Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, la Ciocăneşti, ediţia a IX-a

În comuna - muzeu Ciocăneşti va avea loc, în acest weekend, 24, 25, 26 februarie, Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, ediţia a IX-a, activitate tradiţională la care sunt aşteptaţi artişti încondeietori de ouă din toată ţara, precum şi interpreţi la instrumente muzicale vechi (trâmbiţă, bucium, tulnic şi corn), sub genericul „Chemarea străbunilor”. Sâmbătă, la ora 11:00, va fi adusă în centrul comunei, alături de „Oul uriaş”, şi cea mai mare „Coşarcă de Paşti”.

Simpozionul „Tradiţii de Paşte în România şi în lume”

Din programul celor trei zile, amintim Simpozionul „Tradiţii de Paşte în România şi în lume”, programat, vineri, 24 februarie, la ora 16:00, la Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate Ciocăneşti. Printre temele abordate în cadrul simpozionului: „Paştele la creştini”, „Paştele la români”, „Paştele în Bucovina”, „Lăsatul secului”, „Postul mare”, „Semnificaţia oului în Vechiul şi Noul Testament”, „Oul de Paşte în zilele noastre”, „Meşteşuguri apropiate uitate: ţesutul, cusutul, prelucrarea lemnului, prelucrarea metalelor, turismul în diversitate” etc.

Tot vineri va fi lansat „Ghidul celor mai frumoase sate din România” şi se va vorbi despre Ciocăneşti - „unul dintre cele mai frumoase sate din România, unicat în ţară şi în lume datorită celor trei forme de exprimare ale motivelor naţionale: oul încondeiat, costumul popular şi casele cu motive naţionale”. „Ghidul iubitorului de folclor” este o altă lucrare care va fi lansată vineri, la Ciocăneşti, în care turiştii vor putea descoperi instrumentele populare tradiţionale: fluieraşul, cobza, vioara, trâmbiţa, buciumul, tulnicul şi cornul, despre istoria limbii române bucovinene şi despre tinere talente ale folclorului tradiţional.

Parada portului popular

În cea de-a doua zi de festival, sâmbătă, 25 februarie, programul începe la ora 7:00, cu „Chematu-n sat cu trâmbiţa şi doba: Bună dimineaţa gospodari”. Între orele 9:00 şi 10:30, încondeietorii îşi vor pregăti strandurile pentru concurs.
La ora 11:00, în centrul comunei Ciocăneşti va avea loc tradiţionala paradă a portului popular, paradă din care nu vor lipsi „Coşarca de Paşti”, „Oul uriaş”, trâmbiţaşii, buciumaşii, tulnicarii şi fluieraşii. Cu alai şi voie bună, se va deschide, oficial, cea de-a IX-a ediţie a festivalului, precedată de o slujbă de sfinţire şi binecuvântare a coşărcii şi a expoziţiei.

Concursul de ouă încondeiate şi încondeiat de ouă

Între orele 12:30 şi 14:30 va avea loc concursul de ouă încondeiate şi încondeiat de ouă, urmat de concursul de gastronomie cu preparate tradiţionale de post şi de lăsatul secului, ce se va desfăşura la Grădiniţa Ciocăneşti. Tot sâmbătă, la ora 15:00, va debuta a IV-a ediţia a concursului „Glasul trâmbiţei, tulnicului, fluieraşului şi cornului în Ciocăneşti – Bucovina”, urmat, la ora 17:00, de festivitatea de premiere.

Nu vor lipsi, la ora 18:30, spectacolul de muzică religioasă, cu Corul „Eclessia” al Parohiei Dorna Candrenilor, urmat de spectacolul folcloric de tinere talente: Andreea Chisăliţă, Laura Niculiţă, Daiana Ivaşcu, Ana Maria Chiloti, Elisabeta Olexiuc, Camelia Lucescu. Seara se va încheia cu un „mare bal”, la care sunt invitaţi Adriana Bucevschi şi formaţia Promuzic Suceava.

„Comori de suflet românesc”

Duminică, 26 februarie, la ora 10:00, se va redeschide expoziţia cu vânzare de ouă încondeiate şi artizanat. La ora 13:00 va începe Festivalul – concurs judeţean de folclor „Comori de suflet românesc”, ediţia a X-a. Vor participa formaţii din Şaru Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Cârlibaba, Ciocăneşti şi Broşteni. Invitaţi speciali: Adriana Bucevschi, Panfil Roată, Ansamblul folcloric „Poieniţa” al Casei de Cultură din Sângiorz Băi – Bistriţa-Năsăud.


Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, ediţia a IX-a, este organizat de Consiliul Local şi Primăria Ciocăneşti, Consiliul Judeţean Suceava şi ANTREC România – Filiala Suceava.




Primăria Vatra Dornei vrea să inceapa lucrarile de amenajare pentru Complexul de Agrement Lunca Dornelor

Primăria Vatra Dornei vrea să contracteze lucrări de amenajare pentru complexul de agrement "Lunca Dornelor", proiectul fiind estimat la 25,5 milioane lei, fără TVA, potrivit unui anunţ de intenţie publicat pe site-ul guvernamental de licitaţii publice.

Mai multe detalii se pot vedea in textul anuntului de intentie, prezentat in continuare:

SECTIUNEA I: AUTORITATEA CONTRACTANTA

I.1) DENUMIRE, ADRESA SI PUNCT(E) DE CONTACT: Municipiul Vatra Dornei

Adresa postala: Vatra Dornei, judetul Suceava, strada Mihai Eminescu, Nr. 17 , Localitatea: Vatra Dornei , Cod postal: 725700 , Romania , Punct(e) de contact: Primaria Vatra Dornei , Tel. +40 230375229 , In atentia: Cristian SESERMAN , Email: primaria@vatra-dornei.ro , Fax: +40 230375170 , Adresa internet (URL): www.vatra-dornei.ro , Adresa profilului cumparatorului: www.e-licitatie.ro

I.2) TIPUL AUTORITATII CONTRACTANTE SI ACTIVITATEA PRINCIPALA (ACTIVITATILE PRINCIPALE): Autoritate regionala sau locala

Activitate (activitati): Servicii generale ale administratiilor publice

AUTORITATEA CONTRACTANTA ACTIONEAZA IN NUMELE ALTOR AUTORITATI CONTRACTANTE: Nu

SECTIUNEA II: OBIECTUL CONTRACTULUI (LUCRARI)

II.1) DENUMIREA DATA CONTRACTULUI DE CATRE AUTORITATEA CONTRACTANTA
Contract de lucrari: COMPLEX DE AGREMENT LUNCA DORNELOR

II.2) TIPUL DE CONTRACT SI LOCUL EXECUTARII LUCRARILOR: Lucrari
Locul principal sau locul de executare a lucrarilor: Vatra Dornei
Codul NUTS: RO215 - Suceava

II.3) PREZENTUL ANUNT IMPLICA INCHEIEREA UNUI ACORD-CADRU: Nu

II.4) DESCRIEREA SUCCINTA A NATURII SI DOMENIULUI LUCRARILOR
Obiectele de investitie sunt urmatoarele: 1-Cladire Complex de Agrement;2–Terenuri de sport;3–Vestiare terenuri de sport, inclusiv spatii tehnice si administrative;4–Amenajari exterioare; 5–Parcare autoturisme si autocare.
Valoarea estimata fara TVA: 25,516,820.55 RON

II.5) CLASIFICARE CPV (VOCABULARUL COMUN PRIVIND ACHIZITIILE PUBLICE)
45212100-7 - Lucrari de constructii de complexe pentru petrecerea timpului liber (Rev.2)

II.6) DATA PREVAZUTA PENTRU INCEPEREA PROCEDURILOR DE ATRIBUIRE SI DURATA CONTRACTULUI
Data prevazuta pentru inceperea procedurilor de adjudecare: 01.03.2012
Durata: 23 luni incepand de la data adjudecarii contractului

II.7) CONTRACTUL INTRA SUB INCIDENTA ACORDULUI PRIVIND CONTRACTELE DE ACHIZITII PUBLICE: Da

II.8) INFORMATII SUPLIMENTARE
Suprafata totala a spatiului cu functiunea de aqua-park este de 1.514 mp, dintre care 580,70 mp este suprafata apei.
Restul incaperii este amenajat cu alei interioare, zone cu sezlonguri (de relaxare), zone pentru distractie, zona de hidromasaj cu vedere panoramica, alte spatii de relaxare, etc.

SECTIUNEA III: INFORMATII JURIDICE, ECONOMICE, FINANCIARE SI TEHNICE

III.1) CONDITII REFERITOARE LA CONTRACT
III.1.1) Principalele conditii financiare si modalitati de plata si/sau trimitere la dispozitiile relevante

III.2) CONDITII DE PARTICIPARE
III.2.1) Contracte rezervate: Nu

SECTIUNEA IV: INFORMATII SUPLIMENTARE

IV.1) CONTRACTUL SE INSCRIE INTR-UN PROIECT/PROGRAM FINANTAT DIN FONDURI COMUNITARE: Da
Trimitere (trimiteri) la proiect(e) si/sau program(e): POR2007-2013,Axa prioritara-5-Dezvoltarea durabila si promovarea turismului.Domeniul de interventie 5.2–Crearea,dezvoltarea,modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterii calitatii serviciilor turistice

IV.2) ALTE INFORMATII
Procedura de atribuire: LICITATIE PUBLICA DESCHISA.
Criteriu de atribuire: CEA MAI AVANTAJOASA OFERTA ECONOMICA; Factori de evaluare: OFERTA FINANCIARA 60%, DURATA DE EXECUTIE 20%; PERIOADA DE GARANTIE A LUCRARILOR: 20%
Cerinte de calificare: Declaratie privind eligibilitatea;Declaratie privind neincadrarea in prevederile art.181 din OUG. 34/2006; Declaratie pe propria raspundere privind neincadrarea in situatiile prevazute la art.69^1 din OUG nr. 34/2006; Certificat de participare la licitatie cu oferta independenta, conf. OAP 314/2010;Certificate constatoare privind indeplinirea obligatiilor exigibile de plata a impozitelor si taxelor catre stat, inclusiv cele locale; Declaratie pe proprie raspundere privind calitatea de participant la procedura; Certificat Constatator emis de Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Camera de Comert si Industrie Nationala sau teritoriala; Declaratie pe proprie raspundere care cuprinde informatii generale despre ofertant precum si cifra medie de afaceri pe ultimii 3 ani; Lista principalelor lucrari în ultimii 5 ani; Ofertantul va depune cel putin o recomandare din partea clientilor pentru obiectul supus achizitiei; Certificare conform standardelor de referinta :SR EN ISO 9001 sau echivalente;


IV.3) INFORMATII PRIVIND CADRUL DE REGLEMENTARE GENERAL
Site-uri Internet guvernamentale de unde se pot obtine informatii privind:
Legislatia fiscala: www.mfinante.ro
Legislatia în domeniul protectiei mediului: www.anpm.ro
Protectia muncii si conditii de munca: www.securitatea-muncii.ro ; www.protectiamuncii.ro

IV.4) DATA EXPEDIERII PREZENTULUI ANUNT
17.02.2012 08:21



PNL insistă ca primarul Moraru să candideze pentru un nou mandat



Candidatul PNL la funcţia de primar al oraşului Vatra Dornei este Ioan Moraru. Conducerea partidului a luat această decizie sîmbătă, 18 februarie.

Preşedintele PNL Suceava, Alexandru Băişanu, a declarat că, întrucît domnul Moraru este primar în funcţie, acesta are şanse mari să cîştige un nou mandat. Domnul Băişanu le-a cerut liderilor PSD Suceava să dea dovadă de maturitate politică.

Acesta a dat asigurări că nici PNL Suceava nu va voi să-i înlocuiască pe primarii PSD aflaţi în funcţie, acolo unde sînt şanse reale de cîştigare a alegerilor. PSD Suceava îşi doreşte ca, la Vatra-Dornei, candidatul USL să fie social-democratul Cezar Ioja.





Afaceri cu păduri puse la pământ de firme conduse de mama, tata, fratele sau socrul unor angajaţi ai Direcţiei Silvice

Şeful Ocolului Silvic (OS) Vatra Dornei, Adrian Todaşcă, şi mai mulţi ingineri silvici din cadrul aceleiaşi instituţii, Gheorghe Pintescu, Daniel Constantin Florescu, Dumitru Şincari şi Iulian Cojoc, au fost trimişi în judecată zilele trecute, fiind acuzaţi că s-au implicat în activităţi particulare de exploatare a fondului forestier, de cele mai multe ori prin intermediul unor firme conduse de rude sau afini de-ai lor, comiţând în acest mod o serie întreagă de infracţiuni prin care şi-au băgat în buzunare câştiguri fabuloase.

Potrivit unui comunicat remis ieri de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, Adrian Todaşcă şi ceilalţi patru inculpaţi au fost daţi pe mâna instanţelor de judecată, acuzaţiile procurorilor fiind următoarele: conflict de interese în formă continuată, fals intelectual în formă continuată, instigare în condiţiile participaţiei improprii la fals intelectual în formă continuată, uz de fals în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor (în cazul lui Pintescu).

Ce acuzaţii li se aduc de procurori

Anchetatorii susţin că în cursul anului 2010, învinuiţii Todaşcă, Pintescu, Florescu şi Şincari, deşi erau angajaţi ai OS Vatra Dornei, primul chiar şef de ocol, au achiziţionat diferite suprafeţe de teren cu vegetaţie forestieră (sau numai vegetaţia forestieră în anumite cazuri) pe care le-au exploatat, implicându-se personal în unele dintre demersurile necesare (fie au realizat chiar ei marcarea arborilor, fie au întocmit actele de punere în valoare ori au eliberat autorizaţii de exploatare, au predat parchetul spre exploatare, au făcut verificarea exploatării ori acte de constatare a stadiului exploatării sau reprimirea parchetului).

De asemenea, Todaşcă, Pintescu, Florescu şi Şincari vor fi judecaţi şi pentru faptul că au determinat ori chiar un întocmit în fals documentaţia de exploatare pe numele foştilor proprietari de la care au cumpărat suprafeţele de pădure respective.
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava susţin, de asemenea, în rechizitoriul înaintat instanţei de judecată că inculpaţii Pintescu, Florescu, Şincari şi Cojoc „s-au implicat personal în activităţi şi au îndeplinit acte de exploatare forestieră prin care s-a realizat un folos material pentru rude ale lor sau afini până la gradul II”.

Cine se afla în spatele firmelor sprijinite de inculpaţi

În actele de sesizare a instanţei se arată ce firme erau sprijinite de inculpaţi şi cine se afla în spatele acestora. Gheorghe Pintescu, de exemplu, trăgea pentru SC Silvapin SRL, societate administrată de socrul său, Daniel Constantin Florescu avea interes să crească profiturile SC Cosminel Com SRL, firmă condusă de mama sa, Dumitru Şincari era suspect de implicat în activităţile SC Concept Prod SRL, societate administrată de fratele său, iar Iulian Cojoc punea umărul la dezvoltarea SC Cruceniţa SRL, firmă printre ai căror administratori se numără şi tatăl său.

Fostul şef de ocol de la Vatra Dornei, Adrian Todaşcă, este acuzat că a achiziţionat mai multe suprafeţe de pădure de la persoane fizice şi a exploatat în interes personal masa lemnoasă, o parte dintre documentele necesare aprobându-şi-le singur. Şi Todaşcă este acuzat că a sprijinit indirect din calitatea sa de şef de ocol o societate comercială, SC Aramaforest SRL, firmă condusă de soţul cumnatei sale, însă nu s-a aflat sub incidenţa conflictului de interese, întrucât, potrivit legislaţiei, nu este considerată legătură de afinitate între cei doi.

Adrian Todaşcă, şef de ocol şi la un an de la izbucnirea scandalului

Scandalul afacerilor necurate de la Ocolul Silvic Vatra Dornei a început în primăvara anului trecut, ancheta fiind demarată de poliţia din localitate. La scurt timp, şi-au înaintat demisiile Gheorghe Pintescu şi Daniel Constantin Florescu, care, din informaţiile pe care le deţinem, lucrează acum în cadrul unor firme de prestări servicii cu specific silvic.La câteva luni după aceea şi-a depus demisia Iulian Cojoc, care s-a angajat la un ocol silvic privat.

Angajaţi ai Direcţiei Silvice au rămas şi în prezent Adrian Todaşcă şi Dumitru Şincari, amândoi păstrându-şi funcţiile, primul şeful Ocolului Vatra Dornei, al doilea şef de district în cadrul aceluiaşi ocol. Todaşcă are contractul de muncă suspendat, fiind în concediu medical de mai multe luni, după un accident la coloană, la conducerea Ocolului Silvic Vatra Dornei fiind numit un şef interimar.

Miheţiu: „Vom demara ancheta administrativă”


Şeful Direcţiei Silvice Suceava, Mihai Miheţiu, a declarat, ieri, că va demara în perioada următoare o minuţioasă anchetă administrativă la Ocolul Silvic Vatra Dornei. „Cercetările penale au primat în faţa celor administrative. Acum, că s-au finalizat cercetările procurorilor, vom demara ancheta administrativă. Urmează ca prin Consiliul de Disciplină, în funcţie de gravitatea faptelor, să luăm măsurile care se impun şi care pot merge până la desfacerea contractului de muncă”, a precizat Mihai Miheţiu.




APIA numără vacile crescătorilor, pentru a da de falsurile din declaraţiile pentru subvenţii

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Suceava a demarat controale în teren pentru a verifica dacă declaraţiile date de crescătorii de bovine din zona de munte, pentru a încasa ajutoare financiare, sunt reale.

Angela Coroleuca, directoarea APIA Suceava, a informat că în perioada următoare vor fi verificaţi 1.773 de fermieri selectaţi din eşantionul de control, până ieri fiind verificaţi deja 802 crescători de bovine. În cazul acestora, numărul total de animale solicitate în cereri a fost de 1.179, iar numărul de efective găsite la faţa locului a fost de 1.035. Aşadar, un minus de aproape 150 de animale.

Angela Coroleucaaexplicat că „obligaţia beneficiarilor este de a notifica APIA, în cel mult şapte zile, cu privire la apariţia oricăror modificări privitoare la informaţiile declarate în cererea de obţinere a sprijinului financiar. În caz contrar se poate reduce cuantumul ajutorului specific sau persoana poate fi exclusă de la plată. Animalele neidentificate la primul control sau la supracontrol sunt animale nedeterminate şi nu pot face obiectul acordării ajutorului financiar”.

Conform prevederilor legale, pentru a beneficia de ajutorul specific destinat crescătorilor din zonele defavorizate de munte, fermierii trebuie să deţină un efectiv cuprins între 2-15 capete vaci de lapte, să fie înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte, să fie înscrişi în Registrul Naţional al Exploataţiilor şi să menţină efectivul de animale pe o perioada de minimum şase luni de la data depunerii cererii.

La nivel de judeţ, lista localităţilor montane declarate defavorizate este următoarea: Mălini, Râşca, Slatina, Suceviţa, Brodina, Putna, Straja, Ulma, Capu Câmpului, Frasin, Gura Humorului, Mănăstirea Humorului, Ostra, Stulpicani, Câmpulung Moldovenesc, Sadova, Breaza, Fundu Moldovei, Moldova Suliţa, Pojorâta, Frumosu, Moldoviţa, Vatra Moldoviţei, Izvoarele Sucevei, Vama, Panaci, Şaru Dornei, Coşna, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Vatra Dornei, Broşteni, Cârlibaba, Ciocăneşti, Dorna Arini, Crucea şi Iacobeni.


Cuantumul ajutorului financiar va fi stabilit în funcţie de numărul de beneficiari, la nivel naţional, din Fondul European de Garantare Agricolă fiind alocată suma de 22 de milioane de euro. Anul trecut, beneficiarii de acest tip de subvenţii au încasat aproape 100 de euro pe cap de bovină.




Prefectul a dispus monitorizarea cursurilor râurilor Bistriţa şi Dorna

Prefectul judeţului Suceava, Sorin Popescu, a anunţat în cursul zilei de miercuri că specialişti ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) şi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava vor monitoriza cursurile râurilor Bistriţa şi Dorna.

Popescu a precizat că a dispus celor două instituţii să verifice zilnic stratul de gheaţă, astfel încât, în situaţia creşterii temperaturilor, să se poată interveni rapid pentru dislocarea podurilor de gheaţă.

Sorin Popescu a spus că echipele ISU şi SGA Suceava monitorizează râul Bistriţa şi afluenţii săi de la Cârlibaba şi până în aval de localitatea Broşteni, dar şi râul Dorna, de la Vatra Dornei şi până în localitatea Poiana Stampei.


„Echipele celor două instituţii vor verifica în permanenţă cursurile celor două râuri, pentru a reuşi să prevenim eventualele inundaţii care ar putea să apară în urma topirii bruşte a zăpezii de pe versanţi sau de formarea zăpoarelor”, a completat Sorin Popescu. De precizat că pe râul Bistriţa grosimea stratului de gheaţă variază de la 35 la 70 de centimetri, în timp ce pe râul Dorna gheaţa are o grosime de 30 – 40 de centimetri.




Comunicat de presa PSD Vatra Dornei in legatura cu candidatul la primaria municipiului

Comunicat de presa PSD organizatia Vatra Dornei

In urma sedintei Biroului Executiv municipal Vatra Dornei si a evaluarilor sociologice facute, Organizatia Partidului Social Democrat Vatra Dornei a hotarat sustinerea candidaturii pentru fuctia de Primar al Municipiului Vatra Dornei a domnului Cezar Ioja.

Decizia a fost luată în cadrul Biroului executiv municipal a Organizaţiei PSD Vatra Dornei în urma rezultatelor sondajelor de opinie efectuate care îl clasează pe candidatul PSD pe primul loc în opţiunea dornenilor. Mai mult, Roman Boca a subliniat că social-democraţii vor chiar să participe cu listă proprie de candidaţi pentru Consiliul Local din Vatra Dornei.

„În urmă cu două săptămâni am avut negocieri la Vatra Dornei, când domnul Alexandru Băişanu a anunţat că în situaţia în care sunt probleme cu desemnarea unui candidat comun, protocolul USL prevede negocieri, organizarea de sondaje comune sau fiecare partid va avea candidat propriu. Ori la acea şedinţă, Alexandru Băişanu a spus că este împuternicit de Biroul judeţean al PNL Suceava să spună că liberalii au hotărât că la Vatra Dornei va candida Ioan Moraru, iar de aici încolo putem negocia în jos. Mai mult seamănă a dictat decât a negociere”, a declarat Roman Boca.





ANUNT - Apartament 2 camere, Barnarel, de vanzare

Detalii Anunt: Vand apartament cu doua camere in zona Barnarel. Apartamentul este modernizat (gresie, faianta, instalatie electrica schimbata, parchet) si dispune de centrala proprie pe lemne. Deasemenea dispune de pod (1/2 din suprafata totala), magazie pentru lemne si garaj. Apartamentul se vinde partial mobilat - mobila de bucatarie moderna.


Pret: 35.000 Euro Negociabil

Nume: Giosu Stefan Gheorghe

Telefon: 0740 218 349


ANUNT - Schimb apartament central Vatra Dornei

Detalii Anunt: Schimb apartament 2 camere decomandate, 57 mp, zona Centru - Aleea Dornelor, parter, ideal pentru spatiu comercial sau birouri, cu apartament 3 camere din orice zona a orasului. Mai multe detalii prin telefon sau e-mail.

Nume: Daniel

Telefon: 0034666991903



Sase drumuri din zona de munte vor fi modernizate in 2012. Deputatul Dumitru Pardau primeste multumiri speciale de la Gheorghe Flutur - VIDEO

Un număr de 6 drumuri rurale din zona de munte a judeţului Suceava, printre care se numără şi traseul turistic Putna-Sihăstria Putnei vor fi modernizate în acest an, suma cheltuită fiind de aproximativ 8,2 milioane de euro, proiectele respective fiind finanţate prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR).

Primarii comunelor sucevene Putna, Ciocăneşti, Şaru Dornei, Dorna Arini, Dorna Candreni şi Coşna, au semnat, sâmbătă, la Consiliul Judeţean Suceava, în prezenţa preşedintelui CJ, Gheorghe Flutur, cu şeful Centrului Regional de Dezvoltare Rurală Iaşi, Liviu Bulgaru, proiecte ce prevăd asfaltarea unor drumuri locale cu o lungime totală de 35 de kilometri, lucrările fiind în valoare de 8,2 milioane de euro.

Gheorghe Flutur a spus cu acest prilej că autorităţile locale sucevene au aprobate 342 de proiecte de dezvoltare rurală în valoare de 143 de milioane de euro, care se adresează unui număr de 200.000 de locuitori şi prevăd investiţii în dezvoltarea satului, modernizarea a 230 de kilometri de drumuri comunale, lucrări de aducţiuni de apă şi reţele de canalizare.

„Suceava este un judeţ cu pondere mare a populaţiei în mediul rural şi atenţia care o acordăm acestui mediu este foarte importantă în special pentru ridicarea nivelului de trai a populaţiei din aceste zone”, a spus Flutur.

El a mai arătat că în perioada următoare, alte 25 de primării sucevene vor semna contractele de finanţare pentru proiectele aprobate.

Totodată, Flutur a mentionat că prin PNDR, judeţul Suceava are aprobate 34 de proiecte depuse de 35 de primării, un proiect fiind depus în comun de două primării, în valoare totală de 84 de milioane de euro.

„Dorim o dezvoltare echilibrată a judeţului Suceava. Nu am ţinut cont de culoarea politică a primarului şi de aceea aproape toate localităţile au proiecte cu finanţare europeană”, a explicat preşedintele CJ Suceava.


Gheorghe Flutur a ţinut să mulţumească parlamentarilor implicaţi în sprijinirea acestor proiecte, în special deputatului PDL de Vatra Dornei, dl. Dumitru Pardău.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune, fiind similar cu Programul SAPARD.






Concerte incendiare în ultimul weekend al Serbărilor Zăpezii Vatra Dornei 2012

Turiştii şi iubitorii sporturilor de iarnă sunt aşteptaţi şi în acest sfârşit de săptămână la Vatra Dornei, unde se desfăşoară ultimul weekend din seria celor trei dedicate Serbărilor Zăpezii, ediţia 2012.

Timp de trei zile vor avea loc concursuri sportive, manifestări cultural-artistice, spectacole în aer liber şi focuri de artificii. Astăzi, începând cu ora 19, pe scena de la baza pârtiei Parc vor urca trupa locală de rock Nord-Est şi formaţia Rekord.

În spectacolul de mâine, primul care va urca pe scenă va fi DJ-ul Michael Star, urmat de Alexandra Ungureanu & Crush. Înainte de focul de artificii care va încheia serile de muzică disco, pop, rock, house din cadrul Serbărilor Zăpezii, ediţia 2012, va avea loc un concert live marca CRBL, al cărui hit “K-boom” a răsunat în fiecare săptămână la baza pârtiei dar şi pe buzele celor veniţi acolo să se distreze.

Duminică, 12 februarie, începând cu ora 15.00, vor evolua Ansamblul „Dorna Dorului”, Ansamblul „Balada” din Bistriţa, soliştii vocali Claudia Martinică şi Călin Brăteanu. Invitat de onoare la spectacolul de duminică este Cristian Pomohaci, admirat şi iubit de publicul dornean.

Schiorii se pot bucura la Vatra Dornei de zăpadă şi de cea mai lungă pârtie de schi din judeţ. Pârtia Dealul Negru are o lungime de 3.200 de metri şi este dotată cu telescaun. Tot în Vatra Dornei se află alte două pârtii, Parc şi Veveriţa. Pârtia Parc are o lungime de 1.000 de metri, are un teleschi şi un babyschi, în timp ce pârtia Veveriţa are o lungime de 820 de metri şi este dotată cu teleschi şi nocturnă.

Şi pentru că se apropie Ziua Îndrăgostiţilor, organizatorii Serbărilor Zăpezii, Primăria şi Consiliul Local Vatra Dornei, vor prelungi manifestările sportive şi artistice până după această zi. Aşadar, îndrăgostiţii pot petrece un weekend prelungit la Vatra Dornei.





Centru Zonal de Performanţă destinat elevilor la Vatra Dornei

La Vatra Dornei a fost înfiinţat Centrul Zonal de Performanţă destinat elevilor din clasele a III-a şi a IV-a de la şcolile din zonă. Activităţile Centrului Zonal de Performanţă se vor desfăşura la Şcoala Nr. 2 din Vatra Dornei pe durata semestrului al doilea al acestui an şcolar, conform unui program săptămânal, şi se vor încheia cu un concurs al Centrului în data de 9 iunie.

Prin activităţi de limba română şi de matematică, Centrul îşi propune să identifice şi să pună în valoare elevii capabili de performanţă şi să le creeze cadrul potrivit să se exprime şi să-şi dezvolte aptitudinile specifice. Nu în ultimul rând, urmăreşte sporirea nivelului de performanţă al acestor elevi în vederea obţinerii de rezultate foarte bune la concursurile şi olimpiadele şcolare.

Aşa cum am aflat de la prof. Doina Moroşan, activităţile Centrului Zonal de Performanţă se derulează în cadrul unui proiect educaţional amplu, cu titlul „Educaţia pentru valori”, şi are ca parteneri Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava şi Primăria Vatra Dornei: „Proiectul, pilotat din anul şcolar 2009 – 2010, şi-a demonstrat deja eficienţa şi popularitatea în rândul elevilor şi al cadrelor didactice. Echipa de proiect reuneşte cadre didactice care au exerciţiul muncii cu elevi capabili de performanţă, elevi care au obţinut, de-a lungul anilor, numeroase premii la concursurile şi olimpiadele şcolare. Sunt oameni care, în regim de voluntariat, se implică cu mintea şi sufletul în activităţi spre folosul elevilor, dincolo de lecţiile la clasă”.




Bătrân de 73 de ani, accidentat grav pe trecerea de pietoni

Un bătrân în vârstă de 73 de ani a ajuns la spital cu leziuni grave după ce a fost accidentat de o maşină, conform primelor cercetări ale poliţiei impactul petrecându-se pe trecerea de pietoni. Evenimentul rutier a avut loc miercuri dimineaţă, în jurul orei 8.15, pe strada Calea Transilvaniei din municipiul Vatra Dornei.

Conform anchetei poliţiei, pietonul, Grigore T., în vârstă de 73 de ani, localnic din Vatra Dornei, s-a angajat în traversarea străzii, pe marcajul destinat trecerii de pietoni, moment în care a fost surprins de maşina condusă de Ioan L., în vârstă de 32 de ani, şi el din Vatra Dornei.

La o primă investigare medicală pietonul a fost diagnosticat cu „traumatism cranio-cerebral acut deschis”, „plagă contuză regiune frontală”, „fractură gambă dreapta”, necesitând pentru vindecare 25-30 de zile îngrijiri medicale.


Şoferul a fost verificat cu etilotestul, rezultând alcoolemie 0.




Probleme grave la Poiana Stampei din cauza lupilor

După ce s-au trezit cu câinii sfâşiaţi în legătoare, de lupi, locuitorii au cerut autorităţilor locale să se implice cât mai grabnic, până ce lupii, care s-au înmulţit în ultima perioadă, nu vor face şi mai mare prăpăd.

Toader Vasiluţ, un localnic, a declarat: “Lupii dau târcoale caselor de la Poiana Stampei. Lipsa hranei i-a determinat să se apropie de sat. Odată mi-au omorât opt oi, recent mi-au luat o oaie într-o seară, în alta câinii din legătoare, şi au fugit cu ei în pădure. Sunt foarte periculoşi, chiar dacă nu atacă în haită, unul-doi dacă sunt, fac distrugeri foarte mari. Cea mai periculoasă zonă este pe lângă pădure, acolo atacă mai mult, pentru că se pot ascunde uşor. Sunt periculoşi atunci când umblă mai mulţi la un loc, peste cinci.
Ei atacă şi în pădure căprioarele, cerbii. Înainte, dacă mergeai iarna prin pădure, vedeai foarte multe căprioare şi mulţi cerbi. Acum sunt foarte puţini. Am fost timp de două săptămâni în fiecare zi prin pădure şi nu am văzut decât trei căprioare şi resturi foarte multe din aceste animale. Ar trebui obţinută o aprobare pentru a fi împuşcaţi aceşti lupi”.

Lupii au lăsat pădurile fără cerbi şi căprioare

Sătenii din Poiana Stampei spun că lupul ucide chiar dacă nu mănâncă respectivul animal, iar posesorii de oi sunt revoltaţi pentru că “legea limitează numărul de câini ciobăneşti la o turmă sau la o stână, dar nu limitează numărul lupilor, de exemplu”. Ei spun că lupii se înmulţesc an de an peste măsură pentru că de foarte mulţi ani este interzis vânatul la acest animal.

Autorităţile locale au fost primele care s-au sesizat, iar din 2007 fac demersuri pentru împuşcarea acestor prădători, haitele de lupi terorizându-i în fiecare iarnă pe localnicii din comună pentru că atacurile vizează animalele, în special oi, apoi, după ce se topeşte zăpada, viţeii şi mânjii care ies la păşunat. Până în prezent singurul rezultat a fost creşterea numărului lupilor, pentru că sunt ocrotiţi de lege. În păduri lupii au atacat iepurii, căprioarele şi cerbii.

Primarul din Poiana Stampei, Elisei Todaşcă, susţine că “lupii au distrus vânatul, fauna pădurii. Au terminat cu cerbii şi căprioarele şi atacă animalele din sat, mai ales câinii. Sunt foarte mulţi lupi, sunt ocrotiţi de lege, o lege proastă, care ocroteşte acest animal răpitor, care, în opinia mea, ar trebui menţinut la un anumit număr pe o anumită arie. Lupii au mâncat aproape toţi cerbii şi căprioarele din munţii de la Poiana Stampei. Ar trebui luate măsuri până când nu este prea târziu. Prin pădure sunt numai resturi de căprioare şi cerbi. Avem probleme şi vara cu lupii, când atacă stânele. Avem copii care dimineaţa merg la şcoală, o serie de case sunt izolate, iar pericolul este ridicat”. Primarul a lansat un apel către Direcţia Silvică, să permită organizarea unei partide de vânătoare a lupilor.

Elisei Todaşcă a precizat că sunt necesare mai multe controale şi pânde din partea celor de la ITRSV, pentru că “mai sunt şi braconierii care omoară cerbii şi căprioarele. Înainte erau hrănitori unde aduceau porumb, fân, acum vin aceşti oameni în aceste locuri şi căsăpesc fără discernământ animalele. Este un lucru foarte rău şi periculos”.

Legea, de partea lupilor

Vânătorii spun că nu pot împuşca lupii deoarece pentru a împuşca un lup este nevoie de un teanc de autorizaţii, lupul fiind ocrotit în Uniunea Europeană, unde sunt exemplare foarte puţine.


Pentru a putea vâna un anumit număr de exemplare din această specie este nevoie de autorizaţie din partea Ministerului Mediului. Aceasta ar fi şi cauza pentru care aceste animale s-au şi înmulţit.



Cine a „păşunat” subvenţiile pentru păşunile comunei Coşna ?

În comuna Coşna există circa 400 ha de păşune comunală. În toţi anii, cetăţenii îşi păşunau animalele pe aceste păşuni, concesionate anual gospodarilor care organizau văcării sau stâne pentru oi. Din 2010 însă, asemenea licitaţii nu s-au mai organizat pentru concesionarea păşunilor. Ele s-ar fi organizat, susţin autorităţile, care au încercat să ne demonstreze că au fost anunţate pe SEAP, de parcă ciobanii noştri stau toată ziua cu ochii pe calculator să „prindă” licitaţiile organizate de primărie. Astfel că cei care au câştigat licitaţiile sunt oameni din primărie sau consilieri locali, care de fapt nu pasc acolo animalele, ci iau doar subvenţiile plătite de stat pentru păşunile concesionate.

Din septembrie 2011, mai mulţi deţinători de animale ne-am asociat, constituind Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Păşunilor Coşna, formă de asociere care ne permite să fim convocaţi direct la licitaţie, iar, în cazul în care nu avem concurenţă, conform art. 15, alin. 2, din Legea 214/2011, putem obţine concesiunea prin atribuire directă.

În 16 decembrie 2011, am depus documentaţia impusă de lege pentru concesionarea pajiştilor şi păşunilor comunale prin atribuire directă. Prin adresa 4276 din aceeaşi zi, primarul Iliuţă Ivan ne informează că prevederile legii se aplică după publicarea, în termen de 90 de zile, a Normelor metodologice de punere în aplicare a legii, dată după care ni se va lua în considerare cererea. Conform aceleiaşi legi, termenul limită de organizare a licitaţiei este 1 februarie. Aşa că, apropiindu-se acest termen limită, am făcut, pe 6 ianuarie a.c., o nouă cerere către Primărie în legătură cu concesionarea.

De data aceasta dom’ primar întoarce foaia, uită ce ne-a răspuns în decembrie şi ne năuceşte cu următoarea notificare: „Vă precizez că procedura de concesionare a fost demarată conform legislaţiei OUG 34/2006, a fost făcută publică în SEAP şi la sediul Primăriei comunei Coşna încă din anul 2010, s-au încheiat contracte de concesiune care sunt în vigoare, aşa cum aţi fost informat şi în şedinţa consiliului local din data de 20.01.2012. Facem precizarea că niciun membru fondator al Asociaţiei dv. ca persoană fizică nu şi-a exprimat dorinţa de a participa la concesionarea vreunui trup de păşune la acea dată; orice persoană putea să participe la licitaţie dacă îndeplinea condiţiile prevăzute de lege”.

Nu ştia primarul la 16 decembrie că păşunile sunt deja concesionate? Corect era – cât e de corectă şi această informaţie – să ne spună de atunci că nu va fi licitaţie, păşunile fiind de hăt timp deja concesionate. Dar nu ne răspunde aşa, ci, mai mult, cei din jurul său, care au obţinut deja concesiunea, încearcă să constituie rapid o proprie asociaţie, copiindu-ne documentele deja depuse de noi la Primărie. Dar cum constituirea asociaţiei durează, au trecut la varianta pe care ne-au comunicat-o, deşi între timp Legea 214/2011 a intrat în vigoare.

De ce au nevoie de asociaţie este la mintea cocoşului. Cert este că noi care avem animale le paştem pe păşuni ale altor comune, iar munţii noştri au rămas goi de vite sau pasc străinii de comună pe acele păşuni. De fapt adevărul este că este urmărită încasarea subvenţiei şi nu dezvoltarea păşunilor. Deşi s-au încasat bani grei (subvenţia pentru un hectar de păşune este de circa 1100 lei…), niciun leu nu a fost investit pentru îmbunătăţirea stării păşunilor: curăţarea şi nivelarea lor, îngrăşarea solului, apoi garduri, adăposturi pentru animale, cabane pentru personal etc.


Cine a verificat cum s-au cheltuit aceşti bani? Se pare că nimeni. De aceea întreb: cine verifică modul de folosire a subvenţiilor şi modul cum se derulează contractele încheiate în urma aşa-ziselor licitaţii, desfăşurate de fapt cu uşile închise?

IONEL CHIFORESCU,
preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale şi Păşunilor Coşna



SURSA: CraiNou.ro

Satul Teşna, comuna Poiana Stampei, a devenit pentru o zi centrul sporturilor de iarnă din România

Pe pârtia din satul Teşna, comuna Poiana Stampei, a avut loc a IV-a ediţie a manifestărilor cultural – sportive „Iarna în Poieniţă”, care a reunit întreceri sportive de slalom uriaş, schi alpin, snowboard şi săniuş. Manifestarea, organizată de Primăria Poiana Stampei, Şcoala Generală Poiana Stampei, Asociaţia „Roua cerului”, Asociaţia sportivă „Turboforest” şi Casa de Cultură din localitate, a atras sute de localnici, turişti şi locuitori ai comunelor învecinate.

Minipârtia din Poiana Stampei are aproape 300 de metri lungime, gradul de dificultate în prima porţiune este mai mic, apoi panta este de 30% şi dispune de instalaţie de iluminare pe timp de noapte. A fost amenjată de un pasionat al sporturilor de iarnă, Teodor Vasiluţ, pentru familie, dar şi pentru cei care vin să petreacă un sfârşit de săptămână la Poiana Stampei şi vor să schieze sau să se dea cu sania, accesul fiind gratuit.

Teodor Vasiluţ, cel care s-a ocupat de organizarea tehnică a „Iarnei în Poieniţă”, este un pensionar din Poiana Stampei care timp de 20 de ani a fost salvamontist şi a participat la concursuri de schi pe toate pârtiile din ţară organizate la nivel de Serviciu Salvamont.

Mulţi dintre copiii înscrişi în concurs au o bună pregătire fizică pentru schi. Din cauza drumului lung până la şcoală, de câţiva kilometri, o parte dintre elevii din comună vin iarna la şcoală pe schiuri atât din plăcere, dar şi datorită faptului că ajung mai repede şi sunt mai odihniţi decât dacă ar merge pe jos.

Concurs pe categorii de vârstă

Cel care a deschis concursul de schi alpin de la Poiana Stampei a fost Gavril Todaşcă, fost vicecampion naţional la schi alpin în 1988, după care s-a dat startul la concursul de schi alpin şi de viteză, desfăşurat în două manşe, pentru o departajare mai bună. Întrecerea s-a desfăşurat la fete şi la băieţi, pe categorii de vârstă, “pitici”, de la 3 la 6 ani, 7 – 8 ani, 9 – 10 ani, 11 – 12 ani, 13 – 14 ani, 15 – 16 ani, 17 – 18 ani şi peste 18 ani, veterani.

Marius Todaşcă are 6 ani, schiază de iarna trecută, de când i-a adus Moş Crăciun schiuri. Nu a mai fost la un concurs de schi, dar sâmbătă a venit cu fratele său, Marian, de 7 ani, să câştige. Cătălin Ovidiu Ivan are 13 ani, schiază de trei ani şi învăţat singur să schieze. A venit la concurs pentru că îi place mult să schieze. Cosmin Chiforescu are 12 ani şi schiază fără beţe, pentru că îl incomodează, cu toate că, aşa cum ne-a spus, poate l-ar avantaja la start, când ar putea să-şi facă “vânt”, dar i-ar înceti trecerea printre porţi “de frică să nu le dea jos chiar cu beţele”. Ionuţ Pilug, are 13 ani, şi a învăţat să schieze cu profesorii de educaţie fizică Georgel Cătălin Borcan, Dorina Frăţiloiu, în timpul orelor de sport de la şcoală. Boca Petrişor are 9 ani, schiază de doi ani, fiind învăţat tot de profesoara Dorina Frăţiloiu. Marilena Georgescu are 11 ani, la prima lecţie de schi a fost îndrumată de o colegă, pe un deal mai mic, unde a învăţat să-şi ţină echilibrul, apoi au urmat alte dealuri de pe lângă casă.


După concursurile de schi au urmat cele de snowboard, bob-sanie, la care au participat şi cei mai mici copii.
Ca la orice concurs care se respectă, au existat arbitri, cronometre, observatori, fanioane, penalizări pentru cei care nu au „nimerit” porţile, au trecut de linia de start înainte de fluierul arbitrului sau nu au nimerit sosirea.

Festivitatea de premiere i-a adunat la linia de start pe majoritatea concurenţilor. Cei mai buni sportivi, cel mai tânăr şi cel mai vârstnic participant, schiorul cu cele mai multe căzături, dar şi organizatorii au urcat pe podiumul de premiere. Toţi participanţii au primit diplomă, iar din partea viceprimarului Viluţ Mezdrea, dulciuri.

Partea tehnică a concursurilor a fost asigurată de prof. Dorina Frăţiloiu, salvamontistul Teodor Vasiluţ, prof. Vasile Chiforescu şi Marin Vasiluţ.

Gogoşi, ceai fierbinte, vin fiert şi ciolan cu fasole

Pe parcursul zilei, cei prezenţi au putut face gratuit plimbări cu sănii trase de cai împodobiţi cu zurgălăi.
În timpul pauzelor dintre probe, copiii au primit ceai fierbinte şi gogoşi. Şi adulţii s-au înfruptat din cele câteva sute de gogoşi preparate cu o zi înainte de octogenara Iustina Vasiluţ şi s-au încălzit cu vin fiert cu scorţişoară şi ţuică fiartă, oferite din belşug şi gratuit de organizatori.

Cei mai buni bucătari din sat, coordonaţi de viceprimarul Viluţ Mezdrea, au pregătit pentru prânz într-un imens cazan, fasole cu ciolan, cârnaţi şi murături. S-au folosit peste 20 de kilograme de fasole boabe albe şi cam tot atâtea kilograme de carne şi cârnaţ de casă. La felul doi, servit după festivitatea de premiere, bucătarii au pregătit un ceaun cu balmoş.

De la Petrică Chiforescu, directorul Casei de Cultură Poiana Stampei am aflat că, în satul Teşna, de patru ani de zile familia Vasiluţ organizează “Iarna în Poieniţă”. În prima fază era un festival concurs sportiv şi cultural “Roua Cerului”, după care a fost rebotezat “Iarna în Poieniţă”.

La lăsarea întunericului, elevii care au ocupat cea mai înaltă treaptă a podiumului, împreună cu cei mai buni schiori ai comunei, au coborât pe pârtie cu făclii aprinse, nu înainte de a face şi o demonstraţie de schi în nocturnă.




Bugetul municipiului Vatra Dornei, „sabotat” de energia electrică

După mai bine de o lună de la începutul noului an calendaristic, municipiul Vatra Dornei încă nu are buget. Şedinţa de Consiliu Local de vineri, 3 februarie, când trebuia discutat acest subiect, a fost amânată iniţial pentru ziua de astăzi. Amânarea a mai suferit o amânare pe ultima sută de metri, şedinţa fiind mutată pentru ziua de joi, 9 februarie, orele 12.00.

Motivul acestor amânări succesive îl constituie întârzierea cu care au fost informaţi consilierii locali despre modul cum va fi construit bugetul pentru 2012, dar şi a imposibilităţii de a finaliza în timp util mapele de şedinţă.

Prezent la şedinţa de vineri, viceprimarul Mircea Rusu a găsit firească această amânare, şi asta pentru că bugetul reprezintă un punct extrem de important pentru întreaga comunitate.

„Materialele legate de buget au fost prezentat târziu, cu aproximativ două ore înainte de şedinţă, iar consilierii locali nu au avut timp să le studieze. De comun acord s-a convenit să ne întrunim într-o nouă şedinţă de Consiliul Local în cursul zilei de marţi”, a precizat Mircea Rusu.

Viceprimarul din Vatra Dornei a explicat şi motivele care au dus la această întârziere în adoptarea bugetului: „Timp de aproape două săptămâni sediul Primăriei Vatra Dornei a fost debranşat de la reţeaua de alimentare cu energie electrică, iar asta a dus la imposibilitatea de a utiliza sistemul informaţional. Eu cred că marţi Primăria Vatra Dornei va avea buget şi-l vom trimite pentru aprobare organelor fiscale”.

Consilierul local Roman Boca a menţionat, la rândul său, că bugetul nu a putut fi adoptat deoarece nu s-au primit materialele necesare. „Nici un consilier nu era pregătit să dezbată bugetul pentru că nu cunoştea amănunte. Grav mi se pare şi faptul că primarul Ioan Moraru nu a venit în plen pentru a susţine bugetul propus. De altfel, primarul şi-a făcut un obicei în a lipsi de la şedinţele de Consiliu Local, numai de la începutul acestui an având două absenţe”, a precizat Roman Boca.


Consilierul spune că nu cunoaşte motivul lipsei lui Ioan Moraru de la şedinţa de Consiliu Local, deoarece nimeni nu i-a informat pe aleşi de programul edilului din Vatra Dornei. Totuşi, viceprimarul Mircea Rusu a precizat că absenţa primarului Ioan Moraru ar fi justificată, acesta anunţând că este ţinut în casă de o gripă de sezon.




Şeful PSD Vatra Dornei, ameninţat cu „lichidarea” de consilierul personal al primarului Moraru

Vatra Dornei este un front deschis de luptă pentru partidele politice. Ultima demonstraţie „de forţă” îi aparţine consilierului personal al primarului liberal Ioan Moraru, care este şi consilier local din partea PD-L. Este vorba de Petrică Alexievici, împotriva căruia a fost depusă vineri o plângere penală din partea preşedintelui Organizaţiei Municipale Vatra Dornei a PSD, consilierul local Roman Boca.

Social-democratul dornean spune că a fost ameninţat cu moartea, motiv pentru care va cere protecţia Poliţiei şi a Jandarmeriei.

Roman Boca a declarat: „După şedinţa de Consiliu Local de vineri, 3 februarie, m-a abordat pe holul Primăriei Vatra Dornei, în timp ce eram împreună cu alţi trei consilieri locali, şi m-a ameninţat că mă lichidează. Este culmea abuzului în România de azi, să-ţi plăteşti la timp taxele şi impozitele şi să fii ameninţat cu moartea de consilierul personal al primarului unei localităţi care se vrea staţiune turistică de interes naţional”.


Acesta a mărturisit că a depus o plângere penală împotriva lui Petrică Alexievici şi spune că se teme pentru viaţa sa şi a familiei lui. „Au mai fost şi alte ameninţări în trecut, dar asta le întrece pe toate. Nici nu vreau să-mi imaginez ce poate fi în continuare”, a spus şeful PSD Vatra Dornei.

Ce l-ar fi putut supăra pe Pit Petrică Alexievici

Unul dintre motivele acestei reacţii virulente şi brutale reclamate de preşedintele social-democraţilor dorneni ar fi putut fi generat de o posibilă incompatibilitate a lui Petrică Alexievici. Organizaţia locală a PSD Vatra Dornei, prin consilierii aleşi pe listele acestui partid, a sesizat atât Prefectura Suceava cât şi Agenţia Naţională pentru Integritate pentru a verifica dacă Pit Alexievici este compatibil să deţină simultan funcţia de consilier local şi cea de consilier personal al primarului, ambele plătite din bani publici. Aceste probleme au fost discutate şi în şedinţa de Consiliu Local de vineri, 3 februarie, iar de aici s-ar fi declanşat toată nebunia.

Roman Boca a concluzionat: „Pit Alexievici este un "folosit" de primar pentru a pune la punct pe unul sau pe altul. Nu se poate ca într-o instituţie care se vrea democratică, aşa cum este Primăria Vatra Dornei, să nu poţi ridica întrebări despre cheltuirea banului public pentru că vei fi ameninţat cu moartea”

Ce spune consilierul personal al primarului din Vatra Dornei

De cealaltă parte, Petrică Alexievici neagă toate acuzaţiile. El spune că a fost „tras de mânecă pe hol” de Roman Boca în urma unor „discuţii politice din cadrul Consiliului Local Vatra Dornei”.

„Mi-a zis că am s-o încurc dacă nu mă liniştesc. I-am răspuns că viitorul lui politic în PSD şi USL nu mai există şi l-am anunţat că într-o săptămână va fi lichidat politic”, a mărturisit consilierul personal al primarului Ioan Moraru.
Mai mult, Alexievici a anunţat că în perioada următoare „îi va arăta lui Boca toate bubişoarele pe care le are în Vatra Dornei”.

Vatra Dornei, un carcalete politic

Ceea ce se petrece în Vatra Dornei este departe de actualele „standarde” politice din România. Primăria este condusă de Ioan Moraru, un individ care teoretic şi practic face parte din PNL. Pe de altă parte, de la 1 noiembrie 2011, Ioan Moraru l-a angajat drept consilier personal pe Petrică Alexievici, consilier local din partea PD-L şi fost şef de cabinet al deputatului Dumitru Pardău.

În acelaşi timp, PSD şi PNL au constituit alianţa USL, alianţă care la Vatra Dornei nu doar că scârţâie, dar nici măcar nu există. Contrele dintre reprezentanţii PNL şi PSD Suceava vizavi de candidatura la Primăria Vatra Dornei au constituit mai multe subiecte de dispută şi după câte se pare nu se va ajunge la un consens, fiecare partid susţinându-şi propriul candidat: PSD merge cu Cezar Ioja, iar PNL cu Ioan Moraru.




Al doilea weekend de Serbarile Zapezii la Vatra Dornei

Sfârşitul de săptămână a fost numai bun pentru practicarea sporturilor de iarnă, iar cei care au vrut să se bucure din plin de zăpadă, au ajuns în zona de munte a judeţului, la Vatra Dornei. Aici a avut loc al doilea weekend din seria celor trei dedicate Serbărilor Zăpezii, iar pârtiile Veveriţa, Parc şi Dealul Negru au fost numai bune pentru cei care schiază. La fel patinoarul din Parcul central şi pista de snow-tubing, care au constituit alte puncte de atracţie.

„Trei fete cucuiete” au deschis spectacolele de vineri şi sâmbătă

Theodora Manolache, Sabina Atodiresei şi Roxana Cucoş sunt trei adolescente din Iaşi, „trei fete cucuiete cu studii de specialitate” – (cum au fost dezmierdate de prezentatorul Serbărilor Zăpezii, Doru Bighiu, înainte de urcarea pe scenă), care formează trupa Elle. Piesele de rezistenţă ale trupei în spectacolele de vineri şi sâmbătă au fost colajul de muzică rusească, momentul ţigănesc, şi „Hora moldovenească”.

Theodora Manolache a interpretat pentru publicul dornean şi melodii cum ar fi „Musica E” din repertoriul italian, “Parce que tu pars” din repertoriul Larei Fabian, “Je Me Souviens” din repertoriul francez sau “Poveste”, o melodie cu care s-a remarcat în rândul tinerilor din Iaşi.

Datina, rechemată pe scenă de publicul dornean

Cunoscută dornenilor de la celelalte ediţii ale Serbărilor Zăpezii şi de la Zilele Municipiului, trupa Datina a fost primită cu aplauze şi de această dată, fiind nevoită să revină pe scenă la insistenţele publicului.

Marius Chină şi Andreea Cristea au interpretat pe lângă melodiile mai vechi, deja cunoscute, şi câteva piese mai noi, la care publicul a învăţat repede refrenele, cei doi făcând cunoscut celor prezenţi că doresc să reîmprospăteze stilul etno, prin lansarea unei campanii care are ca scop salvarea acestui stil muzical.

Ultimul care a urcat pe scenă vineri a fost Michael Star, cunoscut sucevenilor încă din 1996.

Anya şi cele două dansatoare au încălzit atmosfera

Prima trupă care a urcat sâmbătă pe scenă a fost Elle, iar după primul concurs al serii, Marius Chină şi Andreea Cristea au încălzit la propriu atmosfera prin muzica etno şi numărul mare al celor care au dansat în faţa scenei.

Anya, fosta solistă a grupului Hi-Q în perioada 2008 - 2010, a urcat pe scenă împreună cu cele două dansatoare, cu emoţie şi cu dorinţa de a-i încânta pe toţi cei prezenţi. Tânăra solistă a reuşit la Vatra Dornei un concert excepţional, declarându-se foarte încântată că este înconjurată de prieteni şi apreciată de publicul împreună cu care a cântat “Beautiful World”. Jocul de lumini, muzica de club, dansatoarele şi atmosfera de basm de la baza pârtiei Parc au încălzit inimile celor prezenţi.

Timp de 45 de minute, cei peste 5.000 de spectatori au cântat cu Anya melodii cum ar fi “Fool Me”, “Your Voice”, “Desire”, “Energy”, “Voice In My Head”, “Move You”, “Crazy” şi au dansat, spectacolul oferit fiind un cadou pentru cei care apreciază asemenea melodii.

“E cea mai tare petrecere în aer liber, oamenii au creat o atmosferă incendiară şi asta este un lucru foarte bun”, au fost cuvintele cu care a caracterizat Anya concertul său de la Vatra Dornei. Întrebată dacă va încerca o coborâre pe schiuri pe o pârtie din Vatra Dornei, Anya a spus că „în afară de patinaj, nu am încercat alte sporturi de iarnă de teamă să nu păţesc ceva. Cu sania sunt OK, dar cu schiurile nu prea pot să-mi păstrez echilibrul”.

Taxi s-a întâlnit cu fanii la Vatra Dornei

După ce a concertat prin toată ţara, trupa Taxi s-a întâlnit cu fanii din Vatra Dornei într-un concert live 100%, cu piese mai vechi sau mai noi. Aşa cum se anunţa dinainte, show-ul celor de la trupa Taxi a fost pe măsura aşteptărilor. Dornenii şi turiştii care au ales să înfrunte ninsoarea şi temperaturile scăzute şi au dorit să se distreze sâmbătă seara la baza pârtiei Parc au plecat cu siguranţă satisfăcuţi de recitalul lui Dan Teodorescu şi al colegilor săi de trupă. Aceştia au cântat piese şi de pe albumul intitulat “Cele două cuvinte”, dar şi de pe celelalte albume mai vechi. Spectacolul a fost în binecunoscutul „stil Taxi”, cu muzică şi versuri ironice, cu accente sociale, semnate Dan Teodorescu.

După un intro orchestral, melodia cu care Taxi a deschis concertul la Vatra Dornei a fost “Criogenia salvează România", o invitaţie făcută de Dan Teodorescu spectatorilor să „ne băgăm cu toţii/ În nişte frigidere mari/ Să ne congelăm/ Pentru vreo sută de ani/ Şi să-i aşteptăm/ Liniştiţi p-americani”.

După „Nu mai eşti” şi “Mi-e dor şi doare”, a urmat „cea mai tristă melodie din repertoriul nostru. Îmi pare rău că vă întristăm, dar este o poveste tristă inspirată dintr-o întâmplare dramatică, un prieten bun de-al nostru trăieşte o dramă, o tragedie, pe scurt, îşi iubeşte nevasta”, a spus Dan Teodorescu, înainte de a interpreta melodia “Îmi iubesc nevasta”.

Mulţumind spectatorilor că stau în frig pentru a fi alături de Taxi, Dan Teodorescu le-a solicitat dornenilor să-i cheme şi la vară, când este cald şi când vor veni cu cele mai frumoase tricouri, iar pentru a-i încălzi le-a cântat „Stelele care cad”. Solistul de la Taxi i-a considerat pe bărbaţii cu vârste între 40 şi 60 de ani adolescenţi şi, “pentru că sunteţi destui adolescenţi aici, vă dedic o piesa "Un sfârşit e un început”.

Chiar dacă pe scenă au fost montate două tunuri de căldură şi o aerotermă pentru ca Dan Teodorescu să nu inspire aerul rece care îi putea altera vocea, unul dintre miile de spectatori i-a dăruit mănuşile pentru ca solistului să nu-i îngheţe mâinile pe microfon.

Melodii mai noi, mai vechi, triste, vesele şi pentru orice vârstă au făcut ca seara de sâmbătă să fie una memorabilă.
La cererea publicului, Taxi a interpretat şi “Cele două cuvinte”, o piesă “cu poveste”, care a fost cântată împreună cu spectatorii.

Atmosfera de la acest ultim concert al serii a fost cu totul altfel prin comunicarea dintre cei de pe scenă şi cei din faţa scenei, Dan Teodorescu (voce, chitară), Vicky Albu (voce), Darius Neagu (tobe), Kerezsi Csongor (chitară bas), Cantemir Neacşu (chitară solo), Mugurel Coman (clape), găsind în spectatori adevăraţi prieteni.

Concursuri sportive cu premii

În cadrul spectacolului de sâmbătă seara, au fost premiaţi cei mai buni schiori de la concursurile organizate pe pârtia Veveriţa. Concursurile de schi s-au desfăşurat pe diferite categorii de vârstă, gradul de dificultate crescând direct proporţional cu vârsta. Ca şi săptămâna trecută, au fost premiaţi peste 30 de schiori, ocupanţii locului I primind 60 de lei, cei ai locului II, 40 de lei, iar cei de pe locul III, 20 de lei. Au fost acordate şi trei premii speciale pentru cei mai mici schiori, dar şi premii de consolare.

Un alt concurs care a avut „priză” la public a fost cel „de cântat”. Cinci copii talentaţi au urcat pe scenă pentru a interpreta melodii populare, disco sau house, cei mai buni fiind răsplătiţi cu premii în bani. Seara s-a încheiat cu un frumos foc de artificii.

Duminică, o zi pentru iubitorii folclorului

Ieri, începând cu ora 15.00, pe scena de la baza pârtiei Parc au evoluat Ansamblul Stroieşti, Pamfil Roată, Ansamblul „Plaiurile Dornelor”, Marius Zgâianu şi Ansamblul „Florile Bucovinei”.


Evenimentul organizat de Primăria şi Consiliul Local Vatra Dornei prin Proiectul „Promovarea produsului turistic în Ţara Dornelor”, finanţat prin Programului Operaţional Regional (POR) 2007-2013, va continua săptămâna viitoare, capetele de afiş fiind Balada din Bistriţa, CRBL, Rekord şi Crush & Alexandra Ungureanu.




VatraDorneiLive.ro © Toate Drepturile Rezervate
We Vatra Dornei