Sute de pompieri se luptă cu incendiile de pădure la Dornişoara și Gura Haitii - VIDEO

Peste 120 de pompieri militari și 130 de angajați ai ocolului silvic Suceva, se luptă de două zile să stingă incendiile de pădure izbucnite în localităţile Dornişoara, respectiv Gura Haitii.

Forţele de intervenţie ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Suceava acţionează pentru stingerea incendiului de fond forestier izbucnit în localitatea Dornişoara, în zona denumită Piciorul Zgârciului.

Având în vedere complexitatea misiunii, la locul de manifestare al incendiului, celor 70 de pompieri militari suceveni li s-au alăturat efective ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă ale judeţelor Bistriţa, Neamţ şi Iaşi, cu un total de 72 de militari, precum şi 30 de lucrători de la ocoalele silvice Tihuţa-Colibiţa şi Dorna Cândrenilor.

Şi în comuna Şaru Dornei, satul Gura Haitii, continuă intervenţia pentru localizarea şi lichidarea incendiului de fond forestier, produs în după-amiaza zilei de vineri, 9 mai şi care a cuprins o suprafaţă de aproximativ 15 hectare.

Pe parcursul zilei de ieri, s-au realizat două dispozitive de intervenţie cu ajutorul motopompelor (unul dintre acestea pe o lungime de aproximativ 3 km, pe o pantă cu o înclinaţie de circa 40 de grade), precum şi o fâşie de demarcaţie cu o lăţime de 4 metri, pentru limitarea incendiului.

La acţiunea de stingere a incendiului, celor 55 de pompieri militari suceveni le-au venit în sprijin 100 de angajaţi ai ocoalelor silvice Crucea, Breaza, Broşteni, Pojorâta şi Vatra Dornei, precum şi 10 pompieri civili ai Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Şaru Dornei.

SURSA: ExclusivNews.ro

Străzile municipiului turistic Vatra Dornei, invadate de gropi

Străzile din municipiul Vatra Dornei, calea de acces a şoferilor care se deplasează pe DN 17, spre Ardeal, dar şi cartea de vizită a oraşului pentru numeroşii turişti care ajung în zonă în mai toate perioadele anului, au ajuns într-o stare deplorabilă. Nu răzleţ, ci aproape de la un capăt la altul, degradarea şoselei, care nu este de ieri de azi, accentuându-se în perioada de iarnă grea recent încheiată. Aşa se face că dacă pe DN 17 calitatea şoselei este încă, în general, bună, traversarea municipiului staţiune se transformă într-un coşmar.

Primarul municipiului Vatra Dornei, Ilie Boncheş, se declară conştient de situaţia foarte delicată. El a precizat din start că administraţia locală din Vatra Dornei se află într-o situaţie financiară foarte grea, însă se fac eforturi pentru ca toate gropile să fie plombate. De altfel, de câteva zile s-a început deja decaparea zonelor ciuruite de gropi.

„Suntem conştienţi că nu putem să ne primim turiştii cu drumurile pline de gropi, şi de aceea am demarat această campanie de refacere a drumului, în limita unui buget minim, cu bani puţini şi multă înţelegere din partea unor firme. Deja am început plombarea gropilor şi se lucrează şi în aceste zile dinainte de sărbători”, a declarat primarul.

El a precizat că strada Mihai Eminescu, cea care trece prin faţa primăriei, a fost deja plombată şi se circulă în condiţii acceptabile. La rând urmează celelalte artere importante, a dat asigurări Ilie Boncheş.

Din păcate, având în vedere situaţia actuală a administraţiei locale, pentru porţiunea de drum din municipiu nu există şi perspectivele unei ample lucrări de modernizare a drumului.

Cert este că, în ultimii ani, în municipiul Vatra Dornei s-au făcut foarte puţine investiţii, cu atât mai mult cu cât oraşul staţiune este cea mai importată atracţie turistică din judeţ. Un mare dezavantaj a fost legat de faptul că în ultimii ani primarii s-au aflat tot timpul în opoziţie. Până la alegerile locale de anul trecut, primarul Ioan Moraru a reprezentat PNL, în timp ce acum, în perioada guvernării USL, noul primar Ilie Boncheş este din partea PDL.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Rezultate Cupa Golden Brau la minifotbal, desfasurata la Vatra Dornei

Baza sportivă Yanis Stadium din Vatra Dornei a găzduit în week-end-ul trecut Cupa Golden Brau la minifotbal, o competiţie organizată de firma Maxi Sport din localitate. Turneul a fost unul de cel mai înalt nivel, de aceea întrecerea a fost aleasă să fie urmărită pe viu de însuşi Răzvan Burleanu, conducătorul forului european şi preşedintele Federaţiei Române de Minifotbal, de vicepreşedinţii Paul Costaş, Ioan Onicaş şi Gabi Bădescu, dar şi de Tiberiu Lajos, selecţionerul echipei naţionale a României la minifotbal.

Organizatorul turneului, Ionel Spânache, a reuşit să convingă să participe la competiţia de la Vatra Dornei câteva dintre cele mai bune formaţii de minifotbal din ţara noastră, în frunte cu multipla campioană naţională Magic Iaşi, Fenix Piatra Neamţ, Design Construct Braşov, Ductil Buzău, Oxford Iaşi, Abcoz Galaţi sau Salamandra Zalău. Judeţul Suceava a fost reprezentat în concurs de titrata Railex, dar şi de de două grupări dornene aflate la început de drum, precum Maxi Sport şi Aqua Carpatica.

În urma luptei acerbe din faza grupelor, formaţiile Magic Iaşi, Design Construct Braşov, Fenix Piatra Neamţ şi Railex Suceava au obţinut calificarea în careul de aşi. În semifinale, Fenix Piatra Neamţ a trecut cu scorul de 5-2 de Design Construct Braşov, în vreme ce Railex Suceava a dispus cu 3-0 de multipla campioană naţională Magic Iaşi, după o evoluţie încântătoare. Formaţia patronată de Ilie Lahman şi-a menţinut nivelul ridicat al jocului şi în marea finală, pe care a avut ghinionul să o piardă în urma executării loviturilor de departajare, 3-4 cu Fenix Piatra Neamţ. Cei de la Railex s-au consolat însă cu faptul că doi dintre echipierii lor, Ionel Nemeş şi Andrei Irimia au fost desemnaţi drept cel mai bun jucător al turneului, respectiv golgeterul competiţiei.

„Cu întreceri de acest gen încercăm popularizarea acestui frumos sport la Vatra Dornei. Competiţia a fost de un înalt nivel, meciurile au fost spectaculoase, ceea ce a făcut ca fiecare partidă să fie urmărită în mod constant de 400-500 de spectatori. Cum era şi normal, de cea mai mare susţinere s-au bucurat echipele dornene Maxi Sport şi Aqua Carpatica, care au lăsat o impresie frumoasă”, a declarat managerul turneului, Ionel Spânache. Aşa cum îi stă bine unei competiţii de o asemenea anvergură şi distincţiile puse la bătaie de organizatori au fost pe măsură, pe lângă tradiţionalele cupe, diplome şi medalii, echipele laureate şi cei mai buni jucători ai turneului fiind premiaţi cu echipament sportiv de firmă şi multe alte produse din partea sponsorilor.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Boicot al cluburilor din Suceava, Fălticeni şi Vatra Dornei la turneul de şah de la Câmpulung Moldovenesc

Zeci de copii din mai multe localităţi ale judeţului Suceava au participat la cea mai importantă competiţie de şah din judeţ. Cupa Primăverii a avut loc la Hotelul Zimbru din Câmpulung Moldovenesc, în duminica Floriilor, dar reuşita întrecerii a fost umbrită de absenţa mai multor cluburi, respectiv cele din Vatra Dornei, Fălticeni şi Suceava. Maestrul sportului Mihai Burduja, organizatorul acestui concurs, speră ca această sincopă să nu se mai repete şi în viitor, deşi în privinţa Palatului Copiilor din Suceava are mari rezerve.

„Deşi invitat, nici de data aceasta Palatul Copiilor din Suceava, care are antrenor plătit cu normă întreagă, nu a participat la concurs. Cum motivează conducerea Palatului neparticiparea copiilor la nici unul din concursurile organizate, câte patru pe an, de peste zece ani, la Câmpulung Moldovenesc?”, s-a întrebat maestrul Burduja.

Cupa Primăverii a revenit jucătorilor de la CSM „Rarăul” Câmpulung Moldovenesc, antrenaţi de maestrul Mihai Burduja, care au cucerit cinci locuri întâi, cinci locuri doi şi şase locuri trei. Locul al doilea a fost ocupat de şahiştii de la Clubul copiilor şi elevilor din Gura Humorului, antrenor inginer Maricel Tiron, care au obţinut un loc întâi, trei locuri doi şi un loc trei.

O remarcă specială pentru cei 14 copii, antrenaţi de profesorul Dumitru Negură, de la Şcoala Gimnazială din Argel, care au cucerit trei locuri întâi, şi două locuri doi, dar şi pentru cei 12 copii din Costişa, antrenor Gheorghe Nicolaescu, care au plecat acasă cu două locuri trei.

Chiar dacă Palatul Copiilor din Suceava a lipsit de la competiţie, totuşi Suceava a fost reprezentată de doi jucători antrenaţi de profesorul Victor Teodoriu. Dintre aceştia, Luca Creţu, la doar patru ani şi jumătate, a impresionat pe toată lumea după ce a obţinut locul I la categoria sub opt ani şi diploma de cel mai tânăr participant.

Sponsorii concursului au fost „Assist” Suceava, care a făcut posibilă premierea generoasă a jucătorilor clasaţi pe locurile I, II, III şi a premiilor fair-play (fete şi băieţi) şi restaurantul „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, care a asigurat delicioase plăcinte moldoveneşti şi sucuri. Diplomele, medaliile şi cupele (locurile I, II, III) au fost asigurate de Direcţia judeţeană pentru Sport şi Tineret Suceava, o contribuţie importantă la bunul mers al acţiunii având şi Mihăiţă Negură, primarul din Câmpulung Moldovenesc.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Femeie din Dorna Arini, adusa la spital in coma de gradul III

Poliţia municipiului Vatra Dornei a fost sesizată telefonic, duminică, de către medicul de gardă al Spitalului Municipal Vatra Dornei, despre faptul că a fost adusă cu ambulanţa P. Felicia, de 50 ani, din comuna Dorna Arini, care se află în comă și cel mai probabil a fost agresată, însă leziunile sunt vechi de mai multe zile, urmând a fi transferată la U.P.U. din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava.

Potrivit Biroului de Presă al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, la Spitalul Vatra Dornei, cea în cauză nu a putut fi investigată, stabilindu-i-se următorul diagnostic : „comă gr. III, suspect hematom emisferic stâng, t.c.c. acut deschis, posibil agresiune, h.t.a. etilism cronic”.

„În urma audierii fiicei soţilor P., R.Cristina, care locuiește împreună cu părinții și soțul ei R.Marius, a rezultat că în seara de 22.04.2013, în jurul orei 22.00, a izbucnit un scandal pe fondul consumului de alcool între tatăl P.Dragoș și mama sa P.Felicia, ocazie cu care cei doi s-au lovit reciproc. Nu au coborât la parterul imobilului ca să vadă ce se întâmplă, deoarece cei doi soți obișnuiau să se mai certe pe fondul consumului de băuturi alcoolice. A doua zi a observat că mama sa prezenta vânătăi la nivelul ochilor, ocazie cu care i-a povestit că a fost bătută de P.Dragoș”, precizează sursa citată.

P.Felicia este cunoscută ca şi consumatoare de băuturi alcoolice, iar în cursul zilei de 27.04.2013, în jurul orei 17.00, a consumat dintr-o sticlă de 3 litri, cu etichetă de votcă, un lichid de culoare albastră, moment în care a fost surprinsă de fiica sa, care i-a luat recipientul. P.Dragoș a declarat că sticla de 3 litri din care a băut soţia sa conţinea antigel, era aproape plină și se afla iniţial în garaj. „În dimineața de 28.04.2014, ora 09.30, R.Cristina a găsit-o pe mama sa întinsă în pat în stare de inconștiență, după care l-a anunțat pe tatăl ei P.Dragoș, acesta din urmă solicitând echipajul de ambulanță”, arată IPJ Suceava.

Cercetările sunt continuate în vederea clarificării tuturor aspectelor cazului și în funcție de evoluția stării de sănătate a victimei și a datelor rezultate din cercetări se vor dispune măsurile ce se impun. Legat de aspectele de lovire asupra lui P.Felicia, cadrele Poliţiei municipiului Vatra Dornei s-au sesizat din oficiu pentru săvârşirea infracţiunii prev. si ped. De art. 180 alin. 1 indice 1, din C.P. şi se va dispune procedural, arată IPJ Suceava.

SURSA: NewsBucovina.ro

O fată a murit după ce a fost lovită de un autoturism

O fată în vârstă de 14 ani care a fost rănită grav, în localitatea suceveană Poiana Stampei, a murit, sâmbătă după-amiază, la Spitalul din Vatra Dornei, pentru acest caz fiind solicitat iniţial şi un elicopter SMURD care să o transporte la Bucureşti.

Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Suceava, Ionuţ Epureanu, a declarat, pentru Mediafax, că o fată în vârstă de 14 ani din comuna Poiana Stampei a fost rănită grav după ce a fost lovită de un autoturism pe DN 17. El a spus că fata a traversat strada prin loc neregulamentar când a fost acroşată de un autoturism.

Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, în acest caz s-a solicitat elicopterul SMURD care ar fi trebuit să o ducă pe fată la Spitalul de Copii din Bucureşti. Directorul Spitalului din Vatra Dornei, Aurel Scurtu, a declarat că fata a murit la spital, după cum arată Agenţia de presă Mediafax. El a precizat că aceasta a ajuns la spital în stare foarte gravă, cu comă de gradul III-IV şi cu tensiune mică. Scurtu a arătat că s-au făcut manevre de resuscitare atât pe ambulanţă, cât şi la spital, dar copila a murit la scurt timp. Şoferul implicat în accident va fi cercetat pentru ucidere din culpă.

Citeste mai mult

Bărbat omorât de un șofer care a părăsit locul accidentului

Un bărbat în vârstă de 70 de ani din Dărmănești a fost omorât de un autoturism, pe drumul județean 174, în interiorul comunei Șaru Dornei, de către un șofer care a părăsit ulterior locul accidentului.

Evenimentul a avut loc joi dimineață, în jurul orei 7:00.

Echipa operativă a Poliției, deplasată la locul accidentului, cu ocazia primelor cercetări, a stabilit că în jurul orei 07.30, O.Mircea de 70 ani, din comuna Dărmănești, cu reședința în comuna Șaru Dornei, a fost găsit decedat, în afara părții carosabile, a D.J. 174, la o diferență de nivel de 3 metri.

În urma investigațiilor efectuate s-a stabilit că cel în cauză, a fost văzut de mai multe persoane deplasându-se în 24.04.2013, în jurul orelor 22.00, pe drumul județean către reședința sa, respectiv la familia P.Dumitru dar părea a fi sub influența băuturilor alcoolice. De asemenea, s-a stabilit că cel în cauză a consumat băuturi alcoolice în mai multe baruri din centrul comunei.

Există posibilitatea ca accidentul să fi avut loc la 24.04.2013, dar datorită configurației terenului (diferența de nivel) victima nu putea fi observată din drum de către alți trecători.

La fața locului au fost identificate câteva cioburi din sticlă și plastic iar victima prezenta unele leziuni care ar putea fi fost produse ca urmare a unui accident de circulație.

Cercetările sunt continuate pentru stabilirea împrejurărilor exacte ale producerii evenimentului.

SURSA: Newsme.ro

Rampa de rumeguș din Vatra Dornei, cuprinsă de flăcări

Pompierii militari de la Detaşamentul Vatra Dornei au intervenit ieri la ora 19.51 în municipiul Vatra Dornei pentru localizarea şi lichidarea unui incendiu izbucnit la vechea rampă de rumeguş a oraşului.

La locul intervenţiei ardeau deşeuri de rumeguş şi vegetaţie uscată pe o suprafaţă de aproximativ 1500 mp cu posibilităţi de propagare la casele situate în apropiere. Pompierii militari au reuşit lichidarea incendiului în mai puţin de două ore.

Cauza probabilă de incendiu a fost autoaprindere.

SURSA: Newsme.ro

Angajate de la schimb valutar şi pariuri, înşelate prin metoda „şmen”

Angajata unei case de schimb valutar din municipiul Suceava şi operatoarea de la o casă de pariuri din municipiul Vatra Dornei au fost înşelate prin metoda „şmen”, faptele având loc la un interval de aproximativ trei ore.

Într-un prim caz, miercuri, în jurul orei 12.30, Andreea M., în vârstă de 26 de ani, din municipiul Suceava, angajată la o casă de schimb valutar din Suceava, a sesizat poliţia că a fost înşelată cu 1.000 de lei. În urma verificărilor s-a stabilit că, în jurul orei 12.00, victima a fost abordată de un bărbat care i-a solicitat să-i schimbe suma de 2.200 de lei, formată din bancnote de 200 şi 500 lei, în bancnote de 100 şi 50 lei. Tânără a acceptat să-l ajute pe bărbatul necunoscut şi i-a schimbat banii aşa cum a cerut acesta.

Autorul a aplicat apoi metoda „şmenului”. I-a spus femeii că ar vrea să-i schimbe banii în bancnote şi mai mici, i-a luat banii înapoi, după care a revenit la înţelegrea iniţială. Detaliul este că din suma de 2.200 de lei individul a „tras” bancnote reprezentând 1.000 de lei, iar angajata de la schimb valutar nu a mai numărat banii şi a doua oară.

„După plecarea autorului, partea vătămată a numărat banii primiţi de la cel în cauză şi a constatat că a primit doar suma de 1.200 lei, restul de 1.000 lei fiind lipsă, moment în care a sesizat că a fost înşelată”, se arată într-un comunicat al poliţiei.

Aproximativ trei ore mai târziu, în jur de 15.00, Poliţia municipiului Vatra Dornei a fost sesizată de către Elena G., de 28 ani, din comuna Pojorâta, operator la o casă de pariuri sportive din municipiul Vatra Dornei, despre faptul că o persoană necunoscută a înșelat-o cu suma de 500 lei

Victima a relatat cum în casa de pariuri a intrat un bărbat care i-a solicitat să-i schimbe suma de 1.000 lei, şi apoi încă cinci sute de lei. Individul a zăpăcit-o pe tânără până când a reuşit să-i tragă din teanc suma de 500 de lei. I-a returnat apoi banii, fără că victima să realizeze lipsa bancnotelor.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Incendiu pe zece hectare de exploatare forestieră

Pompierii militari din Vatra Dornei au intervenit ieri după-amiază pentru stingerea unui incendiu izbucnit într-o exploatare forestieră aparţinând Ocolului Silvic Privat Tihuţa Colibiţa, din zona "Piciorul Zgârciului" în satul Dornişoara, comuna Poiana Stampei. Incendiul s-a extins pe o suprafaţă de zece hectare, operaţiunea fiind dificilă din cauza lipsei surselor de apă.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, plutonierul major Dan Moroşanu, a declarat că intervenţia în zonă a fost dificilă, în condiţiile în care exploatarea respectivă se află la 10 kilometri de mers pe jos, pompierii fiind ajutaţi să stingă focul şi de lucrătorii silvici, în total aproximativ o sută de persoane luptându-se cu flăcările.

De asemenea, în zonă nu există sursă de apă, astfel că s-a intervenit cu lopeţi, topoare şi drujbe pentru stingerea focului. În jur de zece hectare de exploatare forestieră au fost afectate de incendiu. Pe cele zece hectare se aflau preponderent cioate şi resturi forestiere. Aseară, în jurul orei 20.00, pompierii şi cei care le-au sărit în ajutor erau aproape de lichidarea incendiului.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

În acest week-end Vatra Dornei e capitala minifotbalului românesc

Baza sportivă Yanis Stadium din Vatra Dornei va găzdui în acest week-end Cupa Golden Brau la minifotbal, o competiţie organizată de firma Maxi Sport din localitate. Turneul se anunţă unul de anvergură, mai ales că întrecerea va fi urmărită pe viu de însuşi Răzvan Burleanu, conducătorul forului european şi preşedintele Federaţiei Române de Minifotbal.

Organizatorul turneului, Ionel Spânache, a reuşit să convingă să participe la competiţia de la Vatra Dornei câteva dintre cele mai bune formaţii de minifotbal din ţara noastră, în frunte cu multipla campioană naţională Magic Iaşi, care se va lupta pentru cucerirea trofeului cu campioanele unor judeţe în care acest sport a luat un mare avânt, precum Zalău, Buzău şi Braşov. Suceava va fi reprezentată în concurs de galonata Railex, dar şi de de două grupări dornene deloc de lepădat, precum Maxi Sport şi Aqua Carpatica.

„Cu ajutorul unor turnee de acest gen încercăm popularizarea minifotbalului în Vatra Dornei. Sunt sigur că spectatorii care vor onora cu prezenţa această competiţie nu vor avea ce regreta, întrucât vor avea ocazia să vadă la lucru cei mai buni jucători din România”, a declarat Ionel Spânache.

La o competiţie atât de puternică şi distincţiile puse în joc deorganizatori sunt pe măsură, pe lângă tradiţionalele cupe, diplome şi medalii, echipele laureate şi cei mai buni jucători ai turneului urmând să fie premiaţi cu echipament sportiv de firmă şi multe alte produse din partea sponsorilor.

Iată şi programul Cupei Golden Brau de la Vatra Dornei:

Faza grupelor: Vineri, orele 17.00 – 23.00 şi sâmbătă, orele 9.00- 14.00.

Sferturi de finală: Sâmbătă, orele 16.00 – 20.00.

Semifinale: Duminică, orele 10.00 – 12.00.

Finala mică: Duminică, orele 13.00 – 14.00.

Finala mare: Duminică, orele 14.00 – 15.00.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Individul care a lovit cu scaunul în cap un tânăr din Neagra Sarului a fost arestat pentru 29 de zile

Tribunalul Suceava a dispus arestarea preventivă a lui Alexandru Iordache, de 22 ani, din Neagra Sarului, pentru tentativă la omor calificat. Tânărul este acuzat că împreună cu trei amici ar fi bătut doi fraţi din Neagra Sarului, Iordache fiind cel care ar fi produs cele mai mari „daune”, lovindu-şi una din victime cu un scaun în cap

Tribunalul din Suceava a admis cererea procurorilor şi a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Alexandru Iordache, de 22 de ani, din Neagra Sarului, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la infracţiunea de omor calificat, individul fiind introdus în arestul IPJ Suceava.

In noaptea de 13 spre 14 aprilie a.c., Poliţia municipiului Vatra Dornei, a fost sesizată prin 112 despre faptul că, mai mulţi tineri din comuna {aru Dornei, aflaţi în stare de ebrietate, provoacă scandal în discoteca Night Club din satul Neagra Sarului.

Poliţiştii deplasaţi la faţa locului au stabilit că, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, între fraţii Ionuţ Dascălu, de 30 de ani, Cristian Dascălu, de 26 de ani, pe de o parte şi Alexandru Iordache, de 22 de ani, Marius Andro, de 25 de ani, Petrişor Tarcă, de 22 ani, toţi din localitate şi Vasile Bordei, de 28 de ani din comuna Preuteşti, a avut loc o altercaţie.

În urma schimbului de lovituri Ionuţ Dascălu a fost internat la Spitalul Judeţean Suceava şi examinat medico-legal stabilindu-i-se diagnosticul „traumatism cranio cerebral acut deschis prin lovire cu un corp contondent, posibil cu un scaun şi prin mijloace contondente pumn sau picior, leziuni ce i-au pus viaţa în primejdie”, iar Cristian Dascălu a fost internat la Spitalul Municipal Vatra Dornei, cu diagnosticul „traumatism cranio-cerebral acut deschis, afirmativ agresiune, stare de ebrietate”. Cristian Dascălu a fost externat în seara de 14 aprilie 2013 din Spitalul Municipal Vatra Dornei, nu a fost examinat medico-legal, însă a solicitat efectuarea de cercetări faţă de Alexandru Iordache.

SURSA: ObiectivDeSuceava.ro

Gheorghe Flutur îi cere lui Vosganian să deblocheze lucrările la tronsonul de gaz metan Pojorâta - Vatra Dornei

Senatorul PDL de Suceava Gheorghe Flutur l-a interpelat pe ministrul Economiei, Varujan Vosganian, cu privire la finanțarea și graficul lucrărilor la magistrala de gaz metan Frasin - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei. Flutur a arătat că investiţia s-a blocat pe tronsonul Pojorâta- Vatra Dornei. El a spus că în vederea finalizării execuției magistralei de gaz metan Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei există un angajament ca Transgaz să continue lucrările, pe lungimea de 33 de kilometri, între localitățile Pojorîta și Vatra Dornei.

„În aceste condiții, îi cer ministrului Varujan Vosganian să precizeze care este situația finanțării, graficul de continuare a lucrărilor și termenul de finalizare a investiției și să ia toate măsurile pentru respectarea acestor termene”, a declarat senatorul PDL de Suceava. Flutur a subliniat că această investiţie este extrem de importantă întrucât prin aducerea gazului metan vor crește veniturile la bugetele locale, se vor dezvolta serviciile, infrastructura turismului în mod special şi va creşte atractivitatea localităților pentru potențialii investitori.

USL, somata să se implice în finalizarea investiţiei

Gheorghe Flutur a arătat că în timpul mandatului său de preşedinte al Consiliului Judeţean în 2010, cu finanțare guvernamentală, s-au finalizat lucrările la conducta de gaz metan Frasin – Câmpulung Moldovenesc, iar în anul 2011 s-au obținut fonduri în valoare de 26 milioane lei pentru ca Transgaz se înceapă lucrările la tronsonul care a mai rămas până la Vatra Dornei. Gheorghe Flutur solicită şi USL-ului să se implice efectiv pentru continuarea lucrărilor în vederea finalizării acestei investiții, extrem de necesară pentru o buna parte a județului Suceava.

„Trebuie reamintit faptul că investiția este parte a proiectului "Suceava - Utilități și mediu la standarde europene". Folosit de PSD ca agent electoral în mai multe campanii electorale, proiectul a împovărat bugetul a 61 de localități din județ, fără ca majoritatea dintre ele să fi avut cel mai mic beneficiu. Datoriile anuale se ridică de la sume de peste 150.000 Euro - cum ar fi Pojorâta, până la peste un milion de Euro - în cazul municipiului Vatra Dornei”, a mai spus senatorul Gheorghe Flutur.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Un tânăr din Vatra Dornei a câştigat procesul deschis împotriva unei universităţi din Timişoara după ce a aflat că masterul pe care-l urma nu era acreditat

Un tânăr din Vatra Dornei a acţionat în instanţă Universitatea particulară „Tibiscus” din Timişoara, după ce a aflat că masterul la care era înscris nu era acreditat. Mai mult de atât, suceveanul susţine că, în decursul celor doi ani de studii postuniversitare, programul de master la care iniţial se înscrisese şi-a schimbat denumirea de două ori.

Universitatea i-a restituit tânărului taxele achitate în cei aproape doi ani de master

Florin Cojocaru a absolvit Liceul Teoretic „Ion Luca” Vatra Dornei, tânărul optând pentru cursurile Facultăţii de Design din cadrul Universităţii „Tibiscus” Timişoara.

După ce a susţinut lucrarea de licenţă, în anul 2010, Florin s-a îndreptat către programul de masterat „Rolul vizualului în design publicitar” din cadrul aceleiaşi facultăţi, taxa de şcolarizare anuală fiind de 2.400 de lei.

„Am făcut studiile superioare la această universitate, am dobândit încredere în profesori, eram familiarizat cu aceştia, fapt care m-a determinat să continui să studiez la ei. Totodată, pentru studiile masterale am fost încurajat de profesori şi de conducere să mă înscriu tot la ei, am primit asigurări că totul va fi în regulă, nu am fost informat de schimbările care urmau să aibă loc şi de faptul că masterul nu era acreditat”, povesteşte Florin Cojocaru.

Pe parcursul primului an de studiu, masterul şi-a schimbat conţinutul, dar şi numele în „Environment: impact vizual şi contemporaneitate”, iar în cel de-al doilea an studenţii au fost mutaţi la masterul de „Web design”, care funcţiona în cadrul Facultăţii de Informatică.

„Primele semne de întrebare au apărut în momentul în care am fost chemaţi să semnăm cum că am fi de acord să ne mutăm la o altă specializare. De web design nu eram interesat, dacă aş fi vrut să urmez acest program o puteam face din 2010, când m-am înscris. Ceilalţi colegi ai mei au acceptat schimbarea doar pentru a obţine o diplomă. Am avut o discuţie cu decanul, cu rectorul universităţii, am solicitat explicaţii, aceştia descurajându-mi permanent intenţia de a-i acţiona în instanţă”, a mai afirmat Florin.

Tânărul s-a adresat şi Oficiului pentru Protecţia Consumatorului (OPC), solicitând restituirea taxei de şcolarizare. După verificări, comisarii din cadrul OPC au aplicat o amendă Universităţii „Tibiscus”, instituţia de învăţământ fiind obligată să-i returneze tânărului taxele achitate în decursul a aproape doi ani de studii.

În cele din urmă, Florin s-a adresat unui avocat, dosarul de judecată fiind depus în urmă cu aproape un an de zile. Tânărul a solicitat universităţii plata cheltuielilor pentru chirie şi întreţinere, echivalentul a 3.890 de euro, şi daune morale în cuantum de 20.000 de lei. După numeroase amânări, suceveanul a câştigat procesul deschis împotriva universităţii, însă hotărârea nu este definitivă, putând fi atacată. Sentinţa s-a dat în data de 7 martie 2013.

Reprezentanţii universităţii susţin că vor face recurs

Rectorul Universităţii „Tibiscus”, conf. univ. dr. Corina Muşuroi, susţine că nu a primit nici un document care să dovedească faptul că studentul a câştigat procesul, însă în cazul în care va primi hotărârea judecătorească, aceasta va fi contestată. Ea a mai explicat că masterul la care suceveanul s-a înscris în 2010 - „Rolul vizualului în design publicitar” - funcţiona pe baza unei hotărâri a Senatului Universităţii „Tibiscus”.

„La acea vreme, Ministerul Educaţiei a emis un ordin prin care permitea ca programele de master să funcţioneze doar în baza unei hotărâri a Senatului universităţilor, fără a fi acreditate. Ulterior, conducerea ministerului de resort a fost schimbată, hotărându-se că masteratele fără acreditare nu pot funcţiona. Pentru că masterul la care studentul studia nu mai avea baza legală pentru a funcţiona, i-am transferat pe cei înscrişi la o specializare similară”, a declarat Corina Muşuroi.

Aceasta a mai afirmat că a încercat să-i propună studentului alte programe de masterat din cadrul altor facultăţi, ba chiar din cadrul altor universităţi, însă ofertele au fost refuzate.

„Cred că singurul interes este reprezentat de bani. Cu siguranţă vom face recurs”, a mai spus Muşuroi. Din 2012, Facultatea de Design nu a mai organizat admitere pentru nici un program de masterat.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Deputat Cezar Cioată: Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor foloseşte Cazinoul Vatra Dornei ca unealtă de şantaj pentru retrocedarea pădurilor

Deputatul sucevean Cezar Cioată s-a adresat primului-ministru al României, Victor Ponta, căruia i-a solicitat o serie de răspunsuri cu privire la situaţia cazinoului din Vatra Dornei. Parlamentarul din partea PP-DD crede că acest obiectiv de patrimoniu are nevoie de o atenţie sporită din partea autorităţilor statului, şi aceasta pentru că este un simbol pentru Vatra Dornei.

Cezar Cioată crede că actualul proprietar al clădirii, Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei şi Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, nu a făcut nimic nu doar pe linia consolidării şi renovării cazinoului, ci nici pe linia conservării sale.

„Viitorul acestei clădiri este pus sub semnul întrebării, mai ales după afirmaţiile reprezentanţilor bisericii. Părintele Mihai Valică a declarat că: "această clădire va rămâne mulţi ani şi până în veci aşa cum este. Şi cred că soluţia va fi finală, dacă nu se intervine, clădirea va fi dărâmată fără discuţie”, a arătat Cezar Cioată.

În opinia parlamentarului care reprezintă zona de munte a judeţului Suceava, retrocedarea cazinoului s-a făcut cu mult prea multă uşurinţă, iar clădirea este folosită acum ca monedă de şantaj, deşi varianta oficială invocată este sărăcia şi lipsa fondurilor necesare demarării unor lucrări de amploare.

„Din păcate, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, prin Înalt Prea Sfinţitul Pimen, foloseşte Cazinoul ca unealtă de şantaj pentru retrocedarea pădurilor şi proprietăţilor nerestituite”, crede deputatul Cioată.

Acesta a menţionat că din discuţiile pe care le-a avut cu aleşii locali din Vatra Dornei, aceştia şi-au manifestat intenţia de a prelua din nou cazinoul, pe care l-ar putea reabilita cu fonduri europene, astfel încât acesta să redevină ce a fost cândva, un punct de atracţie pentru turiştii care vin în zonă.

„Vă rog să-mi comunicaţi, domnule prim-ministru, următoarele aspecte: dacă această retrocedare nu poate fi atacată juridic şi care sunt intenţiile actualului Guvern în legătură cu această clădire de patrimoniu, un obiectiv turistic deosebit de valoros atât pentru oraşul Vatra Dornei, cât şi pentru Valea Bistriţei”, se arată în textul trimis de deputatul Cezar Cioată către premier.

SURSA: MonitorulSV.ro

Tăşuleasa Social, 32.000 de puieţi plantaţi în această primăvară

Asociaţia Tăşuleasa Social a coordonat în comuna Dorna Candrenilor, localitatea Poiana Negrii, a treia acţiune de împădurire din această primăvară. Cei 350 de voluntari au plantat 10.000 de puieţi de molid şi larice pe 2,5 hectare de teren. Tăşuleasa Social a ajuns la peste 200.000 de puieţi plantaţi în nouă ani şi la cifra record de 32.000 doar în acest an.

“Am ajuns la 208.000 de puieţi plantaţi în nouă ani de când am început acest tip de activitate din care un număr record de 32.000 doar în această primăvară. Le mulţumim tuturor volutarilor şi reprezentanţilor Ocolului Silvic Dorna şi Primăriei Dorna Candrenilor”, a declarat preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uhlmann Uşeriu, care i-a îndemnat pe tineri să revină în timp să vadă cum cresc copacii plantaţi.

La acţiune au participat angajaţii fabricii de apă Dorna, angajaţi ai Coca-Cola HBC România şi copii şi tineri din Dorna Candrenilor, Vatra Dornei, Bistriţa, Bucureşti, Cluj, Sîngeorz-Băi, Iaşi, Bacău, alături de voluntari care au venit din alte părţi ale lumii special pentru această acţiune, informează Tăşuleasa Social.

“E un proiect în care cred şi de care ţara are nevoie, în care merită investit timp şi energie. Aş veni de oriunde pentru acţiuni de acest gen, nu doar din Franţa cum s-a întâmplat acum”, a declarat Răzvan Anton (grafician).

“Un lucru care mi-a venit brusc în minte în timp ce plantam şi pe care l-aş sublinia e nu doar că facem un lucru bun pentru mediu. Lângă aceşti tineri am simţit că plantăm nu doar copaci, ci şi ceva în mintea lor, o sămânţă care va creşte şi pe care ei o vor transmite mai departe familiilor, prietenilor. Vor pleca de aici cu conştiinţa faptului că au au produs o transformare. Din punctul meu de vedere, legătura între plantarea unor copaci şi viitorul lor personal, e cea a unei proiecţii în viitor. E nu doar o speranţă ci garanţia că au pus bazele pentru ceva stabil”, a spus Deborah Buckley, voluntar.

SURSA: TimpOnline.ro

Nichita Stănescu, omagiat la Vatra Dornei

Acum şapte ani, la Casa de Cultură „Platon Pardău” Vatra Dornei, a prins contur o frumoasă iniţiativă, aceea de a-l omagia pe unul dintre cei mai mari poeţi români printr-un concurs de creaţie poetică adresat elevilor de gimnaziu şi liceu, intitulat ,,Nichita în luna lui marte”. Concursul s-a bucurat de succes, iar de la cea de-a IV‑a ediţie a devenit de nivel judeţean, căpătând astfel o mai largă notorietate şi un plus de prestigiu.

Desfăşurată în organizarea Casei de Cultură, a Primăriei şi a Consiliului Local Vatra Dornei, a Centrului Cultural „Bucovina”, prin Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, ediţia din acest an, a VII‑a, a fost, în opinia tuturor participanţilor, una dintre cele mai reuşite.

Festivitatea de premiere a avut loc in Sala Oglinzilor de la Primăria Vatra Dornei şi a reunit pe participanţii la festivalul concurs, profesori, oameni de cultură dorneni şi alţi iubitori de poezie. Deschiderea manifestării a aparţinut organizatorilor, prin Violeta Codorean, director al Casei de Cultură „Platon Pardău”. În continuare, poeta Carmen Veronica Steiciuc, preşedinta Societăţii Scriitorilor Bucovineni şi preşedinta juriului (din care au mai făcut parte poeţii suceveni Viorica Petrovici şi L.D. Clement) a realizat o foarte interesantă analiză a datelor calendaristice legate de viaţa şi activitatea lui Nichita Stănescu, ea subliniind şi importanţa acestui mare poet în literatura română.

Prof. dr. Iasabel Vintilă, cunoscută eseistă, a glosat despre noţiunea de ,,cuvânt” la Nichita Stănescu, apelând la exemple concrete din creaţia atât de originală a poetului omagiat. O interesantă paralelă între creaţia lui Nichita Stănescu şi cea a unui poet mai puţin notoriu, Virgil Mazilescu, a realizat scriitorul Alexandru Ovidiu Vintilă, redactor‑şef al revistei „Bucovina literară”. Poeta Carmen Veronica Steiciuc a prezentat aprecieri personale despre calitatea creaţiilor înscrise în concurs, dar şi ale colegilor din juriu(L. D. Clement a trimis un frumos mesaj scris). Consilierul judeţean Ioan Abutnăriţei şi Mircea Rusu, director general al Primăriei Vatra Dornei, au exprimat, de asemenea, aprecieri pentru iniţiatorii şi organizatorii festivalului, pentru tinerii creatori şi profesorii care-i îndrumă. Un film realizat de elevul Ştefan Cobeli, de la Liceul Teoretic „Ion Luca” Vatra Dornei a reamintit celor prezenţi momente sugestive din interviurile realizate cu poetul Nichita Stănescu.

Clasamentul realizat de juriu, la o concurenţă strânsă, a dovedit încă o dată seriozitatea lecturilor, pasiunea pentru poezie şi harul pe care deja unii dintre creatorii tineri îl vădesc, dar şi existenţa unor puternice ,,laboratoare” de creaţie din unele şcoli sucevene: Colegiul Naţional „Petru Rareş” Suceava, Şcoala Gimnazială Nr. 3 Suceava, Liceul Teoretic „Ion Luca” Vatra Dornei şi şcolile gimnaziale Nr. 2 şi Nr. 4 Vatra Dornei, Şcoala Gimnazială Râşca. Este meritul creatorilor, dar şi al muncii şi dăruirii unor profesori precum Gheorghe Cârstean, Iasabel Vintilă, Mihaela Grădinaru, Stela Iacob, Gruia Ungurian, Ioana Iuga ş.a.

Au urmat clipele emoţionante ale premierii şi ale rostirii de către premianţi a unor creaţii proprii. Finaliştii celei de-a VII‑a ediţii a festivalului sunt: Ionela Mădălina Grosu, cl a XII‑a, Colegiul Naţional „Petru Rareş” Suceava – Marele Premiu; Anastasia Gavrilovici, cl. a XII‑a – Premiul I, Elena Stan, cl. a IX‑a – Premiul II, ambele de la acelaşi colegiu sucevean (Elena fiind însă până în clasa a VIII‑a elevă la Vatra Dornei); Denisa Ioana Iordache, cl. a XI‑a de la Liceul Teoretic „Ion Luca” Vatra Dornei – Premiul III. La clasele V-VIII, clasamentul i‑a evidenţiat pe Alina Iuliana Verdeş, cl. a VIII‑a, Şcoala Gimnazială Râşca – Premiul I; Ştefan Mihai Drăgan, cl. a VII‑a, Şcoala Gimnazială Nr. 4 Vatra Dornei – Premiul II; Suzan Otay, cl. a VI‑a, Şcoala Gimnazială Nr. 3 Suceava – Premiul III. Au obţinut menţiuni elevii Mara Diana Alexoaea şi Lavinia Nichifor de la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, Florin Ionuţ Negru de la Colegiul Naţional „Spiru Haret” din Suceava şi trei eleve de la Şcoala Gimnazială Nr. 3 Suceava: Ioana Cristina Ilioaia, Smaranda Luiza Podaru şi Speranţa Cristina Andronic.

Un premiu special, susţinut de filiala „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina” şi Asociaţia „Părinţi, adolescenţi şi prieteni la Vatra Dornei” a fost oferit unei talentate dornence, care a debutat deja în volum, Daria Ioana Aicoboae, de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 Vatra Dornei.

Ca la fiecare ediţie, Primăria Vatra Dornei a oferit un premiu unei personalităţi dornene pentru ,,contribuţia deosebită adusă activităţilor culturale ale municipiului”, persoana vizată anul acesta fiind scriitoarea Paraschiva Abutnăriţei.

Tot în ziua de 10 aprilie a.c., când, din motive obiective, s-a finalizat ediţia a VII‑a a Festivalului „Nichita în luna lui marte”, eleganta Sală a Oglizilor a municipalităţii dornene a mai găzduit un moment emoţionant. Conducerea Primăriei, foşti elevi, oameni de cultură dorneni şi suceveni au omagiat, la împlinirea frumoasei vârste de 75 de ani, o distinsă şi dăruită profesoară, Maria Victoria Ostaficiuc, o activă prezenţă la toate manifestările culturale din Vatra Dornei.

A fost o zi în care soarele a dăruit căldură, iar dornenii au demonstrat, cu căldură sufletească, apreciere pentru valori, pentru cultura care ne defineşte ca oameni.

SURSA: ClementMedia.ro

Centenarul Bisericii Sf. Mare Mucenic Gheorghe din Iacobeni

Numele de Iacobeni vine de la antroponimul Iacoban, numele unei familii venite din satul transilvan Bilbor de la poalele munţilor Călimani.

Pentru prima dată, Iacobenii apare în recensământul rus, realizat în anii 1772-1774, ca având 12 case, o situaţie asemănătoare prezentând şi recensământul austriac făcut cu câţiva ani mai târziu.

Iacobeniul, care în secolul XIX şi la începutul secolului XX va avea un rol important în economia Bucovinei, poate cel mai important pentru partea sudică a provinciei, îşi găseşte începuturile în Evul Mediu, când se pare că se afla pe un drum secundar tătărăsc, care lega Vatra Dornei de Câmpulung, peste Mestecăniş prin Plaiul Tătarilor.

În acelaşi timp, Johan Paul Hoffman, ocupându-se de construirea drumului spre Bistriţa, descoperă minele de mangan şi fier de la Iacobeni, fapt pentru care iau sfârşit investigaţiile din zona Fundu Moldovei şi sunt înfiinţate, în anul 1782, minele de la Iacobeni. Astfel, începând cu 1783, sunt aduşi mineri din zona Zips şi se construieşte aici un furnal. În 1786, la Iacobeni erau 14 familii catolice cu 71 de membri, iar între 1786-1787 au mai sosit 30 persoane. În anul 1784, începe exploatarea minieră prin patronul german Karl Mantz, el aducând 25 muncitori şi tehnicieni mineri, ce au deschis exploatarea minieră de la Arşiţa.

Între anii 1786-1848, Bucovina a fost alipită Galiţiei, când pătrund în Iacobeni un număr mare de evrei, aprox. 224, ce-şi ridică aici o sinagogă, ce a fost dărâmată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1836, Mantz aduce 100 familii (al doilea val de colonişti mineri) din regiunea Tziptera din Germania, locul său de naştere.

În 1859, Iacobeniul era un centru industrial şi civic de mari dimensiuni, unul din cele mai dezvoltate din zonă. Alături de un parc public cu fântâni arteziene, terenuri de tenis etc., în Iacobeni erau şi o casă germană de mari dimensiuni, o casă română şi o şcoală. La acestea se adaugă şi construirea unei biserici evanghelice din piatră, precum şi a uneia catolice din lemn, ultima cu preot din Câmpulung. Preotul care oficia la Iacobeni trebuia să slujească şi la Cârlibaba.

În anul 1818 se construieşte şi o biserică din lemn ortodoxă, de mici dimensiuni, cu hramul Sf. M. Mc. Gheorghe, care a funcţionat până în anul 1893, aparţinând de Ciocăneşti.

Din cauze multiple, activitatea în zonă decade după 1849. În 1859 Mantz dă faliment şi toate proprietăţile miniere, terenuri, exploatări, întreprinderi şi clădiri sunt cumpărate de Fondul Religionar Ortodox, cu sediul la Cernăuţi, la 16 decembrie 1869, pentru suma de 600.000 coroane. Fondul Religionar Bisericesc readuce Iacobeniului statutul de centru de importanţă turistică, prin deschiderea staţiunii balneoclimaterice cu ape sulfuroase. În acest context, se dezvoltă sectorul de servicii. Apar numeroase vile, pavilioane construite de Fondul Religionar Bisericesc din Bucovina. Cu această ocazie este refăcut şi Hanul Haju, în 1897, beneficiind de spaţii de cazare, trăsuri pentru deplasarea la băi, sală de mese. În 1905 este construit un hotel, în care astăzi este sediul Primăriei.

În 1870 existau în Iacobeni 3 biserici. Una evanghelică de piatră în stil gotic, una catolică de piatră, ce se găsesc şi azi, şi una ortodoxă din lemn, cu hramul Sf. M. Mc. Gheorghe, în formă de cruce greacă înscrisă în cerc, cu pridvor, construită între anii 1817-1818, pe cheltuiala enoriaşului Grigorie Erhan, ea aflându-se în actualul cimitir al comunei, mărturie fiind capela ridicată pe acelaşi loc ce adăposteşte vechea Sf. Masă (folosită şi în capelă), ce a fost sfinţită în anul 2008, la 13 iulie, de ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

Până în 1817, creştinii ortodocşi nu au avut nicio biserică, iar această biserică era filiala bisericii din fosta comună Ciocăneşti, până în 1863, când pr. Alexandru Pleşca obţine autonomia ei ca expozitură parohială, adică de sine stătătoare. La această biserică au slujit aceiaşi preoţi care au slujit şi la biserica din Ciocăneşti. În 1893, s-a cerut Consistoriului Arhiepiscopesc din Cernăuţi să aprobe ridicarea expoziturii Iacobeni la rangul de parohie, având în componenţă satele Iacobeni şi Mestecăniş. În 1895 s-a început zidirea casei parohiale, ea sfinţindu-se la 1 septembrie 1896. La 23 aprilie 1904, expozitura din Iacobeni se ridică la rangul de parohie. Primul preot paroh al parohiei Iacobeni este Nicolae Mihalcea.

În acest timp, biserica veche era într-o stare avansată de degradare şi necorespunzătoare pentru practicarea serviciului liturgic. De aceea, enoriaşii parohiei în frunte cu preotul paroh Nicolae Mihalcea au cumpărat de la Fondul Bisericesc Ortodox – Administraţia minelor, parcelele de teren pentru ridicarea unei noi biserici cu suma de 1480 de coroane. Aici s-a ridicat Biserica ortodoxă cu hramul Sf. M. Mc. Gheorghe, între anii 1907-1913, prin contribuţia Fondului Bisericesc, a Mitropoliei Bucovinei şi din contribuţia credincioşilor parohiei.

Între 1907-1913 se construieşte o biserică ortodoxă, cu hramul Sf. M. Mc. Gheorghe, din piatră şi cărămidă, în stilul bisericilor realizate de K.A. Romstorfer. Biserica este construită din cărămidă pe temelie de piatră, fiind acoperită cu ţiglă smălţuită, având planul de cruce greacă înscrisă în cerc. Are trei turle acoperite tot cu ţiglă smălţuită şi colorată în cele trei culori ale drapelului românesc. Faţada bisericii este tencuită, intercalându-se câte două rânduri de cărămidă profilată la intervale de 50 cm, orientate pe plan orizontal, de la temelie până sub acoperişurile turlelor. Biserica este situată pe o colină, pe malul drept al râului Bistriţa, având o poziţie frumoasă şi pitorească.

Arhitectul bisericii nu este cunoscut, dar este acelaşi care a proiectat Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc şi Biserica Sf. Mc. Gheorghe din Sadova. Ele sunt făcute succesiv, ca o matroşcă putând intra una în alta, în ceea ce primeşte dimensiunile lor.

Biserica s-a pictat abia în anul 1969, în tehnica frescă, de pictorul Gavril Pascu.

Catapeteasma bisericii este confecţionată din lemn de molid în anul 1909, la 17 septembrie, după inscripţia de pe Sf. Cruce din vârful catapetesmei, la Şcoala de arte şi meserii din Câmpulung Moldovenesc, de maiştrii Ioan Tâmpescu şi Constantin Bălan. Este unicat, de o frumuseţe aparte.

Pictura de pe icoanele catapetesmei este executată în anul 1910 de pictorul academic Petru Poenar, din Fundu Moldovei.

În 2009, catapeteasma s-a reparat capital, recondiţionându-se atât cadrul catapetesmei, îmbrăcată în foiţă, parţial, cât şi pictura de pe catapeteasmă, de către studenţii Argatu Mihail-Iustin şi Ilarion.

Biserica s-a sfinţit la 3 nov. 1913, de un delegat al Mitropolitului Vladimir de Repta, Arhiprezbiterul stravrofor Calistrat Coca.

Biserica s-a ridicat şi s-a sfinţit sub păstorirea preotului Nicolae Mihalcea. Iată şirul preoţilor slujitori ai Bisericii Sf. M. Mc. Gheorghe: - pr. Nicolae Mihalcea, 1904-1937; - pr. Nicolae Pentelescu, 1937-1946; - pr. Ioan Ţâcşa, 1946-1988; - pr. Ioan Argatu, 1988-1991; - pr. Mihai Argatu, 1991-2013; - pr. Mihail-Iustin Argatu 2012-2013.

Clopotniţa bisericii este zidită ulterior, separat de biserică, ridicată în curtea bisericii, din lemn vergeluit şi tencuită, având acelaşi aspect exterior ca şi biserica, vărgată orizontal în alb şi roşu.

În 1929 se cumpără două clopote de la Clopotăria „Oituz”, Bucureşti, iar al treilea clopot s-a cumpărat în 1930 de la Clopotăria „Coroana” din Bucureşti.

Între 1990-1993, sub păstorirea pr. Argatu Ioan şi pr. Argatu Mihai, s-a adăugat bisericii un pridvor păstrând arhitectura exterioară a acesteia, iar în curte s-a ridicat o casă de prăznuire. În anul 2008, s-a mărit cimitirul bisericii, iar în cimitirul nou s-a ridicat un monument al eroilor unicat, din marmură, foarte impunător şi frumos, sfinţit odată cu capela din cimitir de ÎPS Pimen la 13 iulie 2008.

În anul 1996, din Parohia Iacobeni s-a desprins satul Mestecăniş, devenind parohie, prin ridicarea unei noi biserici între anii 1992-1996, cu hramul Sf. M. Mc. Dimitrie, sub păstorirea pr. paroh Argatu Mihai şi sfinţită la 27 octombrie 1996.

Pr. MIHAI ARGATU

SURSA: CraiNou.ro

Transgaz ar putea construi în 2013 magistrala Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, a declarat presei, miercuri, că Transgaz, care a preluat gratuit, în februarie 2010, conductele magistrale de transport a gazelor naturale construite prin proiectul "Suceava, Utilităţi şi mediu la standarde europene", s-a angajat să continue lucrările de investiţii prevăzute, respectiv să execute conductele de gaz natural pe rutele Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei şi Păltinoasa - Rădăuţi.

Nechifor a spus că, din corespondenţa purtată cu reprezentanţii Transgaz, a înţeles că firma are posibilitatea să facă investiţii în acest an pentru construcţia conductei magistrale dintre Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei, cu o lungime de 33 de kilometri. Potrivit lui Nechifor, pe acest subiect, va trebui să poarte o discuţie cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian. "Transgaz are banii, dar va trebui şi o decizie la nivel de minister", a spus Nechifor.

CJ Suceava a transferat, cu titlul gratuit, către Transgaz 101 kilometri de reţea magistrală de gaze naturale construită în cadrul proiectului judeţean "Suceava, Utilităţi şi mediu la standarde europene", proiect prin care au fost construite centrale termice de cogenerare şi reţele de termoficare în municipiile Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi şi oraşele Gura Humorului şi Siret, dar şi o reţea magistrală de gaze naturale pe o lungime de 102 kilometri. Pentru realizarea investiţiilor în cadrul acestui proiect, CJ Suceava a obţinut un credit cu garanţii guvernamentale în valoare de 86,3 milioane de euro de la Deutsche Bank A.G. Londra cu care CJ Suceava a semnat un contract de împrumut cu rambursarea creditului în 25 de ani. Deutsche Bank a cesionat în 2011 împrumutul acordat judeţului Suceava către Erste Group Bank.

SURSA: Administratie.ro

Vatra Dornei este inclusa si in acest an in traseul Turului Ciclist al României

Conform calendarului prezentat de Federaţia Română de Ciclism, cea de-a 50-a ediţie a Turului va ajunge pe raza judeţului Suceava pe 2 iulie, odată cu etapa a doua, programată să se desfăşoare pe ruta Dej – Bistriţa – Vatra Dornei, pe o distanţă totală de 143 de kilometri. O zi mai târziu, caravana cicliştilor va porni din Vatra Dornei, va trece prin municipiul Suceava, unde cel mai probabil va fi instalat un punct de sprint intermediar, şi se va opri la Botoşani, după 152 de kilometri.

Ediţia din acest an a Turului Ciclist al României a fost decalată cu o lună, urmând a se desfăşura în perioada 30 iunie – 6 iulie şi nu la începutul lunii iunie cum era prevăzut iniţial. Motivul? Criza financiară. “Am fost nevoiţi să decalăm cu o lună competiţia din motive obiective, strict organizatorice, legate de criza financiară. După cum bine ştiţi, bugetele au fost decalate cu trei luni, iar primăriile au aprobat bugetele recent şi noi nu am ştiut pe cine ne putem baza”, a precizat Eduard Novak, proaspăt preşedinte al Federaţiei Române de Ciclism.

Calendarul celei de-a 50-a ediţii a Turului Ciclist al României:

Prolog (30 iunie):

Contratimp echipe – Marghita (16 kilometri)

Etapa întâi (1 iulie):

Marghita – Zalău – Cluj-Napoca (156 de kilometri)

Etapa a II-a (2 iulie):

Dej – Bistriţa – Vatra Dornei (143 de kilometri)

Etapa a III-a (3 iulie):

Vatra Dornei – Suceava – Botoşani (152 de kilometri)

Etapa a IV-a (4 iulie):

Botoşani – Roman – Bacău (156 de kilometri)

Etapa a V-a (5 iulie):

Bacău – Tecuci – Galaţi (185 de kilometri)

Etapa a VI-a (6 iulie):

Buzău – Urziceni – Bucureşti (152 de kilometri)

La cea de-a 50-a ediţie din Micla Buclă sunt aşteptaţi să participe circa 100 de ciclişti din România, Ucraina, Serbia, Germania şi Olanda, bugetul competiţiei fiind estimat la 500.000 de euro, în vreme ce valoare totală a premiilor care vor fi oferite participanţilor se ridică la 25.000 de euro.

SURSA: GazetaSV.ro