Artă “Nicolae Tonitza” (TAG - Tonitza Art Group), care s-a constituit cu câţiva ani în urmă având ca nucleu Cenaclul de Artă din cadrul Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, nu se află la prima colaborare cu Primăria din Vatra Dornei. Membrii TAG au mai participat la trei tabere de creaţie organizate cu sprijinul administraţiei locale dornene (în anii 2007, 2008 şi 2009), tabere care s-au finalizat cu expoziţii care s-au bucurat de succes.

Proiectul din acest an, la care au participat 12 membri TAG cărora li s-au alăturat doi copii, a marcat însă implicarea companiei Startonight Industries, care realizează şi comercializează o gamă largă de produse cu proprietăţi luminiscente, implicare care le-a oferit artiştilor posibilitatea de a picta cu “lumină lichidă”.

Lumina - cuvântul de ordine al acestei tabere

Faptul că tabăra s-a desfăşurat pa Muntele Giumalău, având ca locaţie o cabană de creastă, poate avea o explicaţie motivată. Artiştii au vrut să fie mai aproape de cer, mai aproape de stele pentru ca lucrările lor să fie încărcate deopotrivă cu energia şi strălucirea Căii Lactee, dar şi cu lumina pe care o puteau aplica singuri, cu trăsături de penel.

A fost o tabără în care, aşa cum au mărturisit la final mulţi dintre ei, au privit cerul mai atent, mai profund şi au călătorit cu gândul prin Univers străbătând galaxii situate la distanţe de mii de ani lumină. Pentru că lumina a fost cuvântul de ordine al acestei tabere.

O “tehnică revoluţionară”, care “reformulează criteriile estetice”

Coordonatoarea taberei, artista plastică Cristina Lauric, este cea care a marcat la rândul ei o premieră în artele vizuale utilizând “lumina lichidă” produsă de compania Startonight Industries pe suprafaţa unor lucrări de colaj digital (digital collage), lucrări realizate cu ajutorul computerului şi imprimate pe pânză, prezentate sub genericul “Geometria luminii” în expoziţia vernisată în primăvara acestui an, în ziua de sărbătoare a Bunei Vestiri, la City Gallery, în incinta Shopping City Suceava.

“Lucrările-licurici” ale Cristinei Lauric, privite atunci ca o curiozitate în domeniul artei digitate, lucrări cu corporalitatea unor tablouri obişnuite, dar pe suprafaţa cărora, la întuneric, sclipeşte lumina emanată de fotopolimerul Startonight, impuneau o “tehnică revoluţionară”, care, aşa cum remarca atunci criticul de artă Valentin Ciucă, “reformulează criteriile estetice”.

Raul Neret, “artistul luminii” care realizează cel mai mare tablou din lume

Alături de Cristina Lauric, în tabăra de la Vatra Dotnei a fost prezent un alt “artist al luminii”, pictorul hunedorean Raul Neret, care încearcă să înregistreze un nou record mondial pentru cea mai mare lucrare de pictură realizată de un singur artist. Lucrarea, care reprezintă o călătorie prin Univers inspirată de imaginile captate de telescopul Hubble, va avea o suprafaţă de cca. 200 mp şi este în curs de realizare, fiind executată cu culori acrylice (care se usucă rapid, sunt flexibile şi permit rularea suportului) pe pânză.

Cel mai mare tablou din lume, la care Raul Neret lucrează în tehnica “luminii lichide”, care oferă privitorilor imagine 3 vision (la lumină naturală sau artificială, pe întuneric - când străluceşte lumina acumulată de fotopolimer şi la expunerea la radiaţii ultraviolete), va fi expus în premieră în Spania, nu în scopul vânzării, ci în scop caritabil pentru strângerea de fonduri menite întrajutorării copiilor bolnavi de cancer.

“Artiştii luminii”

Cele 40 de lucrări realizate de artiştii participanţi au fost prezentate în cadrul unei expoziţii organizate în Salonul Alb al Casei de Cultură “Platon Pardău” din municipiul Vatra Dornei.

Lucrările etalate de “Artiştii Luminii” (diurne şi nocturne, cu imagini decupate din peisajul terestru montan, sau prezentând secţiuni spaţiale din Univers) aparţin membrilor TAG Loredana Ceică, Oana Chinchişan, Cristina Chiriac, David Croitor, Cristina Iacob, Cristina Lauric, Liviana Pînzaru, Gabriela Popoveniuc, George Şpaiuc şi Maria Teişanu, artiştilor invitaţi care au fost trainerii workshop-ului privind utilizarea în pictură a “luminii lichide” - Raul Neret şi Eugen Ioan Neagu, şi copiilor Philip Badragan (6 ani) şi Alexandru Abrudan (12 ani).

“La Vatra Dornei s-a împlinit un vis, cel de a picta cu lumină lichidă”

Aşa cum a subliniat la vernisaj reprezentantul companiei Startonight Industries, Eugen Ioan Neagu (cercetător ştiinţific, chimist care a făcut parte din colectivul de cercetare care a descoperit fotopolimerul ce stă la baza produselor Startonight), care pictează din copilărie, “la Vatra Dornei s-a împlinit un vis, cel de a picta cu lumină lichidă”.

Entuziastul cercetător (care a venit special din Italia - unde lucrează în cercetarea medicală - pentru a participa la această tabără), care a trăit cu bucurie momentul în care „lumina lichidă” a dăruit viaţă tablourilor producând pe întuneric un veritabil spectacol vizual, a făcut totodată precizarea că fotopolimerul revoluţionar nu este pe bază de fosfor, iar toată gama de produse luminiscente ale firmei Startonight sunt ecologice.

La vernisajul expoziţiei cu tablouri pictate cu „lumină lichidă”, Cristina Lauric a subliniat faptul că la Vatra Dornei „s-au rupt toate barierele trasate până acum în pictură prin faptul că fiecare dintre lucrările prezentate pe simeze oferă privitorilor trei imagini artistice diferite”.

„Se pot realiza lucruri minunate, al căror efect îţi taie respiraţia!”

Startonight Industries, firmă care, aşa cum a spus Eugen Ioan Neagu, „s-a născut dintr-un vis” cu trei ani în urmă, are acum reprezentanţe în 24 de ţări, iar gama derivatelor care au la bază polimerul luminiscent s-a lărgit la cca. 5000 de produse. Polimerul, care are proprietatea de a se încărca de la lumina naturală şi artificială cu energie luminoasă, pe care o eliberează apoi la întuneric, are aplicaţii multiple, iar utilizarea în domeniul artistic oferă oportunităţi deosebite. Experimentul colectiv de la Vatra Dornei confirmă acest lucru. „Se pot realiza - accentuează Eugen Ioan Neagu - lucruri minunate al căror efect pur şi simplu îţi taie respiraţia!”

„Fără dăruire şi fără pasiune nu se poate face nimic”

Eugen Ioan Neagu, care a realizat în Italia câteva „tavane înstelate luminiscente” (în locuinţe, cluburi şi discoteci) are o propunere pentru administraţia judeţeană, şi anume cea de a realiza marcaje montane vizibile pe întuneric, precum şi iluminarea nocturnă a crucii de pe vârful Giumalău (ridicată cu un secol în urmă de Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina cu sprijinul localnicilor din Pojorâta) cu produse care conţin fotopolimerul Startonight, iluminare care nu presupune consum de energie. Totul vine ca un dar (un dar care poate salva vieţi în cazul marcajelor montane vizibile pe întuneric). De fapt, aşa cum a spus el, a dărui este cel mai frumos gest şi „fără dăruire şi fără pasiune nu se poate face nimic”.

SURSA: MonitorulSV.ro

Proiect de 14,5 miliarde de lei vechi pentru modernizarea şcolii din Iacobeni

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a participat, în cursul zilei de ieri, la semnarea contractului de finanţare pentru proiectul de modernizare a Şcolii cu clasele I – VIII din comuna Iacobeni, valoarea investiţiei ridicându-se la 14,5 miliarde de lei vechi. Proiectul este finanţat prin Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale şi face parte din noul pachet de proiecte finanţate prin această instituţie la nivel naţional.

Potrivit spuselor şefului administraţiei judeţene, promovarea acestui proiect s-a făcut în urma consultării locuitorilor comunei Iacobeni, aceştia stabilind ca prioritate modernizarea şcolii. Astfel, proiectul presupune reabilitarea în totalitate a Şcolii cu clasele I- VIII din Iacobeni, precum şi amenajarea unor spaţii noi pentru centrala termică şi pentru grupurile sanitare.

Proiectul din Iacobeni este primul proiect finanţat prin Agenţia pentru Dezvoltarea Zonelor Industriale pentru reabilitarea unei şcoli, în condiţiile în care alte comunităţi locale au solicitat fonduri în special pentru drumuri.

„Mă bucur că Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale vine în judeţul Suceava cu proiecte concrete. Şi vreau să precizez că noi avem 52 de proiecte, majoritatea finalizate, finanţate prin această agenţie în fostele zone miniere din judeţ. Şi amintesc aici de localităţi precum Broşteni, Crucea, Iacobeni, Fundu Moldovei, Ostra, Gura Humorului sau Cacica. Zone unde industria minieră fie este închisă, fie nu mai funcţionează la capacitate, motiv pentru care Executivul vrea să încurajeze prin această agenţie promovarea unor proiecte pe infrastructură. Iar acum s-a semnat un proiect de aproape 14,5 miliarde de lei vechi pentru modernizarea şcolii generale din Iacobeni, investiţie de care vor beneficia peste 200 de copii”, a declarat Gheorghe Flutur.

Prezent la semnarea contractului de finanţare, şeful Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale, Marcel Hoară, a subliniat faptul că proiectul care se va realiza în Iacobeni beneficiază de cea mai mare finanţare acordată prin instituţia pe care o conduce în judeţul Suceava.

„Investiţia presupune reabilitarea a aproape 1.000 de metri pătraţi de construcţie şi de aducerea clădirii în care funcţionează şcoala la standardele europene din punct de vedere al infrastructurii. Şi vreau să precizez că în judeţul Suceava sunt 52 de proiecte pe care le-am finanţat în ultima perioadă. Iar aici, în Iacobeni, avem un primar extraordinar care a insistat extrem de mult pentru realizarea acestui proiect”, a declarat Marcel Hoară.

În Iacobeni a fost finalizat un proiect de reabilitare a grădiniţei din comună

După semnarea contractului, primarul din Iacobei, Angelica Fădor, a subliniat faptul că promovarea proiectului s-a făcut după consultarea populaţiei comunei, fiind pentru prima dată când la Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale a fost promovat un proiect pentru reabilitarea unei şcoli. Angelica Fădor a amintit că recent a mai fost finalizat proiectul prin care s-a reabilitat grădiniţa din centrul comunei Iacobeni, urmând ca în scurt timp să fie terminate lucrările la terenul de sport din imediata vecinătate a şcolii generale şi a bibliotecii.

Prezent la semnarea contractului de finanţare a proiectului, deputatul PD-L Dumitru Pardău a subliniat faptul că fondurile alocate de Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale pentru cele 52 de proiecte aprobate în judeţul Suceava au ajutat autorităţile locale din fostele zone miniere pentru rezolvarea unor probleme ale comunităţilor.

Făcând referire la proiectul semnat ieri la Iacobeni, Dumitru Pardău a precizat că „acesta este rezultatul muncii şi al insistenţelor doamnei primar. Locuitorii comunei Iacobeni şi-au dorit reabilitarea acestei şcoli, iar dacă acest lucru a fost uitat ani de zile, odată cu venirea doamnei primar la conducerea acestei localităţi, această dorinţă prinde contur. Este prima localitate care a cerut o şcoală, nu un alt tip de investiţii, nu drumuri sau alte obiective. Este un lucru extrem de important, pentru că era nevoie de această reabilitare. E un moment deosebit pentru mine şi pentru că cei care conduc astăzi Primăria Iacobeni, pentru că lucrurile nu sunt lăsate la voia întâmplării”.

SURSA: MonitorulSV.ro