Gheorghe Flutur îi cere lui Vosganian să deblocheze lucrările la tronsonul de gaz metan Pojorâta - Vatra Dornei

Senatorul PDL de Suceava Gheorghe Flutur l-a interpelat pe ministrul Economiei, Varujan Vosganian, cu privire la finanțarea și graficul lucrărilor la magistrala de gaz metan Frasin - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei. Flutur a arătat că investiţia s-a blocat pe tronsonul Pojorâta- Vatra Dornei. El a spus că în vederea finalizării execuției magistralei de gaz metan Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei există un angajament ca Transgaz să continue lucrările, pe lungimea de 33 de kilometri, între localitățile Pojorîta și Vatra Dornei.

„În aceste condiții, îi cer ministrului Varujan Vosganian să precizeze care este situația finanțării, graficul de continuare a lucrărilor și termenul de finalizare a investiției și să ia toate măsurile pentru respectarea acestor termene”, a declarat senatorul PDL de Suceava. Flutur a subliniat că această investiţie este extrem de importantă întrucât prin aducerea gazului metan vor crește veniturile la bugetele locale, se vor dezvolta serviciile, infrastructura turismului în mod special şi va creşte atractivitatea localităților pentru potențialii investitori.

USL, somata să se implice în finalizarea investiţiei

Gheorghe Flutur a arătat că în timpul mandatului său de preşedinte al Consiliului Judeţean în 2010, cu finanțare guvernamentală, s-au finalizat lucrările la conducta de gaz metan Frasin – Câmpulung Moldovenesc, iar în anul 2011 s-au obținut fonduri în valoare de 26 milioane lei pentru ca Transgaz se înceapă lucrările la tronsonul care a mai rămas până la Vatra Dornei. Gheorghe Flutur solicită şi USL-ului să se implice efectiv pentru continuarea lucrărilor în vederea finalizării acestei investiții, extrem de necesară pentru o buna parte a județului Suceava.

„Trebuie reamintit faptul că investiția este parte a proiectului "Suceava - Utilități și mediu la standarde europene". Folosit de PSD ca agent electoral în mai multe campanii electorale, proiectul a împovărat bugetul a 61 de localități din județ, fără ca majoritatea dintre ele să fi avut cel mai mic beneficiu. Datoriile anuale se ridică de la sume de peste 150.000 Euro - cum ar fi Pojorâta, până la peste un milion de Euro - în cazul municipiului Vatra Dornei”, a mai spus senatorul Gheorghe Flutur.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Un tânăr din Vatra Dornei a câştigat procesul deschis împotriva unei universităţi din Timişoara după ce a aflat că masterul pe care-l urma nu era acreditat

Un tânăr din Vatra Dornei a acţionat în instanţă Universitatea particulară „Tibiscus” din Timişoara, după ce a aflat că masterul la care era înscris nu era acreditat. Mai mult de atât, suceveanul susţine că, în decursul celor doi ani de studii postuniversitare, programul de master la care iniţial se înscrisese şi-a schimbat denumirea de două ori.

Universitatea i-a restituit tânărului taxele achitate în cei aproape doi ani de master

Florin Cojocaru a absolvit Liceul Teoretic „Ion Luca” Vatra Dornei, tânărul optând pentru cursurile Facultăţii de Design din cadrul Universităţii „Tibiscus” Timişoara.

După ce a susţinut lucrarea de licenţă, în anul 2010, Florin s-a îndreptat către programul de masterat „Rolul vizualului în design publicitar” din cadrul aceleiaşi facultăţi, taxa de şcolarizare anuală fiind de 2.400 de lei.

„Am făcut studiile superioare la această universitate, am dobândit încredere în profesori, eram familiarizat cu aceştia, fapt care m-a determinat să continui să studiez la ei. Totodată, pentru studiile masterale am fost încurajat de profesori şi de conducere să mă înscriu tot la ei, am primit asigurări că totul va fi în regulă, nu am fost informat de schimbările care urmau să aibă loc şi de faptul că masterul nu era acreditat”, povesteşte Florin Cojocaru.

Pe parcursul primului an de studiu, masterul şi-a schimbat conţinutul, dar şi numele în „Environment: impact vizual şi contemporaneitate”, iar în cel de-al doilea an studenţii au fost mutaţi la masterul de „Web design”, care funcţiona în cadrul Facultăţii de Informatică.

„Primele semne de întrebare au apărut în momentul în care am fost chemaţi să semnăm cum că am fi de acord să ne mutăm la o altă specializare. De web design nu eram interesat, dacă aş fi vrut să urmez acest program o puteam face din 2010, când m-am înscris. Ceilalţi colegi ai mei au acceptat schimbarea doar pentru a obţine o diplomă. Am avut o discuţie cu decanul, cu rectorul universităţii, am solicitat explicaţii, aceştia descurajându-mi permanent intenţia de a-i acţiona în instanţă”, a mai afirmat Florin.

Tânărul s-a adresat şi Oficiului pentru Protecţia Consumatorului (OPC), solicitând restituirea taxei de şcolarizare. După verificări, comisarii din cadrul OPC au aplicat o amendă Universităţii „Tibiscus”, instituţia de învăţământ fiind obligată să-i returneze tânărului taxele achitate în decursul a aproape doi ani de studii.

În cele din urmă, Florin s-a adresat unui avocat, dosarul de judecată fiind depus în urmă cu aproape un an de zile. Tânărul a solicitat universităţii plata cheltuielilor pentru chirie şi întreţinere, echivalentul a 3.890 de euro, şi daune morale în cuantum de 20.000 de lei. După numeroase amânări, suceveanul a câştigat procesul deschis împotriva universităţii, însă hotărârea nu este definitivă, putând fi atacată. Sentinţa s-a dat în data de 7 martie 2013.

Reprezentanţii universităţii susţin că vor face recurs

Rectorul Universităţii „Tibiscus”, conf. univ. dr. Corina Muşuroi, susţine că nu a primit nici un document care să dovedească faptul că studentul a câştigat procesul, însă în cazul în care va primi hotărârea judecătorească, aceasta va fi contestată. Ea a mai explicat că masterul la care suceveanul s-a înscris în 2010 - „Rolul vizualului în design publicitar” - funcţiona pe baza unei hotărâri a Senatului Universităţii „Tibiscus”.

„La acea vreme, Ministerul Educaţiei a emis un ordin prin care permitea ca programele de master să funcţioneze doar în baza unei hotărâri a Senatului universităţilor, fără a fi acreditate. Ulterior, conducerea ministerului de resort a fost schimbată, hotărându-se că masteratele fără acreditare nu pot funcţiona. Pentru că masterul la care studentul studia nu mai avea baza legală pentru a funcţiona, i-am transferat pe cei înscrişi la o specializare similară”, a declarat Corina Muşuroi.

Aceasta a mai afirmat că a încercat să-i propună studentului alte programe de masterat din cadrul altor facultăţi, ba chiar din cadrul altor universităţi, însă ofertele au fost refuzate.

„Cred că singurul interes este reprezentat de bani. Cu siguranţă vom face recurs”, a mai spus Muşuroi. Din 2012, Facultatea de Design nu a mai organizat admitere pentru nici un program de masterat.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Deputat Cezar Cioată: Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor foloseşte Cazinoul Vatra Dornei ca unealtă de şantaj pentru retrocedarea pădurilor

Deputatul sucevean Cezar Cioată s-a adresat primului-ministru al României, Victor Ponta, căruia i-a solicitat o serie de răspunsuri cu privire la situaţia cazinoului din Vatra Dornei. Parlamentarul din partea PP-DD crede că acest obiectiv de patrimoniu are nevoie de o atenţie sporită din partea autorităţilor statului, şi aceasta pentru că este un simbol pentru Vatra Dornei.

Cezar Cioată crede că actualul proprietar al clădirii, Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei şi Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, nu a făcut nimic nu doar pe linia consolidării şi renovării cazinoului, ci nici pe linia conservării sale.

„Viitorul acestei clădiri este pus sub semnul întrebării, mai ales după afirmaţiile reprezentanţilor bisericii. Părintele Mihai Valică a declarat că: "această clădire va rămâne mulţi ani şi până în veci aşa cum este. Şi cred că soluţia va fi finală, dacă nu se intervine, clădirea va fi dărâmată fără discuţie”, a arătat Cezar Cioată.

În opinia parlamentarului care reprezintă zona de munte a judeţului Suceava, retrocedarea cazinoului s-a făcut cu mult prea multă uşurinţă, iar clădirea este folosită acum ca monedă de şantaj, deşi varianta oficială invocată este sărăcia şi lipsa fondurilor necesare demarării unor lucrări de amploare.

„Din păcate, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, prin Înalt Prea Sfinţitul Pimen, foloseşte Cazinoul ca unealtă de şantaj pentru retrocedarea pădurilor şi proprietăţilor nerestituite”, crede deputatul Cioată.

Acesta a menţionat că din discuţiile pe care le-a avut cu aleşii locali din Vatra Dornei, aceştia şi-au manifestat intenţia de a prelua din nou cazinoul, pe care l-ar putea reabilita cu fonduri europene, astfel încât acesta să redevină ce a fost cândva, un punct de atracţie pentru turiştii care vin în zonă.

„Vă rog să-mi comunicaţi, domnule prim-ministru, următoarele aspecte: dacă această retrocedare nu poate fi atacată juridic şi care sunt intenţiile actualului Guvern în legătură cu această clădire de patrimoniu, un obiectiv turistic deosebit de valoros atât pentru oraşul Vatra Dornei, cât şi pentru Valea Bistriţei”, se arată în textul trimis de deputatul Cezar Cioată către premier.

SURSA: MonitorulSV.ro

Tăşuleasa Social, 32.000 de puieţi plantaţi în această primăvară

Asociaţia Tăşuleasa Social a coordonat în comuna Dorna Candrenilor, localitatea Poiana Negrii, a treia acţiune de împădurire din această primăvară. Cei 350 de voluntari au plantat 10.000 de puieţi de molid şi larice pe 2,5 hectare de teren. Tăşuleasa Social a ajuns la peste 200.000 de puieţi plantaţi în nouă ani şi la cifra record de 32.000 doar în acest an.

“Am ajuns la 208.000 de puieţi plantaţi în nouă ani de când am început acest tip de activitate din care un număr record de 32.000 doar în această primăvară. Le mulţumim tuturor volutarilor şi reprezentanţilor Ocolului Silvic Dorna şi Primăriei Dorna Candrenilor”, a declarat preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uhlmann Uşeriu, care i-a îndemnat pe tineri să revină în timp să vadă cum cresc copacii plantaţi.

La acţiune au participat angajaţii fabricii de apă Dorna, angajaţi ai Coca-Cola HBC România şi copii şi tineri din Dorna Candrenilor, Vatra Dornei, Bistriţa, Bucureşti, Cluj, Sîngeorz-Băi, Iaşi, Bacău, alături de voluntari care au venit din alte părţi ale lumii special pentru această acţiune, informează Tăşuleasa Social.

“E un proiect în care cred şi de care ţara are nevoie, în care merită investit timp şi energie. Aş veni de oriunde pentru acţiuni de acest gen, nu doar din Franţa cum s-a întâmplat acum”, a declarat Răzvan Anton (grafician).

“Un lucru care mi-a venit brusc în minte în timp ce plantam şi pe care l-aş sublinia e nu doar că facem un lucru bun pentru mediu. Lângă aceşti tineri am simţit că plantăm nu doar copaci, ci şi ceva în mintea lor, o sămânţă care va creşte şi pe care ei o vor transmite mai departe familiilor, prietenilor. Vor pleca de aici cu conştiinţa faptului că au au produs o transformare. Din punctul meu de vedere, legătura între plantarea unor copaci şi viitorul lor personal, e cea a unei proiecţii în viitor. E nu doar o speranţă ci garanţia că au pus bazele pentru ceva stabil”, a spus Deborah Buckley, voluntar.

SURSA: TimpOnline.ro

Nichita Stănescu, omagiat la Vatra Dornei

Acum şapte ani, la Casa de Cultură „Platon Pardău” Vatra Dornei, a prins contur o frumoasă iniţiativă, aceea de a-l omagia pe unul dintre cei mai mari poeţi români printr-un concurs de creaţie poetică adresat elevilor de gimnaziu şi liceu, intitulat ,,Nichita în luna lui marte”. Concursul s-a bucurat de succes, iar de la cea de-a IV‑a ediţie a devenit de nivel judeţean, căpătând astfel o mai largă notorietate şi un plus de prestigiu.

Desfăşurată în organizarea Casei de Cultură, a Primăriei şi a Consiliului Local Vatra Dornei, a Centrului Cultural „Bucovina”, prin Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, ediţia din acest an, a VII‑a, a fost, în opinia tuturor participanţilor, una dintre cele mai reuşite.

Festivitatea de premiere a avut loc in Sala Oglinzilor de la Primăria Vatra Dornei şi a reunit pe participanţii la festivalul concurs, profesori, oameni de cultură dorneni şi alţi iubitori de poezie. Deschiderea manifestării a aparţinut organizatorilor, prin Violeta Codorean, director al Casei de Cultură „Platon Pardău”. În continuare, poeta Carmen Veronica Steiciuc, preşedinta Societăţii Scriitorilor Bucovineni şi preşedinta juriului (din care au mai făcut parte poeţii suceveni Viorica Petrovici şi L.D. Clement) a realizat o foarte interesantă analiză a datelor calendaristice legate de viaţa şi activitatea lui Nichita Stănescu, ea subliniind şi importanţa acestui mare poet în literatura română.

Prof. dr. Iasabel Vintilă, cunoscută eseistă, a glosat despre noţiunea de ,,cuvânt” la Nichita Stănescu, apelând la exemple concrete din creaţia atât de originală a poetului omagiat. O interesantă paralelă între creaţia lui Nichita Stănescu şi cea a unui poet mai puţin notoriu, Virgil Mazilescu, a realizat scriitorul Alexandru Ovidiu Vintilă, redactor‑şef al revistei „Bucovina literară”. Poeta Carmen Veronica Steiciuc a prezentat aprecieri personale despre calitatea creaţiilor înscrise în concurs, dar şi ale colegilor din juriu(L. D. Clement a trimis un frumos mesaj scris). Consilierul judeţean Ioan Abutnăriţei şi Mircea Rusu, director general al Primăriei Vatra Dornei, au exprimat, de asemenea, aprecieri pentru iniţiatorii şi organizatorii festivalului, pentru tinerii creatori şi profesorii care-i îndrumă. Un film realizat de elevul Ştefan Cobeli, de la Liceul Teoretic „Ion Luca” Vatra Dornei a reamintit celor prezenţi momente sugestive din interviurile realizate cu poetul Nichita Stănescu.

Clasamentul realizat de juriu, la o concurenţă strânsă, a dovedit încă o dată seriozitatea lecturilor, pasiunea pentru poezie şi harul pe care deja unii dintre creatorii tineri îl vădesc, dar şi existenţa unor puternice ,,laboratoare” de creaţie din unele şcoli sucevene: Colegiul Naţional „Petru Rareş” Suceava, Şcoala Gimnazială Nr. 3 Suceava, Liceul Teoretic „Ion Luca” Vatra Dornei şi şcolile gimnaziale Nr. 2 şi Nr. 4 Vatra Dornei, Şcoala Gimnazială Râşca. Este meritul creatorilor, dar şi al muncii şi dăruirii unor profesori precum Gheorghe Cârstean, Iasabel Vintilă, Mihaela Grădinaru, Stela Iacob, Gruia Ungurian, Ioana Iuga ş.a.

Au urmat clipele emoţionante ale premierii şi ale rostirii de către premianţi a unor creaţii proprii. Finaliştii celei de-a VII‑a ediţii a festivalului sunt: Ionela Mădălina Grosu, cl a XII‑a, Colegiul Naţional „Petru Rareş” Suceava – Marele Premiu; Anastasia Gavrilovici, cl. a XII‑a – Premiul I, Elena Stan, cl. a IX‑a – Premiul II, ambele de la acelaşi colegiu sucevean (Elena fiind însă până în clasa a VIII‑a elevă la Vatra Dornei); Denisa Ioana Iordache, cl. a XI‑a de la Liceul Teoretic „Ion Luca” Vatra Dornei – Premiul III. La clasele V-VIII, clasamentul i‑a evidenţiat pe Alina Iuliana Verdeş, cl. a VIII‑a, Şcoala Gimnazială Râşca – Premiul I; Ştefan Mihai Drăgan, cl. a VII‑a, Şcoala Gimnazială Nr. 4 Vatra Dornei – Premiul II; Suzan Otay, cl. a VI‑a, Şcoala Gimnazială Nr. 3 Suceava – Premiul III. Au obţinut menţiuni elevii Mara Diana Alexoaea şi Lavinia Nichifor de la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, Florin Ionuţ Negru de la Colegiul Naţional „Spiru Haret” din Suceava şi trei eleve de la Şcoala Gimnazială Nr. 3 Suceava: Ioana Cristina Ilioaia, Smaranda Luiza Podaru şi Speranţa Cristina Andronic.

Un premiu special, susţinut de filiala „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina” şi Asociaţia „Părinţi, adolescenţi şi prieteni la Vatra Dornei” a fost oferit unei talentate dornence, care a debutat deja în volum, Daria Ioana Aicoboae, de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 Vatra Dornei.

Ca la fiecare ediţie, Primăria Vatra Dornei a oferit un premiu unei personalităţi dornene pentru ,,contribuţia deosebită adusă activităţilor culturale ale municipiului”, persoana vizată anul acesta fiind scriitoarea Paraschiva Abutnăriţei.

Tot în ziua de 10 aprilie a.c., când, din motive obiective, s-a finalizat ediţia a VII‑a a Festivalului „Nichita în luna lui marte”, eleganta Sală a Oglizilor a municipalităţii dornene a mai găzduit un moment emoţionant. Conducerea Primăriei, foşti elevi, oameni de cultură dorneni şi suceveni au omagiat, la împlinirea frumoasei vârste de 75 de ani, o distinsă şi dăruită profesoară, Maria Victoria Ostaficiuc, o activă prezenţă la toate manifestările culturale din Vatra Dornei.

A fost o zi în care soarele a dăruit căldură, iar dornenii au demonstrat, cu căldură sufletească, apreciere pentru valori, pentru cultura care ne defineşte ca oameni.

SURSA: ClementMedia.ro

Centenarul Bisericii Sf. Mare Mucenic Gheorghe din Iacobeni

Numele de Iacobeni vine de la antroponimul Iacoban, numele unei familii venite din satul transilvan Bilbor de la poalele munţilor Călimani.

Pentru prima dată, Iacobenii apare în recensământul rus, realizat în anii 1772-1774, ca având 12 case, o situaţie asemănătoare prezentând şi recensământul austriac făcut cu câţiva ani mai târziu.

Iacobeniul, care în secolul XIX şi la începutul secolului XX va avea un rol important în economia Bucovinei, poate cel mai important pentru partea sudică a provinciei, îşi găseşte începuturile în Evul Mediu, când se pare că se afla pe un drum secundar tătărăsc, care lega Vatra Dornei de Câmpulung, peste Mestecăniş prin Plaiul Tătarilor.

În acelaşi timp, Johan Paul Hoffman, ocupându-se de construirea drumului spre Bistriţa, descoperă minele de mangan şi fier de la Iacobeni, fapt pentru care iau sfârşit investigaţiile din zona Fundu Moldovei şi sunt înfiinţate, în anul 1782, minele de la Iacobeni. Astfel, începând cu 1783, sunt aduşi mineri din zona Zips şi se construieşte aici un furnal. În 1786, la Iacobeni erau 14 familii catolice cu 71 de membri, iar între 1786-1787 au mai sosit 30 persoane. În anul 1784, începe exploatarea minieră prin patronul german Karl Mantz, el aducând 25 muncitori şi tehnicieni mineri, ce au deschis exploatarea minieră de la Arşiţa.

Între anii 1786-1848, Bucovina a fost alipită Galiţiei, când pătrund în Iacobeni un număr mare de evrei, aprox. 224, ce-şi ridică aici o sinagogă, ce a fost dărâmată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1836, Mantz aduce 100 familii (al doilea val de colonişti mineri) din regiunea Tziptera din Germania, locul său de naştere.

În 1859, Iacobeniul era un centru industrial şi civic de mari dimensiuni, unul din cele mai dezvoltate din zonă. Alături de un parc public cu fântâni arteziene, terenuri de tenis etc., în Iacobeni erau şi o casă germană de mari dimensiuni, o casă română şi o şcoală. La acestea se adaugă şi construirea unei biserici evanghelice din piatră, precum şi a uneia catolice din lemn, ultima cu preot din Câmpulung. Preotul care oficia la Iacobeni trebuia să slujească şi la Cârlibaba.

În anul 1818 se construieşte şi o biserică din lemn ortodoxă, de mici dimensiuni, cu hramul Sf. M. Mc. Gheorghe, care a funcţionat până în anul 1893, aparţinând de Ciocăneşti.

Din cauze multiple, activitatea în zonă decade după 1849. În 1859 Mantz dă faliment şi toate proprietăţile miniere, terenuri, exploatări, întreprinderi şi clădiri sunt cumpărate de Fondul Religionar Ortodox, cu sediul la Cernăuţi, la 16 decembrie 1869, pentru suma de 600.000 coroane. Fondul Religionar Bisericesc readuce Iacobeniului statutul de centru de importanţă turistică, prin deschiderea staţiunii balneoclimaterice cu ape sulfuroase. În acest context, se dezvoltă sectorul de servicii. Apar numeroase vile, pavilioane construite de Fondul Religionar Bisericesc din Bucovina. Cu această ocazie este refăcut şi Hanul Haju, în 1897, beneficiind de spaţii de cazare, trăsuri pentru deplasarea la băi, sală de mese. În 1905 este construit un hotel, în care astăzi este sediul Primăriei.

În 1870 existau în Iacobeni 3 biserici. Una evanghelică de piatră în stil gotic, una catolică de piatră, ce se găsesc şi azi, şi una ortodoxă din lemn, cu hramul Sf. M. Mc. Gheorghe, în formă de cruce greacă înscrisă în cerc, cu pridvor, construită între anii 1817-1818, pe cheltuiala enoriaşului Grigorie Erhan, ea aflându-se în actualul cimitir al comunei, mărturie fiind capela ridicată pe acelaşi loc ce adăposteşte vechea Sf. Masă (folosită şi în capelă), ce a fost sfinţită în anul 2008, la 13 iulie, de ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

Până în 1817, creştinii ortodocşi nu au avut nicio biserică, iar această biserică era filiala bisericii din fosta comună Ciocăneşti, până în 1863, când pr. Alexandru Pleşca obţine autonomia ei ca expozitură parohială, adică de sine stătătoare. La această biserică au slujit aceiaşi preoţi care au slujit şi la biserica din Ciocăneşti. În 1893, s-a cerut Consistoriului Arhiepiscopesc din Cernăuţi să aprobe ridicarea expoziturii Iacobeni la rangul de parohie, având în componenţă satele Iacobeni şi Mestecăniş. În 1895 s-a început zidirea casei parohiale, ea sfinţindu-se la 1 septembrie 1896. La 23 aprilie 1904, expozitura din Iacobeni se ridică la rangul de parohie. Primul preot paroh al parohiei Iacobeni este Nicolae Mihalcea.

În acest timp, biserica veche era într-o stare avansată de degradare şi necorespunzătoare pentru practicarea serviciului liturgic. De aceea, enoriaşii parohiei în frunte cu preotul paroh Nicolae Mihalcea au cumpărat de la Fondul Bisericesc Ortodox – Administraţia minelor, parcelele de teren pentru ridicarea unei noi biserici cu suma de 1480 de coroane. Aici s-a ridicat Biserica ortodoxă cu hramul Sf. M. Mc. Gheorghe, între anii 1907-1913, prin contribuţia Fondului Bisericesc, a Mitropoliei Bucovinei şi din contribuţia credincioşilor parohiei.

Între 1907-1913 se construieşte o biserică ortodoxă, cu hramul Sf. M. Mc. Gheorghe, din piatră şi cărămidă, în stilul bisericilor realizate de K.A. Romstorfer. Biserica este construită din cărămidă pe temelie de piatră, fiind acoperită cu ţiglă smălţuită, având planul de cruce greacă înscrisă în cerc. Are trei turle acoperite tot cu ţiglă smălţuită şi colorată în cele trei culori ale drapelului românesc. Faţada bisericii este tencuită, intercalându-se câte două rânduri de cărămidă profilată la intervale de 50 cm, orientate pe plan orizontal, de la temelie până sub acoperişurile turlelor. Biserica este situată pe o colină, pe malul drept al râului Bistriţa, având o poziţie frumoasă şi pitorească.

Arhitectul bisericii nu este cunoscut, dar este acelaşi care a proiectat Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc şi Biserica Sf. Mc. Gheorghe din Sadova. Ele sunt făcute succesiv, ca o matroşcă putând intra una în alta, în ceea ce primeşte dimensiunile lor.

Biserica s-a pictat abia în anul 1969, în tehnica frescă, de pictorul Gavril Pascu.

Catapeteasma bisericii este confecţionată din lemn de molid în anul 1909, la 17 septembrie, după inscripţia de pe Sf. Cruce din vârful catapetesmei, la Şcoala de arte şi meserii din Câmpulung Moldovenesc, de maiştrii Ioan Tâmpescu şi Constantin Bălan. Este unicat, de o frumuseţe aparte.

Pictura de pe icoanele catapetesmei este executată în anul 1910 de pictorul academic Petru Poenar, din Fundu Moldovei.

În 2009, catapeteasma s-a reparat capital, recondiţionându-se atât cadrul catapetesmei, îmbrăcată în foiţă, parţial, cât şi pictura de pe catapeteasmă, de către studenţii Argatu Mihail-Iustin şi Ilarion.

Biserica s-a sfinţit la 3 nov. 1913, de un delegat al Mitropolitului Vladimir de Repta, Arhiprezbiterul stravrofor Calistrat Coca.

Biserica s-a ridicat şi s-a sfinţit sub păstorirea preotului Nicolae Mihalcea. Iată şirul preoţilor slujitori ai Bisericii Sf. M. Mc. Gheorghe: - pr. Nicolae Mihalcea, 1904-1937; - pr. Nicolae Pentelescu, 1937-1946; - pr. Ioan Ţâcşa, 1946-1988; - pr. Ioan Argatu, 1988-1991; - pr. Mihai Argatu, 1991-2013; - pr. Mihail-Iustin Argatu 2012-2013.

Clopotniţa bisericii este zidită ulterior, separat de biserică, ridicată în curtea bisericii, din lemn vergeluit şi tencuită, având acelaşi aspect exterior ca şi biserica, vărgată orizontal în alb şi roşu.

În 1929 se cumpără două clopote de la Clopotăria „Oituz”, Bucureşti, iar al treilea clopot s-a cumpărat în 1930 de la Clopotăria „Coroana” din Bucureşti.

Între 1990-1993, sub păstorirea pr. Argatu Ioan şi pr. Argatu Mihai, s-a adăugat bisericii un pridvor păstrând arhitectura exterioară a acesteia, iar în curte s-a ridicat o casă de prăznuire. În anul 2008, s-a mărit cimitirul bisericii, iar în cimitirul nou s-a ridicat un monument al eroilor unicat, din marmură, foarte impunător şi frumos, sfinţit odată cu capela din cimitir de ÎPS Pimen la 13 iulie 2008.

În anul 1996, din Parohia Iacobeni s-a desprins satul Mestecăniş, devenind parohie, prin ridicarea unei noi biserici între anii 1992-1996, cu hramul Sf. M. Mc. Dimitrie, sub păstorirea pr. paroh Argatu Mihai şi sfinţită la 27 octombrie 1996.

Pr. MIHAI ARGATU

SURSA: CraiNou.ro

Transgaz ar putea construi în 2013 magistrala Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, a declarat presei, miercuri, că Transgaz, care a preluat gratuit, în februarie 2010, conductele magistrale de transport a gazelor naturale construite prin proiectul "Suceava, Utilităţi şi mediu la standarde europene", s-a angajat să continue lucrările de investiţii prevăzute, respectiv să execute conductele de gaz natural pe rutele Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei şi Păltinoasa - Rădăuţi.

Nechifor a spus că, din corespondenţa purtată cu reprezentanţii Transgaz, a înţeles că firma are posibilitatea să facă investiţii în acest an pentru construcţia conductei magistrale dintre Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei, cu o lungime de 33 de kilometri. Potrivit lui Nechifor, pe acest subiect, va trebui să poarte o discuţie cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian. "Transgaz are banii, dar va trebui şi o decizie la nivel de minister", a spus Nechifor.

CJ Suceava a transferat, cu titlul gratuit, către Transgaz 101 kilometri de reţea magistrală de gaze naturale construită în cadrul proiectului judeţean "Suceava, Utilităţi şi mediu la standarde europene", proiect prin care au fost construite centrale termice de cogenerare şi reţele de termoficare în municipiile Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi şi oraşele Gura Humorului şi Siret, dar şi o reţea magistrală de gaze naturale pe o lungime de 102 kilometri. Pentru realizarea investiţiilor în cadrul acestui proiect, CJ Suceava a obţinut un credit cu garanţii guvernamentale în valoare de 86,3 milioane de euro de la Deutsche Bank A.G. Londra cu care CJ Suceava a semnat un contract de împrumut cu rambursarea creditului în 25 de ani. Deutsche Bank a cesionat în 2011 împrumutul acordat judeţului Suceava către Erste Group Bank.

SURSA: Administratie.ro

Vatra Dornei este inclusa si in acest an in traseul Turului Ciclist al României

Conform calendarului prezentat de Federaţia Română de Ciclism, cea de-a 50-a ediţie a Turului va ajunge pe raza judeţului Suceava pe 2 iulie, odată cu etapa a doua, programată să se desfăşoare pe ruta Dej – Bistriţa – Vatra Dornei, pe o distanţă totală de 143 de kilometri. O zi mai târziu, caravana cicliştilor va porni din Vatra Dornei, va trece prin municipiul Suceava, unde cel mai probabil va fi instalat un punct de sprint intermediar, şi se va opri la Botoşani, după 152 de kilometri.

Ediţia din acest an a Turului Ciclist al României a fost decalată cu o lună, urmând a se desfăşura în perioada 30 iunie – 6 iulie şi nu la începutul lunii iunie cum era prevăzut iniţial. Motivul? Criza financiară. “Am fost nevoiţi să decalăm cu o lună competiţia din motive obiective, strict organizatorice, legate de criza financiară. După cum bine ştiţi, bugetele au fost decalate cu trei luni, iar primăriile au aprobat bugetele recent şi noi nu am ştiut pe cine ne putem baza”, a precizat Eduard Novak, proaspăt preşedinte al Federaţiei Române de Ciclism.

Calendarul celei de-a 50-a ediţii a Turului Ciclist al României:

Prolog (30 iunie):

Contratimp echipe – Marghita (16 kilometri)

Etapa întâi (1 iulie):

Marghita – Zalău – Cluj-Napoca (156 de kilometri)

Etapa a II-a (2 iulie):

Dej – Bistriţa – Vatra Dornei (143 de kilometri)

Etapa a III-a (3 iulie):

Vatra Dornei – Suceava – Botoşani (152 de kilometri)

Etapa a IV-a (4 iulie):

Botoşani – Roman – Bacău (156 de kilometri)

Etapa a V-a (5 iulie):

Bacău – Tecuci – Galaţi (185 de kilometri)

Etapa a VI-a (6 iulie):

Buzău – Urziceni – Bucureşti (152 de kilometri)

La cea de-a 50-a ediţie din Micla Buclă sunt aşteptaţi să participe circa 100 de ciclişti din România, Ucraina, Serbia, Germania şi Olanda, bugetul competiţiei fiind estimat la 500.000 de euro, în vreme ce valoare totală a premiilor care vor fi oferite participanţilor se ridică la 25.000 de euro.

SURSA: GazetaSV.ro

Tineri din 7 ţări europene au participat la o acţiune de plantare de arbori în Vatra Dornei

La finele săptămânii trecute, tineri din şapte ţări europene (Portugalia, Marea Britanie, Letonia, Slovacia, Polonia, Turcia şi România), participanţi în cadrul proiectului “Forest Is Our Ally” organziat de Asociaţia STEP – Surf the Earth Project, au dat startul campaniei de împăduriri în Vatra Dornei.

Proiectul s-a desfasurat în cadrul programului ”Tineret în Acţiune” finanţat de Comisia Europeană pentru Educaţie şi Cultură în perioada 5-13 aprilie şi a avut ca temă ”Rolul pădurii în schimbările climatice şi încălzirea globală”. Scopul proiectului a fost ca tinerii să înţeleagă ecosistemul forestier şi prezentarea beneficiilor sociale, economice şi eco-protective ale pădurii.

Cea mai importantă activitate din cadrul proiectului a fost acţiunea de împădurire cu puieţi de molid a unei suprafeţe de 0,5 ha, afectată de doborâturile de vânt din 2007, realizată cu sprijinul personalului de la Ocolul Silvic Dorna, care s-a ocupat nu doar de partea logistică, ci şi de oferirea unor informatii interesante despre pădurile din Bucovina.

Tinerii europeni au fost impresionaţi de ceea ce au găsit în Vatra Dornei, de peisajul natural, specificul zonei şi în special de amabilitatea şi ospitalitatea localnicilor, promiţând să se întoarcă cu drag pe meleagurile bucovinene.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Tânăr în stare gravă la spital, după o bătaie la discotecă

Un tânăr în vârstă de 30 de ani a fost adus ieri dimineață în stare gravă la Spitalul Judeţean Suceava, după o bătaie la discotecă. Victima, Marius Dascălu, din comuna Şaru Dornei, a suferit un traumatism cranio-cerebral grav, fiind supusă de urgenţă unei intervenţii chirurgicale, medicii apreciind că viaţa i-a fost pusă în pericol.

Din primele date furnizate de poliţie, tânărul a fost victima unei agresiuni petrecute în jurul orei 4:30, la o discotecă de pe raza localităţii Neagra Şarului.

În agresiune ar fi fost implicaţi victima şi fratele acesteia, Cristian Dascălu, de 26 de ani, şi alţi patru tineri din localitate, Vasile Bordei, Marius Andron, Petrişor Ţarcă şi Alexandru Iordache.

Victima, susţin poliţiştii, ar fi fost lovită cu un scaun în cap. Cercetările sunt continuate de judiciariştii Poliţiei Vatra Dornei, în funcţie de concluziile medicilor şi de evoluţia stării de sănătate a victimei urmând să fie făcută încadrarea juridică a faptei.

Anchetatorii încearcă să afle împrejurările în care s-a petrecut agresiunea, fiind luată în calcul şi o eventuală tentativă de omor.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Un bărbat beat din Vatra Dornei a accidentat un copil în vârstă de 7 ani

Un bărbat din Vatra Dornei, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, s-a ales cu dosar penal după ce a accidentat un minor în vârstă de 7 ani. Accidentul a avut loc vineri seara, pe strada Pinului, din Vatra Dornei. La volanul maşinii se afla C. Ionel, de 34 ani, care în timp ce conducea autoturismul, a efectuat viraj la stânga, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers şi l-a acroşat pe minorul G.I. de 7 ani.

În urma accidentului a rezultat rănirea minorului, care necesită 40-45 zile îngrijiri medicale pentru vindecare. Şoferul vinovat de producerea accidentului s-a rănit uşor fiind diagnosticat cu ,,plagă contuză pleoapă superioară dreapta”.

Având în vedere că şoferul emana miros de alcool s-a procedat la testarea acestuia cu aparatul etilotest rezultând o concentraţie de 1,19 mg/l alcool pur în aerul expirat, fiindu-i recoltate probe biologice.

Poliţiştii au constatat că bărbatul nu posedă permis de conducere, iar autoturismul condus îi aparţine concubinei sale P.Alina, de 32 ani, din oraşul Năsăud, judeţul Bistriţa Năsăud. În cauză s-a întocmit dosar de cercetare penală față de P. Alina sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „încredinţare unui autovehicul unei persoane care se află sub influenţa băuturilor alcoolice” iar conducătorului auto i s-a adus la cunoştinţă că urmează a fi cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „ vătămare corporală din culpă” „conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere ”, „conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge”.

Află mai multe pe Suceava News Online

TIR cu mere răsturnat în Pasul Tihuţa, in apropiere de Poiana Stampei - FOTO

A scăpat cu viaţă ca prin urechile acului după ce s-a răsturnat cu TIR-ul în timp ce cobora Pasul Tihuţa spre Suceava! Este vorba despre un bărbat de 42 de ani din Iaşi care se întorcea din Polonia cu TIR-ul încărcat cu mere.

Din cauza vitezei şi a ploii torenţiale şoferul a pierdul controlul autotrenului care a intrat în balans şi s-a răsturnat într-o curbă deosebit de periculoasă din Pasul Tihuţa. Cabina s-a transformat într-un morman de fiare, la fel ca şi remorca maşinii. Tone întregi de mere s-au răsturnat pe câmp.

Mai bine de o oră şi jumătate poliţiştii şi pompierii din Vatra Dornei dar şi localnicii din Poiana Ştampei au căutat o a doua victimă printre sutele de cutii cu mere, după ce şoferul care a fost grav rănit a spus că nu era singur în cabină. Din cauza impactului extrem de violent şoferul a fost proiectat în afara TIR-ului şi era confuz.

În cele din urmă patronul firmei la care era angajat acesta a ajuns la faţa locului şi le-a spus oamenilor legii că acesta era singur în TIR şi că nu mai are sens să caute alte victime.

La faţa locului au ajuns poliţiştii şi autospecialele de descarcerare şi SMURD-ul din Vatra Dornei, şoferul fiind transportat la spitalul din Suceava în stare gravă. TIR-ul scăpat de sub control a rupt şi un stâlp de electricitate, o parte din comuna Poiana Ştampei rămânând şi fără energie electrică.

SURSA: Bistriteanul.ro

Dornenii au cucerit încă trei titluri de campion național

Atleții Clubului Sportiv Municipal Dorna Vatra Dornei au fost prezenți timp de două zile la finalele Campionatului Național de Atletism pentru copii I, II și III, competiție ce a avut loc la București și a beneficiat de prezența a 1.041 de sportivi de la 116 cluburi din țară.

Tinerii sportivi dorneni, pregătiți de antrenorul Cristian Prâsneac, au reușit evoluții foarte bune, mai ales în trei dintre probele de concurs, unde au ocupat prima treaptă a podiumului și au ieșit astfel campioni naționali ai României. În concursul rezervat copiilor I, clubul dornean, sprijinit de Primăria Vatra Dornei a dominat proba de 1500 de metri, atât la masculin, cât și la feminin, Claudiu Daniel Mihăescu și Paula Alina Vântu câștigând medalia de aur la finalul probelor. La același campionat național, colegul lor Valentin Iulian a reușit să se impună în proba de triatlon, tot la copii I.

„Mă bucur că am reușit să câștigăm aceste trei medalii, mai ales că sunt cele mai prețioase puse în joc. Mulțumesc Primăriei municipiului Vatra Dornei și a firmei Aqua Carpatica, un imbold special pentru sportivii noștri fiind prezența la finale a președintelui clubului nostru, CSM Dorna Vatra Dornei, inginerul Mircea Rusu”, a declarat antrenorul Cristian Prâsneac. Tot zilele trecute, un alt atlet al clubului dornean a reușit să câștige medalia de aur la un concurs internațional de alergare montană desfășurat la Brașov, el aflându-se în pregătire pentru Campionatul European de Alergare Montană, ce la avea loc în orașul bulgar Borovetz.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Şoferiţă beată, prinsă în noapte pe o stradă din Vatra Dornei

O femeie în vârstă de 46 de ani din comuna Şaru Dornei a fost prinsă în stare avansată de ebrietate la volan pe o stradă din municipiul Vatra Dornei. S-a întâmplat în noaptea de vineri spre sâmbătă, în jurul orei 1.20, când un echipaj din cadrul Poliţiei municipiului Vatra Dornei se afla pe strada Chilia din localitate.

La volanul autoturismului a fost identificată Mariana B., în vârstă de 46 de ani, pasager pe scaunul din dreapta fiind Ioan P., în vârstă de 73 de ani, consătean, ultimul fiind proprietarul maşinii.

Femeia, care, precizează poliţia, emana halenă alcoolică, a fost verificată cu etilotestul, rezultând o concentraţie de 0,85 miligrame per litru alcool pur în aerul expirat. Ea a fost condusă la Spitalul municipal Vatra Dornei, unde i s-au recoltat probe biologice. În mod normal, concentraţia de alcool din sânge se va cifra în jurul valorii de 1,7 la mie.

Femeia în vârstă de 46 de ani s-a ales cu dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunii de conducere sub influenţa alcoolului. Cu dosar penal s-a ales şi bărbatul de 73 de ani, pentru infracţiunea de „încredinţarea cu ştiinţă a unui autovehicul, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care se află sub influenţa alcoolului.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Echipamente de sonorizare pentru Casa de Cultură Poiana Stampei

Casa de Cultură din Poiana Stampei beneficiază de o modernă dotare cu echipamente de sonorizare, achiziţionate în urma accesării unor fonduri europene, după cum spune primarul comunei, Viluţ Mazdrea. Astfel, de curând a fost achiziţionată aparatură sonoră de ultimă generaţie constând în: boxe, subwoofer, staţie putere 2500 W cu patru canale, microfoane etc.

Potrivit primarului, „toată această aparatură poate oferi o sonorizare de calitate atât pentru concertele din sala Casei de Cultură, cât şi pentru concerte în aer liber. De asemenea, au mai fost achiziţionate şi o serie de instrumente muzicale, respectiv trei viori, o trompetă, un clarinet şi un ţambal, toate noi şi de calitate superioară.” El a mai precizat că toate echipamentele au fost predate în grija prof. Dănuţ Lăcătuş, unul dintre cetăţenii de onoare ai comunei Poiana Stampei.

Îndemnul edilului către copiii talentaţi ai comunei este de a se înscrie la cursuri de muzică, cu specializare pe diverse instrumente muzicale, aceasta fiind una din căile prin care noile dotări ale comunei îşi vor găsi o utilitate suplimentară.

SURSA: ZiarulEvenimentul.ro

ANUNT - De vanzare apartament 2 camere

Vand apartament 2 camere zona Unirii, etaj 4, bloc nou caramida, incalzire centrala ora, cu lift, mobilat complet.

Pret: 42.000 Euro Negociabil

Contact Doamna Claudia: 0720 427 040

ANUNT - Vand pat din lemn de fag pentru nou nascuti

Vand pat din lemn de fag pentru nou nascuti - 200 Lei. patul contine si saltea Relaxa noua (sigilata), la pretul de 100 Lei.

Pentru relatii, sunati la numarul de telefon: 0754 854 366

ANUNT - Vand garsoniera confort I

Vand garsoniera confort I cu multiple imbunatiri (termopane, gresie, faianta, parchet, instalatii tehnico-sanitare noi), bransata la reteaua de termoficare. Garsoniera este situata pe strada Malinilor, bloc G50 in Vatra Dornei. Pret negociabil.

Contact: 0734 228 899

Bogadi Mariage Vatra Dornei si-a lansat noul site web de prezentare !

Ieri, 04.04.2013, Agentia de Organizari si Aranjamente Evenimente Bogadi Mariage Vatra Dornei si-a lansat noua versiune a site-ului web de prezentare: www.bogadimariage.ro. Fata de versiunea anterioara noul site beneficiaza de un design mai modern, mai elegant si sunt prezentate mult mai multe informatii si fotografii.

Site-ul este structurat in mai multe pagini si anume:

- Pagina de Servicii - sunt descrise in detaliu gama de servicii, acestea fiind impartite in: Aranjamente Sala, Aranjamente Intrare, Aranjamente Florale, Accesorii si Efecte Speciale si Consultanta / Intermediere Servicii.

- Galeria Foto - Pot fi vizionate un număr impresionant de fotografii cu serviciile oferite, clasificate pe fiecare clasa in parte.

- Portofoliu Evenimente - Puteti vedea fotografii de la majoritatea evenimentelor de care Bogadi Mariage s-a ocupat, acestea fiind prezentate dupa anul in care au avut loc si locatia in care s-au desfasurat.

- Parteneri & Colaboratori - Sunt prezentati parteneri si colaboratori din domenii conexe profilului de activitate al Bogadi Mariage

- Date de Contact - Puteti vedea detalii despre cum puteti lua legatura cu Bogadi Mariage

Pe langa lansare noului site, vor fi prezentate in perioada ce urmeaza doua noi proiecte online Bogadi Mariage si anume:

Produse.BogadiMariage.ro - In termen de aproximativ o saptamana va fi prezentat un catalog online de produse al Bogadi Mariage care va cuprinde o gama variata de Invitatii, Marturii si Diverse Accesorii pentru Nunti, Botezuri si Petreceri.

www.NuntiVatraDornei.ro - Vizitatori vor putea gasi furnizori din zona Dornelor pentru diverse activitati ce au legatura cu nuntile, vor fi prezentate articole despre ultimele tendințe în acest domeniu, sfaturi utile și multe altele.

Va invitam sa vizitati noul site Bogadi Mariage si contactati-ne pentru a va fi alaturi in cele mai importante momente ale vietii dumneavoastra si a va oferi un eveniment plin de eleganta si stil

Echipa Bogadi Mariage Vatra Dornei

Tel: 0723 226 333 , 0723 209 623 , 0724 280 897

0758 264 234 (0758 BOGADI)

Arhiepiscopia Sucevei intenţionează să reabiliteze Cazinoul din Vatra Dornei cu bani europeni

Arhiepiscopia Sucevei intenţionează să reabiliteze Cazinoul din Vatra Dornei cu bani europeni. În acest sens, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu o firmă specializată cu care a colaborat şi la obţinerea finanţării externe pentru restaurarea mănăstirilor Dragomirna, Moldoviţa şi Suceviţa, lucrează la un proiect de finanţare europeană, pentru salvarea clădirii cazinoului din Vatra Dornei.

Preotul iconom stavrofor Cătălin Axinte, consilier economic în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, ne-a spus că „intenţia noastră este să reabilităm clădirea şi să-i dăm utilitate culturală. Nu putem vorbi de sume, deocamdată, pentru că lucrăm la proiect, încă nu l-am depus. Să vedem ce axă de finanţare putem accesa. Proiectul trebuie foarte bine pus la punct, documentat, pentru a putea obţine banii necesari lucrărilor de reabilitare a Cazinoului din Vatra Dornei”.

Finanţare, „cu hârtiile pe masă”, după Paşti

Într-o intervenţie la Radio Orion Fm Vatra Dornei, preotul Mihai Negrea, cel care se îngrijeşte, din 2006, de Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Podu Coşnei, unde a înfiinţat un centru pentru copii orfani şi copii săraci şi astfel a devenit „peste noapte” tată pentru copii greu încercaţi de viaţă, a spus că „Arhiepiscopia va accesa în anul 2014 fonduri de şase milioane de euro pentru reabilitarea cazinoului”. Tot el a mai spus că pe perioada Postului Paştelui „lucrările la Cazinou au fost sistate şi că vor fi reluate după sărbătoarea Învierii Domnului”.

În calitate de administrator al Casei Vladimir (fostul sediu al Minierei din Vatra Dornei, care se află în stare de degradare), unde Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor ar vrea să amenajeze un centru social pentru nevoiaşi, părintele Mihai Negrea (cunoscător al situaţiei în care se află Cazinoul din Vatra Dornei) a mai completat, tot pentru Radio Orion Fm şi Monitorul de Dorna, că după Postul Paştelui va spune mai multe lucruri despre finanţare şi o va face „cu hârtiile pe masă”.

Pe lângă fondurile europene pe care Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor doreşte să le obţină din fonduri europene pentru reabilitarea Cazinoului, părintele Negrea a mai făcut referire la sponsorizări, precum şi la investitori pe care încă nu-i poate nominaliza.

Cazinoul din Vatra Dornei, bijuterie arhitectonică

Considerat o adevărată bijuterie arhitectonică, Cazinoul din Vatra Dornei a fost construit din chetă publică, la care a contribuit însuşi împăratul Franz Joseph. Cazinoul din Vatra Dornei a fost ridicat la sfârşitul secolului XIX, în special pentru lumea bună a Vienei, care venea la băi la Vatra Dornei şi avea nevoie de distracţie. Arhitectura aducea cu cea a Cazinoului din Baden – Austria, care a rămas o atracţie turistică şi în ziua de azi, în timp ce Cazinoul din Vatra Dornei este doar o ruină monument istoric. Inaugurarea a avut loc la 10 iulie 1899 şi a adus laolaltă constructori, autorităţi române şi imperiale austriece, turişti şi localnici.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava