Tânărul care a comis două fapte de ultraj împotriva poliţiştilor, arestat 29 de zile

Tânărul în vârstă de 23 de ani din comuna Cârlibaba care a comis două fapte de ultraj împotriva poliţiştilor a fost arestat preventiv, joi noapte, pentru 29 de zile, decizia fiind una aşteptată, în condiţiile în care individul fusese eliberat după prima faptă de agresare a unui om al legii, însă a recidivat.

Petru Damian Tironiac, din satul Cârlibaba Nouă, comuna Cârlibaba, este, la doar 23 de ani, un client fidel al poliţiei.

Pe 17 martie 2011, Tironiac a fost condamnat de Judecătoria Vatra Dornei la trei luni de închisoare cu suspendare, după ce a fost prins la volanul unei maşini ce nu era înmatriculată în ţară şi a refuzat atât verificarea cu etilotestul, cât şi recoltarea de probe biologice.

Pe 23 iunie a.c. a fost prins pe raza comunei Ciocăneşti la volanul unei maşini neînmatriculate, cu plăcuţe false, aparţinând unei alte maşini. De asemenea, el avea permisul de conducere anulat şi era probabil şi băut, fugind şi abandonându-şi maşina după ce agentul de poliţie l-a tras pe dreapta. Tot pe 23 iunie, „supărat” pe poliţistul care l-a tras pe dreapta, Petru Damian Tironiac avea să comită prima sa infracţiune de ultraj.

Conform anchetei poliţiei, aflat în stare avansată de ebrietate, tânărul din Cârlibaba a pus mâna pe un cuţit şi a plecat în căutarea agentului. Agresorul l-a căutat pe omul legii mai întâi acasă, apoi la postul de poliţie, unde a distrus o uşă, găsindu-l în cele din urmă într-o benzinărie, unde l-a ameninţat, l-a înjurat şi a sărit cu picioarele pe maşina poliţiei.

Arestat preventiv şi eliberat în toamna lui 2011, Tironiac a recidivat acum trei zile. Surprins de o patrulă de poliţie în timp ce încerca să sustragă material lemnos, tânărul de 23 de ani s-a îndreptat spre unul dintre agenţii din patrulă şi l-a lovit cu ambele mâini în zona pieptului, rupându-i uniforma. A încercat să-l lovească şi pe al doilea poliţist, după care a dispărut în pădure, fiind găsit două ore mai târziu.

Arestat preventiv pentru ultrajul de acum trei zile, Damian Tironiac este trimis în judecată în cazul primei infracţiuni de ultraj, procesul având deja mai multe termene.

SURSA: MonitorulSV.ro

Pericol de avalanșă în Călimani

Serviciul Public Salvamont al județului Suceava ne-a comunicat că turiștii care doresc să petreacă sărbătorile de iarnă în munții din județ se pot bucura de zăpadă din abundență, cel puțin pentru perioada Crăciunului. În prezent stratul de zăpadă montan măsoară în medie 20 cm în masivele Rarău, Giumalău și Suhard și 50 cm în Călimani.

Salvamontiștii atrag atenția însă că există în munți și locuri unde, ca urmare a viscolului, zăpada are grosime de 150 cm iar în perioada următoare ninsorile vor continua. ”În astfel de condiții turiștii ar trebui să țină cont că timpul de parcurgere a unui traseu se dublează. Totodată, pentru masivul Călimani atragem atenția că sunt necesare schiuri de tură sau rachete de zăpadă, care ușurează deplasarea”, a explicat șeful salvamontiștilor suceveni, Voicu Raia.

Sursa menționată a mai precizat că nu sunt recomandate traseele de creastă în condiții de vizibilitate redusă și vânt, pentru că marcajele pot fi acoperite de zăpadă, iar în cazul grupurilor de începători în ale drumeției este necesar ca măcar un membru al grupului să fi parcurs anterior traseul ales, pentru a se putea orienta ușor. Salvamontiștii recomandă ținuta de iarnă, cu colțari și piolet pentru Călimani și să abordați traseele cât mai matinal. Turiștii se pot informa despre starea vremii și a traseelor fie de la salvamontiști, telefonic, la numerele 0SALVAMONT sau 0745313052, fie de la cabanele spre care se îndreaptă, acolo unde acestea există. Totodată, salvamontiștii suceveni recomandă insistent evitarea consumului de alcool pe trasee și deplasarea montană în stare de ebrietate.

Turiștii care doresc să abordeze masivul Rarău pot folosi mijloace auto cu tracțiune integrală, echipate de iarnă, inclusiv dotate cu lanțuri în rezervă. Accesul auto este posibil integral pe ruta Izvorul Alb – Rarău, unde este necesară atenție pentru porțiunile cu poduri de gheață. Drumul recent reparat Pojorâta – Rarău este abordabil pentru mașini cu cauciucuri de iarnă iar pe ultimii 7 km pot fi necesare lanțurile, pentru că drumul este acoperit cu gheață. Drumul Chiril – Rarău este deschis până la mănăstire, restul poate fi parcurs eventual pietonal, pentru că zăpada, gheața și pericolul accentuat de derapaj din cauza înclinării drumului fac deplasarea auto extrem de dificilă. Pentru masivul Giumalău deplasarea cu mijloace auto este posibilă doar pe primii 4-5 km, iar restul drumului poate fi parcurs pietonal în cca 3 ore. Salvamontiștii avertizează că în această zonă sunt declarate închise trei trasee. Este vorba despre traseele Valea Seacă – Poiana Sihăstriei ( marcaj triunghi galben), Rusca – cab. Giumalău – Valea Putnei (marcaj bandă galbenă) și Vatra Dornei – Obcina Mică ( marcaj bandă albastră).

Pentru doritorii de a ajunge de sărbători în Călimani, salvamontiștii suceveni au precizat că există pericol de avalanșă, motiv pentru care este declarat închis Drumul Maria Tereza, între șaua Negoiu și Poiana Izvoarele. Accesul auto în Călimani este posibil până la șantier. Salvamontiștii au mai atenționat că în acest masiv marcajele turistice sunt deteriorate pe unele porțiuni iar potecile sunt închise de jnepeniș în perimetrele Neagra Şarului – Călimaniul Cerbului ( marcaj cerc roşu), Călimaniul Cerbului – Păltiniş (marcaj bandă roşie) șiGura – Haitei – Călimaniul Cerbului ( marcaj cerc albastru). ”Pentru traseul Gura Haitei – 12 Apostoli, recomandăm traseul tematic, care are punctul de plecare la 1 km amonte de vechiul traseu, unde este și punctul de plecare al traseului marcat cu cruce albastră, Gura Haitei – Pietrele Roșii.

Porțiunea finală a traseului tematic coincide cu cea a vechiului traseu, marcat cu punct albastru. Recomandam acest traseu pentru a se putea evita cariera care periclitează sigurnața turiștilor pe vechiul traseu.

Marcajul cu punctul albastru, de la 12 Apostoli spre Poiana Negri, a fost modificat, vechiul traseu fiind închis, iar noul marcaj se duce în paralel cu marcajul cerc roşu, până la schitul 12 Apostoli, după care coboară spre Poiana Negri, pe drumul de acces spre schit. Traseele turistice din Călimani sunt recomandate celor care au mai facut drumeţii pe acest masiv şi numai în condiţii de vreme bună. Nu sînt cabane şi şi refugii, excepţie face doar zona Răţitiş cu staţia meteo. Deplasarea pe acest masiv impuneechipament de bivuac pentru sezon de iarnă”, a precizat suplimentar Voicu Raia.

Masivul Suhard, potrivit recomandărilor salvamontiștilor suceveni, este și acesta o destinație valabilă fără riscuri majore numai pentru turiștii care au mai făcut drumeții anterior în zonă și numai în condiții de vreme bună. Nici în Suhard nu sunt cabane și se impune folosirea echipamentului de bivuac. Probleme pot apărea în deplasare de la Vârful Omu pe o distanță de 2 km spre vârful Fărăoane, pentru că poteca este închisă parțial de vegetație și marcajele sunt deteriorate și mai greu de observat.

SURSA: MonitorulDeMunte.info

Bistriţeancă tâlhărită în Vatra Dornei

Marţi seara, Poliţia municipiului Vatra Dornei a fost sesizată prin 112 că Mariana C., de 33 de ani, din municipiul Bistriţa, a fost tâlhărită în timp ce se afla în zona pieţei din Vatra Dornei, de către 2 persoane necunoscute care i-au sustras poşeta în care avea bani, se arată într-un comunicat al IPJ Suceava.

Potrivit sursei citate, cu ocazia cercetărilor s-a stabilit că în seara de marţi, femeia a venit în municipiul Vatra Dornei pentru a lua comenzile de la cele două magazine unde aceasta lucrează în calitate de şef aprovizionare. Astfel, la ora 19.10, după ce s-a despărţit de gestionara de serviciu, a luat-o printre tarabe pentru a ieşi în parcarea din faţa Autogării Vatra Dornei, unde îşi parcase maşina.

În timp ce trecea printre tarabe, două persoane necunoscute s-au apropiat de ea şi, prin surprindere, una i-a luat poşeta de pe umăr şi s-a îndepărtat în fugă. Victima s-a dezechilibrat şi a căzut fără a suferi leziuni. Fiind audiată, femeia a relatat că o dată cu poşeta, i-a fost sustrasă suma de aproximativ 6.800 de lei, ce proveneau de la o altă societate pe care o administrează împreună cu soţul ei.

În poşetă mai avea un certificat de înfiinţare al firmei, un carneţel cu diferite notări pentru magazine şi produse cosmetice feminine. Victima a mai declarat faptul că cei doi hoţi nu au lovit-o şi nu i-au adresat ameninţări. În cauză se efectuează investigaţii pentru identificarea autorilor faptei.

SURSA: Mesagerul.ro

Poliţişti din Vatra Dornei, acuzaţi că au bătut măr doi tineri

Un scandal izbucnit în miez de noapte la un restaurant non-stop din municipiul Vatra Dornei s-a soldat cu o mulţime de dosare penale, doi tineri reclamând că au fost agresaţi de poliţiştii chemaţi la faţa locului prin 112, pentru a aplana altercaţia.

Tinerii care reclamă un abuz din partea oamenilor legii se numesc Remus Ungureanu (domiciliat în Vatra Dornei) şi Alin Pavel Mujdei (din Panaci). Cei doi povestesc că în noaptea de duminică spre luni se aflau la restaurantul „Severin” de la ieşirea din municipiul staţiune spre Roşu, cu încă doi prieteni. La un moment dat Remus Ungureanu a avut o altercaţie cu un bărbat din local, Andrei Ursu, un fost poliţist pensionat recent. Cum scandalul tindea să degenereze, un angajat al localului a sunat la 112, chemând la faţa locului poliţia.

De precizat că până la acest moment varianta celor doi tineri este confirmată în totalitate de ancheta poliţiei.

„Am fost lovit încontinuu şi umilit, nu mi s-a respectat nici un drept”

La faţa locului a ajuns o patrulă formată dintr-un poliţist şi un jandarm, apoi încă o patrulă care se afla în apropiere.

Unul dintre tinerii care reclamă că au fost bătuţi de poliţişti, Remus Ungureanu, a declarat: „Andrei Ursu, fostul poliţist, a plecat din local şi s-a întors cu cei din patrulă. Eu eram ieşit din local când au tăbărât pe mine şi au început să mă lovească. Când am încercat să mă ridic, Andrei Ursu m-a lovit cu bocancul în cap, iar de aici nu mai ştiu ce s-a întâmplat”. El are o serioasă leziune în zona ochiului stâng, toată partea stângă a feţei fiind tumefiată.

Amicul său, Alin Pavel Mujdei, este şi el revoltat de atitudinea poliţiştilor. „Când am ieşit afară din local Remus era căzut jos. Am întrebat ce faceţi, îl omorâţi? Unul dintre poliţişti, un anume Râpaş, m-a lovit şi în local, şi afară şi apoi m-a urcat în maşină şi m-a dus la sediul Poliţiei Vatra Dornei. Aici, am fost lovit încontinuu şi umilit, nu mi s-a respectat nici un drept”, ne-a declarat Mujdei.

El a admis că atât el, cât şi prietenii săi au consumat alcool, însă spune că în nici un caz nu au fost recalcitranţi, totul plecând de la fostul poliţist care şi-a chemat în ajutor foşti colegi, pentru a le da o lecţie.

Certificat medico-legal care atestă o agresiune

În cursul zilei de ieri, Alin Pavel Mujdei şi-a scos un certificat medico-legal care atestă că a suferit contuzii cu echimoze, excoriaţii şi plăgi contuze, care s-au putut produce prin loviri cu corpuri sau mijloace contondente, leziuni care necesită 11-13 zile de îngrijiri medicale.

În ceea ce-l priveşte pe amicul agresat, Remus Ungureanu, acesta nu şi-a putut scoate încă certificat medico-legal. Din cauza leziunii din zona ochiului, acesta a fost îndrumat spre un spital din Târgu Mureş, pentru un control suplimentar.

Poliţia are cu totul altă variantă şi îi cercetează pe cei doi pentru ofensă adusă autorităţii

Scandalul din noaptea de duminică spre luni s-a lăsat cu o mulţime de dosare penale. Mai întâi Alin Pavel Mujdei şi Remus Ungureanu au făcut plângeri pentru loviri şi alte violenţe împotriva lui Andrei Ursu, exact pentru aceeaşi infracţiune reclamându-i şi ultimul pe primii. De asemenea, cei doi tineri care se declară victime au depus plângeri şi împotriva poliţiştilor care au acţionat la faţa locului.

Inspectorul Ionuţ Epureanu, din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, ne-a declarat la rândul său că cei doi tineri care reclamă că au fost agresaţi de poliţie vor fi cercetaţi pentru ofensă adusă autorităţii, colegii săi care au acţionat duminică noapte susţinând că cei doi au avut o atitudine recalcitrantă şi s-a intervenit doar pentru imobilizarea acestora.

„Lucrările penale vor fi înaintate unităţilor de Parchet competente în vederea soluţionării”, a mai spus inspectorul Ionuţ Epureanu. Tinerii care se declară victime spun că au de partea lor mai mulţi martori din local, care pot confirma agresiunea din partea fostului poliţist şi a colegilor săi în uniformă.

SURSA: MonitorulSV.ro

Tir fără cauciucuri de iarnă răsturnat în Pasul Tihuţa.

Un tir s-a răsturnat duminică dimineaţa în Pasul Tihuţa din cauza zăpezii care se aşează în cantităţi mari şi foarte repede pe drum. Încă de sâmbătă seara în zonă ninge viscolit şi traficul este dificil.

Şoferul tirului se îndrepta dinspre Vatra Dornei către Bistriţa când a pierdut controlul maşinii şi a ieşit de pe partea carosabilă. „Din fericire, situaţia nu este gravă, maşina este pe câmp, în afara drumului şi circulaţia nu a fost îngreunată. Şoferul nu era echipat corespunzător pentru iarnă şi de aici s-a produs accidentul", a explicat Vasile Curteanu, şeful Direcţiei Drumuri şi Poduri, districtul Bârgău.

Drumarii bistriţeni atenţionează că circulaţia este foarte dificilă în Pasul Tihuţa şi recomandă să se circule doar cu maşini echipate cu cauciucuri de iarnă şi chiar lanţuri.

„Drumul este foarte dificil în Tihuţa. De sâmbătă seara, din jurul orei 18.00, ninge încontinuu, vântul bate foarte puternic şi viscoleşte zăpada, ceea ce face vizibilitatea să fie foarte scăzută. De sâmbătă am scos zece utilaje în stradă şi lucrează în permanenţă, împrăştiind deja 200 de tone de antiderapant şi vemea nu dă semne de îmbunătăţire. Prognoza anunţa viscol până duminică dimineaţa la ora 08.00, dar în ritmul acesta ne prinde 08.00 seara", explică Vasile Curtean.

Stratul de zăpadă în Pasul Tihuţa era duminică dimineaţa de cinci centimetri.

SURSA: Adevarul.ro

Festival mondial pe zapada, World Snow Day la Vatra Dornei

Scoala de schi Euroski Vatra Dornei va invita sa celebrati impreuna Ziua Mondiala a Zapezii, in data de 22 ianuarie 2012, la World Snow Day - Vatra Dornei.

World Snow Day este un festival mondial pe zapada, organizat sub patronajul Federatiei Internationale de Schi (FIS), pentru copii si familiile acestora. Acesta reprezinta o sansa de a explora, de a te bucura si de a experimenta zapada.

World Snow Day aduce laolalta industria mondiala de snowsport, pentru a promova zapada si activitatile recreative pe care aceasta le ofera, fiind deschis pentru oricine, atat pentru cei care au descoperit activitatile pe zapada cat si pentru cei ce doresc sa o faca.

Mai multe detalii AICI.

SURSA: Sport.Baboom.ro

Universitatea Ștefan cel Mare are propriul hotel în stațiunea turistică Vatra Dornei

Centrul pentru Pregătire Continuă a fost inaugurat oficial vineri. Hotelul de 3 stele, beneficiază de 20 de camere cu câte 2 paturi, de 2 apartamente de protocol și restaurant.

Pentru că aparține Universității, din hotel nu puteau lipsi sălile de conferință, în care, la nevoie se pot desfășura și cursuri. De asemenea, aici pot fi cazați studenții suceveni care fac practică în zona Dornelor.

Centrul pentru Pregătire Continuă se adresează în egală măsură și celor care au drept scop recreerea. Compartimentul de spa cuprinde două saune, sală de fitness și masaj.

La evenimentul de lansare au fost prezente cadre didactice din Universitatea Ștefan cel Mare dar și reprezentanți ai asociațiilor studențești. Rectorul universității Ștefan cel Mare, Prof. univ. Dr. Ing. Adrian Graur a tăiat panglica de inaugurare a hotelului.

SURSA: Newsme.ro

“Este greu să aducem turiştii străini pe pârtiile noastre pentru că nu există facilităţi de schi”

Mihai Mezdrea, directorul executiv al companiei Telescaun Negreşti, care administrează pârtia Dealul Negru I cu o lungime de 3.000 de metri (3 kilometri) şi Dealul Negru II cu o lungime de 441 de metri din Vatra Dornei (judeţul Suceava), susţine că în sezonul de iarnă de anul trecut au schiat pe cele două pârtii 23.000 de turişti, din care peste 90% români.

"Cred că este foarte greu să aducem turiştii străini pe pârtiile noastre pentru că nu există aceleaşi facilităţi de schi ca în străinătate. În Austria schiul nu este văzut ca o afacere cum se întâmplă la noi, ci ca o activitate care dezvoltă alte industrii, dacă ne gândim de exemplu la partea de cazare", a spus el. Mezdrea susţine că România are nevoie şi de o promovare a zonelor de schi din partea autorităţilor locale, nu doar de o promovare generală. Anul trecut compania Telescaun Negreşti a avut o cifră de afaceri de 1,48 milioane de lei (352.000 euro) şi un profit de 399.000 de lei (95.000 euro), la un număr de 22 de angajaţi, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

"Nu avem tunuri de zăpadă artificială pentru că în zonă nu există un pârâu sau o sursă de apă de la care să ne alimentăm. De aceea nu se poate schia acum", a declarat Mihai Mezdrea. El susţine că zona Vatra Dornei nu are infrastructura de schi şi nici munţi ca în Austria, de aceea nu atrage turişti străini.

SURSA: ZF.ro

PROMOVARE - Pensiune Vila Camelia - Vatra Dornei

Detalii: Cele mai bune oferte de sarbatori pentru Craciun si Revelion doar in Vatra Dornei la Vila Camelia.

Administrator: Popa Doina

Telefon: 0722 785 340 ; 0754 409 645

E-mail: vilacameliavd@yahoo.com

Românii din Italia, încântati de „Plaiurile Dornelor” - VIDEO

Ansamblul Folcloric „Plaiurile Dornelor” de la Clubul si Copiilor Vatra Dornei a sustinut o serie de spectacole în provincia Mantova, din Italia, la invitatia Centrului Cultural din Ostiglia. Micii artisti au putut ajunge în Italia, în perioada 28 noiembrie – 4 decembrie, printr-un proiect sprijinit de catre Ministerul Educatiei, Inspectoratul Scolar Judetean Suceava, Primaria si Consiliul Local Vatra Dornei.

SURSA: IntermediaTV.ro

Misterele Calimanilor: Inscriptii de peste 2500 de ani la Muzeul Megalitilor

Muntii Calimani constituie bariera de stânca intre Ardeal si Moldova. Este simbolul de piatra care uneste patru judete – Harghita, Suceava, Mures si Bistrita. Atlasele geografice spun ca este cel mai inalt si cel mai spectaculos munte din Carpatii Orientali. In anii ’80, la porunca Elenei Ceausescu, aici, la 2.000 de metri, trebuia sa se fabrice acid sulfuric… De câtiva ani a primit, prin lege, titlul de „parc national”. Calimanii ascund insa, dincolo de flora si fauna lor, unice in România, câteva mistere greu de explicat: „megalitii”. O scriere si simboluri ciudate sapate in stânca.

Cei care se incumeta sa strabata Calimanii, de la Vatra Dornei la Toplita, isi dau seama de frumusetea pura a acestui munte. Ochiul iti este ademenit de o sumedenie de bijuterii pe care doar muntele ti le poate darui, de la padurile de brad dese ca peria pâna la stâncile sculptate misterios de natura atotstiutoare. De la rododendronul ce inroseste la inceput de vara pajistile alpine la Iezerul „fara fund”, lacul izvorât miraculos la 2.000 de metri, „Sfinxul” Calimanilor sau stâncile care intrupeaza in granit cei Doisprezece Apostoli. S-a pomenit in literatura de specialitate despre virtutile energetice ale muntelui, asemanatoare Bucegilor sau Ceahlaului, si despre misterele preistorice pe care le ascund aceste piscuri indraznete.

Pietrele scrise ale lui Pata

Intr-un sat de la poalele muntelui, la Gura Haitii, in curtea unui muntean batrân si gospodar, se afla adapostite intr-un sopron improvizat trei bucati de stânca. Pe o bucata de scândura batuta de ploi, potrivita in cuie deasupra sopronului, sta scris cu vopsea „Muzeul Megalitilor”. Nea Vasile a fost timp de vreo douazeci de ani sofer la exploatarea de sulf din Calimani. Stie toate tainele muntelui, ii cunoaste darnicia si furia. Ii place sa colinde printre jnepenii pitici, pe acolo pe unde cerul pare sa se impreuneze cu pamântul. Asa si-a invatat si copiii… Sa respecte muntele cu maretia si greutatile lui.

Vasile Pata ne-a povestit ca in 4 iunie 1987, dupa o zi ploioasa, cum sunt multe pe aici, mergea, impreuna cu nevasta si cu fiul lui, catre cei 12 Apostoli. Claudiu Pata, care era in clasa a XII-a atunci la un liceu in Vatra Dornei, a descoperit, in santul adânc de 2 metri, sapat de viitura, o piatra pe care erau gravate insemne ciudate, printre care si simbolul soarelui. „Fiul meu ne-a spus, cu rasuflarea taiata, ca a descoperit o stânca ciudata. O stânca cu niste inscrisuri tainice si câteva desene greu de deslusit”, ne-a povestit batrânul. „A venit si geologul santierului de la mina sa vada minunea, impreuna cu un profesor. Ei au anuntat Institutul de Stiinte de la Bucuresti. Apoi, s-au mai gasit inca trei pietre gravate. A aflat si profesorul Traian Naum, cel care era cu adevarat interesat de muntii Calimani si cu care ne cunosteam de câtiva ani. El a venit impreuna cu un arheolog, cu Marin Cârciumaru. Când profesorul Naum a vazut pietrele, a ingenuncheat si avea lacrimi in ochi”, a adaugat Vasile Pata.

Doar strainii sunt interesati de megaliti

Ajutat de câtiva localnici, Vasile Pata a dus pietrele acasa. Specialistii din Bucuresti au luat in serios descoperirea lui nea Vasile. Asa a iesit la iveala originea stâncilor, care se pare ca au fost inscriptionate pe la mijlocul mileniului IV. i.e.n. Semnele de pe ele sunt identice cu literele alfabetelor getilor. Insemne bizare, scrijelite in piatra, câteva simboluri solare, asemanatoare celor din vechile culturi antice, egiptene sau aztece. Un desen pare sa simbolizeze Soarele si câteva planete. Altul pare un simbol precrestin. Un altul seamana izbitor cu un OZN!

In legatura cu primul megalit descoperit de familia Pata, autorii lucrarii „Muntii Calimani”, Traian Naum si Emil Butnaru, fac urmatoarele observatii: „Totalitatea gravurilor de pe latura principala a megalitului sunt subordonate, prin modul in care au fost efectuate, cultului soarelui, marele cerc cu raze «in turbina» reprezentând probabil discul solar intâlnit uneori in gravurile din Franta, Portugalia, Italia etc.” Nea Vasile spune ca „am hotarât impreuna (n.r. – cu profesorul Traian Naum) sa ducem cele patru pietre la muzeul din Vatra Dornei. Dar am vazut ca sunt lasate sa zaca ascunse si se umpleau de praf. Ba una dintre pietre a si disparut. A fost bagata in temelia unei cladiri! Nu le-am mai putut recupera. Am decis sa le aduc acasa. Le-am expus in curtea mea, in «Muzeul Megalitilor »”. Cu o tristete blânda, Vasile Pata ne spune ca nu se acorda importanta megalitilor din ograda lui. „Din pacate, stiinta la noi e la pamânt. Doar strainii se intereseaza si vin in expeditii ca sa le vada”.

Muntele jefuit si umilit de Ceausesti

Exploatarea sulfului vulcanic din Calimani a inceput prin 1970, la indemnul familiei Ceausescu, care dorea cu orice pret independenta economica a tarii, inclusiv in ceea ce priveste materia prima pentru industrie. S-a lucrat aici, la exploatarea sulfului, peste 25 de ani. A fost decapitat fara scrupule un munte. Negoiul românesc practic nu mai exista decât pe harti. In fapt, acum este doar o stânca dezbracata, impudic si sinistru. Se vad aici toate maruntaiele pamântului. Straturile geologice asezate temeinic in timp, unul câte unul.

Mina de sulf nu a fost rentabila niciodata. Acoperea doar 5% din necesarul industriei din acea perioada. A lasat insa in urma, dupa ce a fost inchisa in 1997, un adevarat dezastru ecologic. Un munte complet distrus, un alt munte, la fel de inalt si „falnic” de steril de mina, izvoare si pâraie otravite… Directorul adjunct al Agentiei pentru Protectia Mediului Suceava, inginerul Iluta Cocris, a declarat, pentru „Gardianul”, ca „in prezent se deruleaza un proiect de reconstructie ecologica a fostei exploatari miniere de sulf Calimani, finantat de Guvernul României. 200 ha de teren arata si acum, dupa unsprezece ani de la inchiderea minei, ca un straniu peisaj selenar, lipsit complet de viata. Ranile naturii se vor vindeca doar in câteva zeci de ani”.

SURSA: 2012en.ro

Mos Craciun ajunge in Vatra Dornei cu ajutorul Caravanei Coca-Cola

In perioada 12-23 decembrie, Mos Craciun ajunge in orasul tau cu ajutorul Caravanei Coca-Cola oferind numeroase surprize celor care il indragesc.

Caravana porneste din Bucuresti pe 12 decembrie si ajunge in Craiova (13 decembrie), Timisoara (14 decembrie), Oradea (15 decembrie), Sibiu (16 decembrie), Brasov (17 decembrie), Valea Prahovei (18 decembrie), Ploiesti (19 decembrie), Vatra Dornei (20 decembrie), Iasi (20 decembrie), Galati (21 decembrie), Constanta (22 decembrie) si, din nou, in Bucuresti (23 decembrie). Mai mult decat atat poti intra pe siteul www.coca-cola.ro pentru a urmari live unde se afla caravana Coca-Cola.

Mos Craciun vine in fiecare oras insotit de ajutoarele sale si un alai de trei camioane Coca-Cola pline cu daruri. Jucarii, bauturi racoritoare si multe alte cadouri vor fi oferite de personajele Caravanei lui Mos Craciun.

„In fiecare an in apropierea sarbatorilor de iarna, Coca-Cola isi surprinde consumatorii si partenerii intr-un mod inedit. Este felul nostru de a le multumi pentru clipele de bucurie pe care le-am impartasit in timpul anului. Iar pentru ca Mos Craciun este un personaj ce face parte din istoria Coca-Cola, Caravana il aduce mai aproape de fiecare dintre noi. Dorim ca la sfarsitul acestui an plin de surprize, in care am sarbatorit 125 de ani de fericire, Caravana Coca-Cola sa ii aduca pe cei care ne-au fost alaturi mai aproape de magia Craciunului.”, a declarat Miruna Smeureanu, Director de Comunicare Coca-Cola Romania.

SURSA: Retail-FMCG.ro

ANUNT - Vand casa in statiunea Vatra Dornei

Detalii Anunt: Vand casa din caramida, str. Republicii, la 200 m de Hotelul Calimani. Imobilul este format din 4 camere + veranda. Necesita reparatii dar este situata in cea mai buna zona a orasului. Ideala pentru casa de vacanta sau modificari pentru o eventuala pensiune.

Pret: 39.000

Telefon: 0740 950 618

E-mail: karton.mann@yahoo.com

O şansă europeană pentru copiii din Poiana Stampei

În primăvara anului 2011, între Şcoala cu Clasele I-VIII Poiana Stampei şi Organizaţia Cercetaşilor din Centrul Local Bistriţa, s-a încheiat un parteneriat care a prevăzut participarea a 8 copii cu vârste cu-prinse între 9-14 ani din şcoala noastră, la o tabără educaţională.

Sediul taberei a fost ales la Complexul ”Dracula” de la Pasul Tihuţa, iar tematica taberei a fost: ”Proiect pentru prevenirea şi combaterea abandonului şcolar”. În grupul ţintă al celor 120 de copii din tabără au intrat copii proveniţi din familii sărace şi numeroase, familii monoparentale, copii cu părinţi decedaţi, cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi alte probleme.

În zilele de tabără s-au organizat cursuri de comunicare, artă, carieră, integrare europeană şi jocuri educative. Cursul s-a încheiat în noiembrie, iar beneficiarii săi au fost următorii elevi: Pilug Nicoleta, Moroşan Monica, Brotnei Camelia – clasa a VII-a, Ungurean Alexandru, Cornea Diana – clasa a VI-a, Teleagă Mirabela – clasa a V-a, Moroşan Marinel şi Coca Alexandru – clasa a IV-a. Cei care s-au remarcat în mod deosebit la activităţi vor participa la o tabără internaţională.

Ne apropiem de finalul semestrului I, atenţia elevilor fiind îndreptată spre teze şi încheierea semestrului cu rezultate bune la învăţătură. În decembrie, ca în fiecare an, se vor organiza diverse activităţi, în special cele legate de frumoasele sărbători de iarnă şi în primul rând cele legate de manifestarea ”Crăciun în Bucovina”, iniţiată de Consiliul Judeţean Suceava şi Centrul Cultural ”Bucovina”.

SURSA: CraiNou.ro

Primăria Vatra Dornei, bună de plată cu zece miliarde de lei vechi

Primăria Vatra Dornei este bună de plată. Aşa au decis instanţele de judecată, care au obligat administraţia dorneană să achite aproximativ 10 miliarde de lei vechi. Banii reprezintă o serie de lucrări fantomă, dar pentru care reprezentanţii primăriei au semnat procesele verbale de recepţie.

Este vorba de un proiect privind sistematizarea pe verticală a Ansamblului Transilvania, situat la intrarea în municipiul Vatra Dornei, dinspre Bistriţa. Contractul a fost încheiat în vara anului 2007, în perioada când în fruntea Primăriei Vatra Dornei se afla social-democratul Constantin Huţanu. Potrivit contractului încheiat între primărie şi SC Construcţii Feroviare Grup Colas SA Iaşi, administraţia din Vatra Dornei trebuia să achite pentru lucrările programate suma de 8,6 miliarde de lei vechi, inclusiv TVA.

O parte din bani, mai exact 30%, urmau să se achite în avans, ceea ce s-a şi întâmplat, în conturile firmei ieşene intrând suma de 2,59 de miliarde de lei vechi. Contractul prevedea amenajarea căilor de acces către Ansamblul Transilvania, alei pietonale la blocuri, locuri de parcare, spaţii verzi şi rigole deschise pentru captarea apelor pluviale.

Primar Moraru: „Vom plăti banii”

Primarul Ioan Moraru a menţionat că este la curent cu decizia instanţei de judecată şi că datoria va fi achitată. „Vom plăti banii. Vom prinde în bugetul de anul viitor aceste sume şi sper să găsim înţelegere pentru a plăti eşalonat”, a precizat primarul din Vatra Dornei.

Iniţial, procesul care a demarat la Tribunalul Suceava a fost câştigat de administraţia dorneană. Totuşi, câştigul nu a venit pe fondul cauzei, ci ca urmare a faptului că reprezentanţii SC Construcţii Feroviare Grup Colas Iaşi nu au timbrat acţiunea. În căile de atac situaţia s-a schimbat radical, iar constructorul a câştigat procesul, suma totală de plată de zece miliarde de lei vechi reprezentând atât facturile neachitate la vremea respectivă, cât şi o serie de penalităţi.

Lucrările pe care le-au văzut doar reprezentanţii Primăriei Vatra Dornei

Actul de recepţie al lucrărilor a fost semnat pe 14 noiembrie 2008, iar din comisia desemnată de Primăria Vatra Dornei au făcut parte viceprimarul Mircea Rusu, în calitate de preşedinte, şi alte patru persoane, respectiv Cristina Lostun, şef Serviciu Urbanism, Gabriela Negrea, şef Serviciu Contabilitate, Gligor Hopulele Zamfira, de la Serviciul Urbanism şi Eugenia Agapi, de la Serviciul Urbanism.

„Au fost executate lucrările cuprinse în ofertă şi în notele de lucrări suplimentare, spaţiile verzi au fost executate (parţial - acest cuvânt este completat ulterior cu pixul). Nu au fost executate lucrările de aşternere a straturilor de asfalt. Conform ofertei şi situaţiilor de lucrări suplimentare, valoarea lucrărilor executate este de 666.008,99 de lei (6,6 miliarde de lei vechi), valoare ce include TVA”, se arată în procesul verbal de recepţie.

La faţa locului, în Ansamblul Transilvania, situaţia era cu totul alta acum jumătate de an şi a rămas la fel şi în ziua de astăzi. Borduri aruncate neglijent şi un spaţiu de joacă sărăcăcios erau singurele „lucrări de calitate”. În rest, căile de acces betonate sau asfaltate, parcările amenajate, rigolele pentru scurgerea apelor sau spaţiile verzi erau tot atâtea necunoscute pentru oamenii care s-au mutat în acea zonă.

Totuşi, pentru că oamenii din administraţia locală dorneană au semnat procesele verbale de recepţie a lucrărilor, Primăria trebuie să le plătească. Practic, este o nouă aroganţă la adresa locuitorilor din Vatra Dornei venită din partea unor autorităţi care-şi dovedesc incapacitatea de a gestiona bunul mers al acestui oraş staţiune de interes naţional.

SURSA: MonitorulSV.ro

La Şaru Dornei turismul înlocuieşte mineritul

Comuna care deţine cea mai mare reţea de drumuri publice, situată în apropierea sau în prelungirea dacă vreţi a staţiunii Vatra Dornei, cu frumuseţi Dumnezeieşti se dezvoltă ntr-un ritm susţinut.

Aproape 300 de kilometri drumuri are de întreţinut administraţia locală de la Şaru Dornei, din care unele sectoare au fost asfaltate şi altele vor avea asfalt în perioada următoare datorită proiectelor depuse de primărie, canalizare cu staţie de epurare, modernizarea şcolilor, crearea unui mediu propice dezvoltării turismului în zonă, acestea sunt direcţiile dezvoltării pe termen lung la Şaru Dornei.

„Având ceva drumuri mai bune, utilităţi, peisaje frumoase evident că şi turismul se va dezvolta. Acesta-i obiectivul nostru. Avem probleme cu apa în această perioadă din cauza secetei, dar anul viitor, dacă ne ajută Dumezeu, reuşim să adunăm toate izvoarele pe depresiunea Negrişorului şi rezolvăm astfel problema apei. Am reuşit de asemenea să reparăm anul aceste cam 70% din reţeaua de drumuri”, a spus primarul de la Şaru Dornei.

„Ferească Dumnezeu de un primar mulţumit…”

Lângă Vatra Dornei, în prelungirea staţiunii, cu un relief creat parcă pentru turism, cu locuri de o frumuseţe sălbatică, locuită de oameni gospodari şi vrednici, cu bogăţii şi frumuseţi naturale, cu un ritm de dezvoltare susţinut în ultimii ani, comuna Şaru Dornei se prezintă bine în faţa vizitatorilor.

Cândva bazin minier, acum comuna Şaru Dornei s-a reprofilat pe turism, pentru că acesta este viitorul. Comuna „păzită” de munţii Călimani, care oferă turiştilor clipe de vis în Parcul Naţional Călimani, posibilităţi de schiat în cadru natural, dar şi ospitalitatea celebră moldovenească, este mult mai căutată după modernizarea drumurilor judeţene de acces. Printr-un proiect european a fost modernizat pe 22 kilometri drumul judeţean care conduce vizitatorul în comuna Şaru Dornei. În prelungirea acestuia a fost reabilitat şi drumul de asfalt către Neagra Şarului, cel mai mare sat al comunei. Comuna are 7 sate: Şaru Dornei, Neagra Şarului, Gura Haitii, Sărişor, Sărişoru Mare, Plaiul Şarului şi Şaru Bucovinei şi o reţea de drumuri imensă.

Pe raza comunei sunt 286 kilometri de drumuri publice şi e clar că modernizarea acestora necesită eforturi financiare importante. Cu vechime în fotoliul de primar şi cu experienţă bogată în munca de administraţie, primarul Cătălin Iordache a reuşit să realizeze o serie de investiţii în comuna pe care o conduce, investiţii care vor atrage mai mulţi turişti şi astfel zona va deveni mai dezvoltată.

Crescători de animale din tată-n fiu, locuitorii comunei Şaru Dornei mai păstrează această tradiţie, dar populaţia e îmbătrânită. Prezentul şi viitorul pentru comuna Şaru Dornei înseamnă dezvoltarea turismului. Munţii care străjuie comuna oferă condiţii naturale bune pentru schi, pentru drumeţii montane şi oferă vizitatorilor multe minuni ale naturii. Bujorul de munte şi apele minerale care izvorăsc din munţi sunt tot atâtea atracţii pentru turişti.

Principala problemă după cum spuneam şi anterior o reprezintă reţeaua mare de drumuri. După cum afirmă primarul Cătălin Iordache s-a lucrat pentru modernizarea drumurilor. 17 kilometri de drum s-au asfaltat, iar alţi 14,1 kilometri vor fi asfaltaţi în cadrul programului guvernamental. Totodată şi Consiliul judeţean Suceava şi-a făcut treaba şi a reuşit aplicarea unui proiect cu fonduri europene pentru modernizarea a 22 kilometri de drum. „Pe lângă drumurile asfaltate, am reuşit să reabilităm anul acesta cam 70% din totalul drumurilor publice. Avem 286 de kilometri de drumuri publice. Atenţia noastră e îndreptată apoi spre reţeaua de canalizare cu staţie de epurare. Mai avem de lucru şi la şcoli, dar ne-am străduit să asigurăm condiţii bune de studiu elevilor. Avem proiect aprobat aflat pe lista de aşteptare pentru modernizarea unităţii din Şaru Dornei. Mai este de treabă mult însă am iniţiat proiecte şi vom reuşi să rezolvăm principalele probleme”, a spus primarul comunei Şaru Dornei.

Comuna are de toate şi investiţiile iniţiate de administraţia locală au ridicat gradul de confort, însă şi ambiţiile sunt mari aici. „E an secetos şi avem probleme cu apa. Sper ca anul viitor, dacă ne ajută Dumnezeu, să reuşim să adunăm toate izvoarele din Depresiunea Negrişorului şi astfel vom rezolva problema apei. Nu pot spune că sunt mulţumit, de fapt ferească Dumnezeu de un primar mulţumit, că are de suferit comunitatea pe care o conduce. Mai avem destule de făcut, iar obiectivul nostru principal este dezvoltarea turismului, care poate aduce venituri la bugetul local, dar şi localnicilor”, a mai spus primarul Iordache.

„Anul viitor să fie mult mai bun decât anul care a trecut şi mult mai rău decât anii care vor veni…”

Cine nu ajunge la Şaru Dornei, în munţii Călimani să vadă frumuseţile sălbatice şi cine n-a văzut tradiţiile din acest colţ al Moldovei n-a văzut nimic din frumuseţea regiunii. Discutând cu primarul comunei sucevene, dar şi cu alţi localnici am descoperit o voinţă de a reuşi cum rar întâlneşti în alte zone. Şi tocmai aceasta este cheia dezvoltării pentru că nimic creşte, nu se dezvoltă fără muncă şi voinţă.

Odată create condiţiile dezvoltării, prin utilităţi şi drumuri mai bune, evident că a fost dat startul dezvoltării. Au fost înfiinţate pensiuni, iar turiştii care vin aici pentru prima dată cu siguranţă vor veni mereu, pentru că zona e cu adevărat atractivă. Vechea }ară a Dornelor cunoscută pentru apele minerale, acolo unde iarna vine drevreme şi pleacă târziu, are tradiţii deosebit de frumoase, s-au menţinut oarecum meşteşugurile vechi, fierăritul… Apoi tradiţiile de iarnă sunt deosebite în această zonă. Pentru a continua aceste tradiţii, administraţia locală acordă sprijin activităţilor cultural-tradiţionale. Un moment important în viaţa comunei este Sărbătoarea Bujorului de munte, devenită sărbătoarea comunei, care se desfăşoară când înfloreşte bujorul de munte în Munţii Călimani.

În orice anotimp e frumos la Şaru Dornei şi permanent există ceva de văzut dar cel mai important este că aici iarna sau vara turiştii au posibilităţi nenumărate de destindere şi disctracţie. Iarna se poate schia, iar vara pot fi organizate plimbări călare sau pe jos în Munţii Călimani.

La finalul dialogului cu edilul comunităţii, fiind aproape sfârşitul de an, am încercat să obţinem un gând despre anul acesta şi despre cel care vine. „La final de an le doresc tuturor la mulţi ani, putere de muncă, sănătate, iar anul viitor să fie mai bun decât anul acesta şi mai rău decât anii care vor veni”, a încheiat primarul Cătălin Iordache.

SURSA: InformatorulMoldovei.ro

CSM Bacău e în cantonament la Vatra Dornei

Profitând de pauza competițională cauzată de Campionatele Mondiale din Brazilia, handbalistele de la CSM Bacău au plecat de sâmbătă într-un cantonament montan de 10 zile, la Vatra Dornei.

Antrenoarea Gabriela Manea este foarte mulțumită de modul în care se pregătesc elevele sale și spune că atmosfera în rândul echipei e una foarte bună. Există, totuși, o problemă la echipa băcăuană, ce a rămas momentan acasă. Este vorba de Mirela Toma, jucătoare care nu participă la cantonament, ea fiind lăsată la Bacău din motive disciplinare. O decizie definitivă în privința ei va fi luată în cursul săptămânii viitoare, atunci când echipa va reveni din cantonament.

Până la reluarea Ligii Naționale feminine, prevăzută pentru 14 ianuarie, CSM Bacău va disputa mai multe partide amicale, 6 dintre acestea până la sfârșitul anului. Astfel, pe 15 și 16 decembrie echipa băcăuană va disputa o ”dublă” cu HCM Roman, pe 21 decembrie handbalistele pregătite de Gabriela Manea și Adi Brezan vor juca la Brașov cu Corona, iar pe 28 și pe 29 decembrie vor participa la un turneu la Galați, alături de Oțelul, Dunărea Brăila și CSM București.

SURSA: Bacaul.ro

ANUNT - Vand 750 mp teren in Vatra Dornei

Detalii Anunt: Vand 750 mp teren intravilan in Vatra Dornei cu apa curenta si curent electric la hotar. Terenul fiind situat la 100m de la drumul europeean Vatra-Dornei- Cluj. Pamantul este ideal pentru construit casa.

Pret: 20 euro/mp

Nume: Florin

E-mail: florin_ue@yahoo.com

ANUNT - Casa de vanzare in Danesti (9 Km de Vatra Dornei)

Detalii Anunt: Vand casa P+M, 3 camere, bucatarie + living, baie, garaj, apa + curent trase, fosa, rigips montat, izolatie exterioara, etc. , teren 1000 mp, se afla la 9 km de Vatra Dornei, inspre Neagra Sarului, sat Danesti.

Pret: 37000 EURO

Telefon: 0740 542 468

E-mail: rfb73@yahoo.com

CERERE LOC DE MUNCA

Detalii Anunt: Femeie, 47 ani, cu specializare preparator produse lactate caut loc de munca (ajutor bucătar, ospătar, camerista, vanzator), rog seriozitate. Sunt o persoana harnica, dinamica.

Nume: Adaniloaie Milioara

Telefon: 0741 787 852

E-mail: catalinachirilianu@yahoo.com