Un şofer beat, care a lăsat paralizată o fetiţă, a fost condamnat cu suspendare

O fetiţă din este ţintuită la pat de mai bine de trei ani de zile, putând doar să-şi mişte capul, după ce a fost accidentată de un şofer băut, care a lăsat-o în drum şi a fugit.

Autorul accidentului, deşi judecat pentru multiple infracţiuni, a fost condamnat de Judecătoria Vatra Dornei la o pedeapsă jenantă: 9 luni de închisoare cu suspendare. Justiţia română nu a fost în stare nici măcar să finalizeze, până la această oră, procesul civil, pentru ca părinţii fetei să primească despăgubirii, pentru tratamentul fetei.

A lăsat fetiţa sub camion şi a fugit acasă, pentru a-şi băga soţia la înaintare

Pe 15 ianuarie 2013, Florin Codrin Buliga, atunci în vârstă de 32 de ani, din satul Neagra Şarului, comuna Şaru Dornei, aflat la volanul unei autoutilitare, a acroşat-o pe Adina Ortoanu, în vârstă de 8 ani, o fetiţă care mergea pe marginea drumului, către casă, de la şcoală. Din ancheta poliţiştilor rutieri a rezultat că micuţa a suferit un dublu şoc: a fost lovită de autoutilitară, apoi a fost proiectată într-un camion care staţiona în afara carosabilului.

Abia ce a urmat îl face pe şofer culpabil 100%. Bărbatul a fugit şi a revenit la locul accidentului cu autoturismul său, condus de soţie. Cei doi au urcat fetiţă în maşină şi au plecat spre Spitalul municipal Vatra Dornei. În timpul cât şoferul a fost fugit, fetiţa a zăcut sub camion în jur de jumătate de oră, drumul din zona de munte a judeţului Suceava fiind puţin circulat. Planul celor doi soţi a fost să ajungă la Spitalul Municipal Vatra Dornei, iar accidentul să fie asumat de soţie. Iniţial, femeia a susţinut că ea s-a aflat la volan. Cei doi soţi erau în stare de şoc, astfel că poliţiştii şi-au dat seama în scurt timp care este adevărul. La trei ore de la accident, când a fost verificat cu etilotestul, şoferul avea o concentraţie de 0,48 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Patru infracţiuni, egal 9 luni de închisoare cu suspendare

Şoferul a fost judecat pentru „vătămare corporală din culpă”, „complicitate la fals în declaraţii”, „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibaţie alcoolică peste limita legală” şi „părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea poliţiei care cercetează fapta”. În urma contopirii pedepselor şi a aplicării unui spor, inculpatului i s-a stabilit pedeapsa de 9 luni de închisoare cu suspendare. Acestuia i s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani şi 9 luni de închisoare. În acelaşi dosar a fost judecată şi soţia inculpatului, pentru infracţiunea de „fals în declaraţii”, pedeapsa stabilită pentru ea fiind de „avertisment”.

Argumentele judecătorului care a stabilit condamnarea

La solicitarea Monitorului de Suceava, Judecătoria Vatra Dornei a transmis motivarea soluţiei prin care şoferul a fost condamnat la simbolica pedeapsă de 9 luni de închisoare, cu suspendare.

Inculpatul a primit următoarele condamnări: 3 luni de închisoare pentru „vătămare corporală din culpă”, amendă penală de 1.000 de lei pentru „complicitate la fals în declaraţii” (n.r. încercarea de a convinge că la volan a fost soţia sa), 5 luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibaţie alcoolică peste limita legală” , 8 luni de închisoare pentru „părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea poliţiei care cercetează fapta”. În urma contopirii pedepselor şi a aplicării unui spor de o lună la pedeapsa cea mai grea, inculpatului i s-a stabilit pedeapsa de 9 luni de închisoare cu suspendare.

Practic, magistraţii au reţinut că acesta este infractor primar (nu are antecedente penale), iar atitudinea sa procesuală, pe tot parcursul procesului, a fost de recunoaştere a săvârşirii faptelor pentru care a fost trimis în judecată. Magistraţii au mai ţinut cont şi de statutul social al bărbatului, care lucra ca şofer pe o autoutilitară de transport pâine, are o familie bine închegată şi un copil de crescut. Anterior accidentului, acesta nu a mai fost depistat băut la volan ori comiţând alte nereguli grave la regimul rutier.

„Având în vedere faptul că inculpatul se află la prima faptă cu caracter penal, faţă de conduita avută înainte de săvârşirea infracţiunii, şi apreciind că scopul pedepsei şi reeducarea inculpatului pot fi atinse şi prin executarea pedepsei în stare de libertate, instanţa urmează a dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 9 luni închisoare şi va stabili un termen de încercare de 2 ani şi 9 luni”, se arată în motivarea Judecătoriei Vatra Dornei.

Fetiţa nu a beneficiat de tratament pentru că familia nu are bani

Inculpatul a ajutat până acum familia cu suma de 6.000 de lei. În urma accidentului micuţa a suferit ruptură hepatică, contuzie cerebrala gravă, contuzie pancreas, plus o leziune înfiorătoare: tetrapareză spastica post-traumatica – paralizie la cele patru membre. Fata ar fi avut nevoie de foarte multe şedinţe de oxigenoteraipie, care costă 100 de euro pe zi. A făcut însă tratament doar câteva luni. „De doi ani de zile, din cauza lipsei banilor, nu i-am mai făcut nici o analiză, am ţinut-o doar acasă”, este declaraţia şocantă a mamei, Ana-Maria Ortoanu. Instanţa a stabili că familia ar urma să primească despăgubiri de 68.000 de lei, însă sentinţa nu este definitivă.

Campanie umanitară pentru Adina

Fundaţia „IMPARTE.ro” a demarat o campanie pentru a strânge fonduri pentru tratamentul micuţei Adina.

„Adina nu are timp să aştepte, Adina are nevoie de ajutorul nostru neîntârziat. Îi putem salva viaţa, îi putem alina suferinţa, o putem ajuta să îşi revină chiar dacă nu va mai fi copilul vesel care a fost. Oxigenoterapia, ale cărei costuri se ridică la 100 de euro/şedinţă, fizioterapia de recuperare, care înseamnă alte sute de euro, medicamente şi traiul zilnic al familiei sunt necesităţi financiare stringente”, este mesajul celor de la fundaţie.

Donaţiile se pot face în conturile mamei, deschise pe numele Ana-Maria Ortoanu:

RO59BRDE340SV47659873400 in EUR deschis la BRD 

RO60BRDE340SV53148113400 in RON deschis la BRD 

RO74RNCB0243134394300001 in RON deschis la BCR

Pentru cei care au înţeles drama cumplită din acest caz şi vor să ajute, există şi varianta contactării directe a mamei, la numărul de telefon 0741 092 629.

SURSE ARTICOL: EVZ.ro ; MonitorulSV.ro

Bărbatul care a incendiat Mănăstirea Piatra Tăieturii, prins de poliţişti

Un bărbat în vârstă de 63 de ani, care era dat în urmărire de Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), fiind condamnat definitiv la o pedeapsă de 1 an şi 10 luni de închisoare, în urma provocării unui incendiu la Mănăstirea Piatra Tăieturii de pe raza comunei Panaci, a fost prins de poliţişti acum două zile, pe raza comunei Vama.

Constantin Muscăliţa, născut la Mălini, era dat în urmărire din data de 13 octombrie 2015, după ce condamnarea pe numele său a rămas definitivă şi irevocabilă.

Bărbatul va sta după gratii după ce a provocat pagube de 30.000 de lei lăcaşului de cult. Fapta a fost comisă la începutul lunii aprilie a anului 2014. Atunci, o magazie a lăcașului de cult a fost cuprinsă de flăcări, la faţa locului fiind solicitată intervenţia pompierilor. Pentru că flăcările erau cât pe ce să se extindă și la alte construcții din apropiere, magazia incendiată a fost mutată din loc.

Flăcările au distrus în totalitate magazia, dar şi mai multe materiale de construcție din apropiere. Pompierii au stabilit fără dubiu că incendiul a fost provocat intenţionat. În scurt timp anchetatorii au ajuns la Constantin Muscăliţa, care lucrase o perioadă la mănăstirea de călugări din Panaci şi plecase cu scandal de acolo.

La audieri, Constantin Muscăliţa şi-a recunoscut fapta şi a declarat că a acţionat din răzbunare, întrucât a locuit și lucrat aproximativ un an și jumătate la mănăstire și nu a fost mulțumit de modul în care a fost plătit.

Bărbatul are la activ mai multe condamnări, printre care şi una pentru o tentativă de omor.

CITESTE MAI MULT PE: MonitorulSV.ro

Profesorii Şcolii Panaci, la cursuri de perfecţionare în Malta

Şcoala Panaci este câştigătoarea unui proiect european cu titlul „Nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă, în noi stând schimbarea”, iar prin această facilitate şase cadre didactice au primit o finanţare în valoare de 12.100 de euro de la Comisia Europeană pentru a participa la cursuri de formare în ţări ca Portugalia, Grecia şi Malta.

În anul 2015, două cadre didactice ale Şcolii Gimnaziale Panaci – prof. Cornelia Ramona Apalaghiei şi prof. Mirela Verdeşescu-Buzilă, având specialităţile Limba engleză, respectiv Istorie/Geografie, au participat la un stagiu de formare profesională de şapte zile în Malta, în cadrul Programului European Erasmus Plus, Action Key One.

Primul curs s-a numit „Equal Opportunities and Social Inclusions”, iar cel de-al doilea „Family Folklore and Traditions”.

Primul curs –„Equal Opportunities and Social Inclusions” – a permis profesorului participant să aibă parte de însuşirea de noi cunoştinţe, capacităţi, instrumente şi tehnici pedagogice specifice pentru activităţi care au obiective, scopuri şi cerinţe definite, creşterea calităţii şi parametrilor de performanţă instituţională prin formarea profesională în direcţia combaterii discriminării, a diminuării absenteismului şi părăsirii timpurii a şcolii, dar şi a asigurării egalităţii de şanse.

Activităţile au fost centrate pe situaţii concrete din şcolile şi comunităţile ţărilor reprezentate la curs, s-au realizat dezbateri în cadrul unor mese rotunde cu specialişti, s-au organizat vizite în instituţii şcolare sau partenere şcolilor în care se puteau urmări modalităţi concrete de intervenţie, tehnici de monitorizare a situaţiilor speciale, au fost însuşite noi căi de comunicare menite să rezolve mai eficient stările conflictuale ce conduc la violenţă. De asemenea, s-a lucrat în echipe care au investigat studii de caz diverse, sub îndrumarea dirijată a unor specialişti sociologi sau psihologi cu experienţă în problematica şcolară.

CITEȘTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE: MonitorulSV.ro

O soferita a intrat cu masina intr-un zid

O soferita a intrat cu masina intr-un zid, din cauza vitezei. Joi dimineata, in timp ce conducea autoturismul pe DN 17, pe raza comunei Iacobeni, datorita vitezei neadaptate la conditiile de drum, o femeie de 56 de ani, din localitate, a pierdut controlul asupra directiei de mers si a intrat in coliziune cu un zid din piatra aflat in afara partii carosabile.

In urma impactului a rezultat ranirea usoara a conducatoarei auto. Aceasta a fost testata cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ, dupa care, la spital, i s-au recoltat probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei.

Politistii au intocmit in cauza dosar penal, ce va fi solutionat procedural.

Citeste mai mult pe InformatiaTa de Suceava

Promisiunile Primarului Boncheș din campania de acum 4 ani ... A reușit oare să facă tot ce și-a propus ?

Mai este puțin timp și va începe din nou campania electorala pentru stabilirea viitorului primar al municipiului Vatra Dornei. Deja au început să apară primele nume de candidați și, bineînțeles, vor începe să apară și promisiunile acestora, care de care mai mărețe și susținute sus și tare în campanie pentru a-și asigura votul dornenilor. Dar va reuși oare candidatul câștigător să-și țină toate promisiunile făcute ?

Vă supunem atenției un articol publicat acum patru ani în Monitorul de Suceava în care candidatul Ilie Boncheș, ajuns ulterior primar, își prezintă programul electoral și lista de obiective pe care și-a propus să le îndeplinească. Datorită faptului că dorim să ne păstrăm echidistanța, ne vom abține să facem orice fel de comentarii despre îndeplinirea sau nu a acestor obiective și vă lăsăm pe voi, dornenii și cititorii VatraDorneiLive.ro, să vă spuneți părerea în legătură cu acest subiect. Astfel, după citirea articolului de mai jos, vă invitam să folosiți secțiunile de comentarii și să vă faceți auzită, sau mai bine zis văzută, opinia !

Cum mai sunt doar trei luni de mandat pentru actuala conducere, considerăm că acest articol poate fi un prilej și pentru Primarul Ilie Boncheș și a sa echipă să observe ce părere au dornenii despre activitatea derulată de aceștia în ultimii patru ani și, eventual, să urgenteze îndeplinirea obiectivelor care nu au fost duse la bun sfârșit mai ales în ideea în care este aproape sigur că Ilie Boncheș va candida pentru un nou mandat de primar din partea PNL și, deasemenea, mulți consilieri locali ar dori să nu fie nevoiți să-și părăsească posturile.

S.O.S Vatra Dornei. Staţiunea de interes naţional, doar în pliante (Articol din 11.05.2012)

Vatra Dornei mai arată frumos doar în pliantele de promovare a turismului, iar dacă nu se vor face cât mai repede schimbări majore în municipiul staţiune, atunci singura modalitate de a mai atrage turiştii în zonă este de a le arăta cum a putut să se transforme într-o paragină una dintre cele mai frumoase staţiuni de munte din România.

Aspectul oraşului este unul dezolant, începând de la drumurile pline de gropi, aleile neîngrijite, faţadele blocurilor şi culminând cu mândria de odinioară a staţiunii – cazinoul – astăzi o ruină la propriu, care tronează în mijlocul municipiului.

Nu mai departe de acum câteva luni, staţiunea Vatra Dornei, chipurile de interes naţional, era subiect în presa centrală, după ce iluminatul public din oraş a fost întrerupt trei nopţi la rând, ca urmare a datoriilor uriaşe (aproape 1,2 milioane de lei) ale primăriei faţă de firma căreia i-a concesionat iluminatul public - Luxten Lighting Company.

Cu numai câteva săptămâni înainte, pentru facturile neplătite din 2009 la E.ON, fuseseră debranşate de la reţeaua de alimentare cu energie electrică sediul primăriei şi, la scurt timp, şi clădirea Casei de Cultură.

Astă-iarnă, majoritatea dornenilor au îngheţat în propriile locuinţe, pentru că stocurile de rumeguş de la centrala termică a oraşului erau la limită.

Caloriferele reci, iar apa caldă de la robinete - călâie.

Opt candidaţi la Primăria Vatra Dornei

De astăzi a început campania electorală, iar pentru funcţia de primar al municipiului Vatra Dornei s-au înscris nu mai puţin de opt candidaţi.

Ilie Boncheş (56 de ani) e unul dintre aceştia şi, potrivit sondajelor, şansele sunt destul de mari să fie viitorul primar. Zilele trecute, am încercat să aflăm chiar de la el ce soluţii ar fi pentru a schimba imaginea gri a staţiunii Vatra Dornei.

Cunoscut drept un bun gospodar, un om serios şi de cuvânt, Ilie Boncheş a candidat şi în 2008 pentru funcţia de primar al municipiului Vatra Dornei, însă, în turul al II-lea, contracandidatul său, actualul primar, Ioan Moraru, a reuşit să câştige la mică diferenţă de voturi.

Mulţi dintre dornenii care şi-au spus speranţele în Moraru au regretat ulterior alegerea făcută şi timp de patru ani au avut timp şi motive suficiente să o facă. “Oamenii au fost dezamăgiţi de actualul primar, Ioan Moraru. Nu a făcut nimic pentru oraş, promisiunile din campanie au fost doar vorbe în vânt. Tot ceea ce s-a făcut pentru imaginea oraşului staţiune Vatra Dornei a venit doar din mediul privat, cu prea puţin sprijin sau aproape deloc din partea primarului”, precizează acum Ilie Boncheş. La scurt timp după acea experienţă, s-a retras din politică şi şi-a văzut de afacerile sale şi de slujba pe care o are de aproape trei decenii la fabrica de lapte - brânzeturi din Dorna, Lactalis (fostul ICIL).

Acum a primit din nou provocarea de a candida pentru Primăria Vatra Dornei. A acceptat cu greu propunerea de a intrat din nou în lupta electorală, însă mărturiseşte că a fost convins de preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, şi deputatul Dumitru Pardău, care i-au promis că îl vor ajuta să-şi ducă la îndeplinire toate proiectele pe care le are în vedere pentru oraşul în care s-a născut şi a trăit peste jumătate de secol.

“Nu sunt un om politic, dar trebuie să fii naiv să spui că poţi rezolva totul de unul singur. Îţi trebuie o echipă în spate pentru a reuşi să şi pui în aplicare ceea ce îţi propui în campania electorală. Nu sunt un om al promisiunilor, ci unul al faptelor”, explică Ilie Boncheş.

Provine dintr-o familie cu vechi rădăcini în Vatra Dornei şi se mândreşte cu acest lucru. Alături de soţia sa, se ocupă de o pensiune de la baza telescaunului din Vatra Dornei şi 25% din societatea care administrează telescaunul din staţiune.

„Am ales în echipă câte doi consilieri pentru fiecare zonă din oraş”

Când vine vorba de problemele din Vatra Dornei, Ilie Boncheş îşi pune mâinile în cap. Ne cere să urcăm în maşina sa şi mergem pe câteva străduţe întortocheate până ajungem aproape de partea superioară a pârtiei Parc. “Uitaţi-vă cât e de frumoasă staţiunea de aici. Ar trebui să fie aşa din fiecare colţ al oraşului…”, ne arată înspre micuţul orăşel care, de sus, de pe pârtie, pare lipsit de orice griji.

Cu temele făcute, candidatul ştie foarte bine ce e de schimbat în oraşul Vatra Dornei: „Câte zile rămâneţi aici, că e mult de povestit”, râde Ilie Boncheş.

Explică că şi-a făcut o echipă de consilieri din care fac parte atât dorneni implicaţi în politică, cât şi persoane care nu au avut nici o legătură cu vreun partid politic, dar a căror experienţă în anumite domenii îl va ajuta în luarea celor mai bune decizii pentru comunitate.

„Am ales în echipă câte doi consilieri pentru fiecare zonă din oraş. Ei vor trebui să identifice problemele locuitorilor acelor zone şi, împreună, să căutăm soluţii şi să ne asigurăm că sunt şi puse în aplicare. De exemplu, în zona Unirii, sunt inundate la fiecare ploaie mai serioasă subsolurile blocurilor. Cu consilierii de pe zona respectivă, Costel Ungureanu şi Dan Forfotă, intenţionăm chiar în primul an de mandat să rezolvăm problema, să vedem ori canalizarea e colmatată, ori nu face faţă şi trebuie făcută una paralelă. Cert e că nu poţi să-i laşi pe oamenii de acolo cu focarele alea de infecţie la subsolul blocurilor”, subliniază candidatul.

Îşi dă jos haina de la costum, o aşează cu grijă pe spătarul scaunului, îşi suflecă mânecile la cămaşă şi din diplomat scoate o mapă în care şi-a schiţat proiectele pentru Vatra Dornei.

„Că tot vorbeam mai devreme de problemele cu iluminatul public din Vatra Dornei. Sunt în jur de 2.000 de becuri în oraş, între 150 şi 250 de waţi. Dacă le înlocuim cu becuri economice, de 70 de waţi de exemplu, e aceeaşi lumină, plătim la jumătate facturile de până acum, iar în cinci luni, am calculat noi, ar fi amortizată investiţia. Apoi trebuie renegociat şi contractul cu cei de la Luxten...”, bifează Ilie Boncheş unul dintre punctele din platforma program pe care are de gând să le-o propună dornenilor.

Proiect de anvelopare a blocurilor din oraş. „Am estimat că va scădea consumul de energie termică cu 30%”

Pe lista de priorităţi a lui Ilie Boncheş se află şi asigurarea confortului termic în locuinţele dornenilor, ştiute fiind problemele din fiecare iarnă când centrala pe deşeuri de lemn nu a făcut faţă, iar dornenii au dârdâit de frig în propriile case, iar la robinetele de apă caldă ori nu curgea nimic, ori apa avea o temperatură mai degrabă apropiată de cea rece: „E o problemă foarte serioasă, pentru că la noi e iarnă jumătate de an. Aprovizionarea cu rumeguş trebuie făcută din timp, cu câteva luni înainte, şi în primul rând obligatoriu trebuie să găsim altă variantă decât cea actuală, cu aducerea rumeguşului de la 60 de kilometri, costurile fiind enorme numai cu transportul. Centrala şi cazanele trebuiesc verificate, să nu fie probleme de funcţionare”.

Tot la acest capitol, candidatul Boncheş vrea să pună în aplicare un program local de reabilitare termică prin anveloparea blocurilor de locuinţe. „Sunt fonduri guvernamentale pentru acest lucru, dar trebuie şi interes din partea autorităţilor locale. Împreună cu consilierii mei am gândit deja un astfel de proiect prin care vom ajuta cetăţeanul să consume mai puţine gigacalorii. Am estimat că va scădea consumul cu 30%. Apoi, vom avea blocuri frumos colorate, aşa cum trebuie să arate o staţiune montană, iar valoarea imobilelor va creşte”, e optimist Ilie Boncheş.

Înfrumuseţarea centrului oraşului şi modernizarea pieţei agroalimentare

Dacă va primi voturile majorităţii dornenilor, Ilie Boncheş este hotărât să demareze lucrările pentru înfrumuseţarea centrului oraşului staţiune, iar o primă acţiune de acest gen va fi încă din primele zile ale mandatului său: „Voi ieşi cu toţi asistaţii social şi cu echipa mea să varuim centrul oraşului, că nu va costa mai nimica. Voi distribui pubele în toate zonele din oraş, să scăpăm de gunoaie aruncate la întâmplare. Acolo unde sunt locuinţe neracordate la sistemul de încălzire, vom construi depozite pentru lemne”. 

Priorităţile candidatului Boncheş cuprind şi modernizarea pieţei agroalimentare, singura din oraş: „Piaţa arată dezolant şi, culmea, avem cel mai ridicat preţ la produsele agroalimentare din judeţ. Neapărat vreau să modernizez piaţa, fie prin fonduri europene, fie printr-un parteneriat public-privat”.

Ilie Boncheş e hotărât să facă schimbări şi în sediul primăriei: „Sunt mulţi salariaţi care te plimbă de la un birou la altul, unul îţi calculează impozitul, altul îţi dă chitanţa, un altul îţi ia banii, trebuie să mergi prin vreo trei camere pentru a plăti”.

„Sunt o grămadă de oameni cu probleme de sănătate şi noi nu avem nici măcar un defibrilator”

Ilie Boncheş are în echipa sa şi trei medici dorneni, Sînziana Maxim, Dana Timiş şi Daniela Vasiluţ, iar în platforma sa program, a prevăzut şi înfiinţarea unei secţii de urgenţă în cadrul Spitalului Municipal Vatra Dornei şi angajarea unui medic anestezist. „Dacă e nevoie de vreo operaţie, pacientul trebuie transportat la o altă unitate medicală. Sunt o grămadă de oameni cu probleme de sănătate şi noi nu avem nici măcar un defibrilator. S-au făcut renovări în spital de peste 20 de miliarde de lei vechi datorită sprijinului domnului deputat Pardău şi neapărat vom face în aşa fel încât spitalul din Dorna să poată asigura asistenţa medicală şi în cazurile mai grave”.

„Vom face din Vatra Dornei staţiunea care aduna an de an zeci de mii de turişti din ţară şi din străinătate”

Printre proiectele pe care le propune municipalităţii, Ilie Boncheş a inclus, bineînţeles, şi cea mai reprezentativă clădire din oraş, cea a cazinoului, aflată în proprietatea Arhiepiscopiei şi lăsată în paragină de ani de zile.

„O să facem o delegaţie a oraşului şi o să mergem la Înalt Preasfinţia Sa Pimen, cu convingerea că o să găsim înţelegere şi, împreună, să găsim fonduri europene pentru un centru ecumenic. Clădirea trebuie salvată, şi pentru asta nu e de ajuns să ridici din umeri, susţinând că nu poţi face nimic, pentru că nu e în proprietatea primăriei. Interesul este al tuturor”, explică candidatul de primar.

Drumurile din oraşul staţiune sunt şi ele o prioritate. „La Gura Humorului s-au realizat numeroase proiecte, chiar dacă primarul Ursaciuc nu a fost în aceeaşi tabără politică cu administratorii judeţului. Pentru binele comunităţii, s-a găsit înţelegere şi s-au lăsat deoparte orgoliile politice. La Câmpulung Moldovenesc, începe asfaltarea tuturor drumurilor din oraş. Numai la Dorna realizările au fost incomparabil mai puţine faţă de promisiunile făcute în 2008. De asta, după terminarea alegerilor, culoarea politică trebuie să dispară, iar toţi consilierii trebuie să-şi dea mâna pentru a salva Dorna. Am promisiunea domnului Flutur că mă va ajuta să facem din Vatra Dornei staţiunea care aduna an de an zeci de mii de turişti din ţară şi din străinătate”, adaugă Ilie Boncheş.

Pentru ca aceste proiecte să se realizeze, explică candidatul, e nevoie ca dornenii să iasă la vot pe 10 iunie. „Dacă vor un gospodar, un om de încredere, care vrea doar binele acestui oraş, atunci trebuie să iasă la vot”, e îndemnul candidatului PD-L.

Obiective pe termen scurt (prima parte a mandatului)

- reeşalonarea datoriilor primăriei;

- optimizarea activităţii primăriei;

- raport la trei luni asupra situaţiei financiare a primăriei;

- rezolvarea problemei câinilor comunitari;

- igienizarea subsolurilor blocurilor;

- definitivarea Planului Urbanistic General;

- asigurarea confortului termic în locuinţe;

- înfiinţarea unei secţii de urgenţe în cadrul Spitalului Municipal Vatra Dornei pentru monitorizarea accidentelor vasculare cerebrale şi a infarctului miocardic, precum şi angajarea unui medic anestezist;

- consultarea periodică a dornenilor în privinţa problemelor comunităţii;

- înlocuirea becurilor folosite la iluminatul public cu becuri economice pentru reducerea costurilor.

Obiective pe termen lung

- reabilitarea centrului oraşului;

- anveloparea blocurilor;

- sprijinirea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor pentru reabilitarea clădirii cazinoului;

- modernizarea pieţei agroalimentare;

- finalizarea lucrărilor de construcţie la Şcoala Generală Nr. 4 şi la Liceul „Ion Luca” şi de modernizare la Căminele „Scufiţa Roşie” (str. Unirii) şi „Albă ca Zăpada” (str. G. Coşbuc);

- reabilitarea Casei de Cultură „Platon Pardău”;

- construirea de locuinţe noi prin programul ANL;

- extinderea şi reabilitarea reţelei de apă şi canalizare, modernizarea staţiei de epurare şi reabilitarea staţiei de captare a apei;

- finalizarea modernizării spitalului şi a maternităţii;

- amenajarea unei parcări în centrul oraşului;

- reabilitarea infrastructurii rutiere;

- dezvoltarea activităţilor de asistenţă socială adresate în special persoanelor cu dizabilităţi şi celor cu probleme de sănătate mintală, precum şi îmbunătăţirea serviciilor medicale şi sociale în centrul social de la Roşu;

- reabilitarea izvoarelor de apă minerală din parcul municipiului.

SURSĂ ARTICOL: MONITORULSV.RO

A reușit Primarul Ilie Boncheș alături de actuala echipă să realizeze ceea ce și-a propus ? Dacă mai are obiective neîndeplinite va reuși oare să le îndeplinească în ultimele trei luni de mandat ? Ce părere aveți ? Faceți-vă cunoscută opinia în secțiunile de comentarii de mai jos !

Inca o lovitura primita de complexul "Dorna Shopping Center" ... A fost inchis de pompieri

In perioada 10-18 februarie anul curent, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Bucovina” al judetului Suceava a executat controale de prevenire la doua complexuri comerciale, unul din municipiul Radauti si al doilea din municipiul Vatra Dornei.

In urma evaluarii deficientelor constatate pe timpul executarii activitatii, au fost aplicate proprietarilor amenzi contraventionale de cate 100.000 de lei (doua la Radauti si una la Vatra Dornei), conform Legii 307/2006 cu modificarile ulterioare, privind apararea impotriva incendiilor. Mentionam ca ambele edificii functionau fara sa aiba autorizatie de securitate la incendiu.

De asemenea, s-a dispus masura complementara de oprire a functionarii operatorilor erconomici.

Pentru buna informare a cetatenilor, facem urmatoarele precizari:

Conform HGR 915/2015, Art. 3., in spetele in cauza nu au fost indeplinite conditiile de securitate la incendiu, astfel:

- litera b): depasirea numarului de niveluri supraterane fata de valoarea de referinta admisa pentru cladirile cu nivelul V de stabilitate la incendiu/gradul de rezistenta la foc;

- litera c): neasigurarea numarului minim de cai pentru evacuare fata de valoarea de referinta;

- litera e): neechiparea cu instalatii de stingere a incendiilor ori de detectare, semnalizare si avertizare a incendiului, in concordanta cu valoarea de referinta;

- litera f): neechiparea cu instalatii/sisteme de desfumare ori instalatii de iluminat de securitate pentru evacuare, in concordanta cu valoarea de referinta.

Subliniem ca aceste masuri dispuse de catre pompierii militari s-au realizat tocmai in scopul prevenirii producerii unor situatii de urgenta, cu consecinte in victime omenesti, si care nu pot fi anticipate in situatia functionarii obiectivelor, fara a se asigura conditiile minime de securitate.

SURSA: Comunicat ISU

Incendiu la o bucatarie de vara din Vatra Dornei

Incendiu la o bucatarie de vara din municipiul Vatra Dornei, miercuri dimineata. Pentru stingerea si localizarea incendiului au intervenit militarii Detasamentului de Pompieri Vatra Dornei cu trei autospeciale.

La sosirea echipajelor, ardea o bucatarie de vara si exista pericolul de propagare la constructiile invecinate, aflate in imediata apropiere. Incendiul a fost lichidat dupa aproximativ o ora.

Bucataria de vara a ars partial, in proportie de 30 la suta. Au mai ars obiecte de mobilier si aparatura electrocasnica. S-au degradat peretii constructiei pe 20 de metri patrati si circa cinci metri patrati din acoperis.

Cauza probabila de izbucnire a incendiului a fost un scurtcircuit produs la un cablu electric defect.

Citeste mai mult pe InformatiaTa de Suceava

Mâna dreaptă a Sf. Ierarh Nectarie va ajunge sâmbătă la Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului Dorna Arini

Mâna dreaptă a Sf. Ierarh Nectarie de la Mănăstirea Eghina din Grecia va ajunge în acest sfârşit de săptămână în Bucovina şi va fi găzduită de Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din comuna Dorna Arini.

Mâna va fi adusă de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe din Grecia, condusă de Episcopul de Eghina, Preasfinţitul Efrem, la iniţiativa Arhiepiscopului Tomisului, Înalt Preasfinţitul Teodosie.

Întregul eveniment a fost organizat de Arhiepiscopia Tomisului, care a avut iniţiativa invitării delegaţiei din Grecia la Constanţa, cu ocazia sărbătoririi celui de-al doilea hram al Parohiei Sf. Nectarie din oraş, unde credincioşii sunt aşteptaţi în aceste zile în perelinaj.

Sâmbătă dimineaţă delegaţia din Grecia va pleca spre Bucovina, fiind aşteptată în jurul orei 16 la Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din satul Gheorghiţeni. Sfintele moaşte aduse de delegaţia greacă vor fi întâmpinate la intrarea în satul Gheorghiţeni (dinspre Vatra Dornei), de Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, eveniment la care sunt aşteptaţi să participe numeroşi credincioşi.

După întâmpinare, sfintele moaşte vor fi conduse în procesiune spre Mânăstirea Acoperământul Maicii Domnului Sf. Procopie şi Elisabeta din localitatea Dorna Arini.

Pentru a se cinsti sosirea sfintelor moaşte, în biserica de lemn a mănăstirii se va face în mod neîntrerupt, începând cu ora 17.00, slujba Privegherii, iar de la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică, slujba Sfintei Liturghii.

Duminică dimineaţă, începând cu ora 9, Înalt Preasfinţitul Teodosie va săvârşi Sfânta Liturghie Arhierească în demisolul bisericii mari a mânăstirii cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil. Slujba va fi însoţită de cântările Coralei Bărbăteşti Ortodoxe „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului.

CITESTE MAI MULT PE: MonitorulSV.ro

Accident pe strada Argestru din municipiul Vatra Dornei

La data de 16.02.2016, ora 16.03, în timp ce conducea autoturismul pe strada Argestru din municipiul Vatra Dornei, un tânăr de 23 de ani, din municipiul C-lung Moldovenesc, a surprins și accidentat un localnic de 49 de ani, care s-a angajat în traversarea drumului public, prin loc nepermis și fără să se asigure.

După producerea accidentului, conducătorul auto a părăsit locul faptei, însă la ora 16.19, a sesizat poliția prin 'SNUAU 112', menționând faptul că, a fost implicat într-un accident de circulație.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ, după care, la spital, acestuia și victimei li s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunilor de "vătămare corporală din culpă" și "părăsirea locului accidentului fără încuviințarea poliției", ce va fi soluționat procedural.

CITESTE MAI MULT PE: Agerpres.ro

VIDEO - Candidatul PSD pentru Primăria Ciocănești luat prin surprindere de anuntul nominalizarii

PSD, fie și-a propus să spulbere tot ce au construit alții în comuna-muzeu Ciocănești, fie nu reușește să își aleagă un candidat cu potențial pentru această comunitate.

Asta reiese chiar din spusele candidatului PSD pentru funcția de primar al comunei Ciocănești, Marilena Niculiță. Aceasta a declarat pentru SuceavaLive, că a fost luată prin surprindere și că nu știa că va fi candidatul PSD la Primăria Ciocănești, ea visând doar la un loc în Consiliul Local.

„Sincer, propunerea a venit așa, în ultimul moment. Am fost propusă pentru această funcție pe ultima suta de metri, pentru că încă nu se știa ce va fi cu Tomoioagă. Am negociat cu PSD în săptămâna în care am fost lansată la Ciocănești. Eu i-am întrebat pe cei din PSD dacă eu sunt persoana potrivită pentru această funcție”, ne-a declarat muzeograful care își dorește să fie primar în comuna Ciocănești.

Totodată, Marilena Niculiță ne-a mai declarat că, în perioada următoare, și-a propus să negocieze cu cei care își doresc să fie consilieri locali PSD.

„Am avut întâlniri și vom mai avea, pentru a negocia listele cu consilierii locali. Trebuie mai întâi să vedem cine vrea să fie consilier local. După aceea o să vedem cu ce program voi merge eu în campania electorală. Lucrez la programul cu care voi veni și la ceea ce le voi spune localnicilor să fie motivați să ma voteze”, a mai adăugat candidatul PSD la Primăria Ciocănești.

În încheire, Marilena Niculiță a mai declarat că este membru PSD, de aproape două săptămâni, iar pentru a intra în PSD și în această cursă, a negociat cu persoane din staff-ul președintelui PSD, Cătălin Nechifor, dar când a ajuns la lansarea sa de la Ciocănești, Nechifor a fost de acord cu candidatura ei.

CITESTE MAI MULT PE: SuceavaLive.ro

Serbările Zăpezii 2016 s-au anulat din cauza condițiilor meteo

Dupa ce in cursul zilei de ieri, 15.02.2016, Primaria Vatra Dornei anuntase ca editia cu numarul 33 a Serbarilor Zapezii va avea loc in weekend-ul 19 - 21 Februarie 2016, iata ca astazi a anuntat anularea tuturor manifestarilor din cauza conditiilor meteo nefavorabile unui asemenea eveniment, conditii care totusi se stiau si ieri.

”Răzgândelile” si ”bâlbele” executivului dornean tind sa devina deja penibile ... ba stabilim programul ca poate facem serbarile, ba se fac serbarile, ba nu se mai fac ... nu ne-ar fi mare mirarea ca maine sau poimaine sa se anunte iar ca se vor face daca cumva se schimba prognoza peste noapte !

Evenimentul ar fi urmat să se desfăşoare pe parcursul weekend-ului 19 - 21 februarie, iar locaţia unde urmau să aibă loc concertele ar fi trebuit să fie stabilită de comun acord cu cei de la TVR Iaşi, care în ziua de duminică ar fi televizat spectacolul folcloric. Vineri, 19 februarie, pe scena Serbărilor urma să fie prezent localnicul Michael STAR, cu party în aer liber, iar sâmbătă, 20 februarie, ar fi evoluat Mandinga şi Puya.

Pe de alta parte, probabil ca este mai bine ca s-a decis anularea Serbarilor pentru ca oricum felul in care ar fi fost organizate nu ar fi adus nici un fel de beneficiu turismului dornean, o data din cauza vremii total nefavorabile (cu toate ca s-au mai facut serbari pe ploaie in alti ani) dar pe de alta parte, si cel mai important, din cauza timpului foarte scurt in care ar fi trebuit sa se faca mediatizarea evenimentului.

Nu poti sa atragi public pentru un astfel de eveniment daca hotarasti sa-l faci cu doar cateva zile inainte ! Cum s-ar fi putut atrage turisti care sa vina la Serbarile Zapezii Vatra Dornei, asa din scurt, astfel incat sa aiba de castigat si agentii economici dorneni si implicit bugetul local ? Organizarea in acest mod ar fi fost doar o risipa de fonduri, care dat fiind anularea Serbarilor, speram sa fie folosite in alte scopuri, insa cu mai multa ”chibzuinta”.

Din pacate, nu ne ramane decat sa spunem ca lipsa de viziune a executivului si a consiliului local dornean s-a vazut si in organizarea serbarilor care, culmea, ar trebui sa fie cel mai important eveniment din agenda anuala a municipiului Vatra Dornei. Dar cum cel mai simplu este sa dam vina pe prognoza atunci concluzionam spunand ca doar vremea este de vina si nimeni altcineva ! Doar asa este si cu caldura din apartamentele dornenilor ... vremea este de vina, nu-i asa ? Sa speram totusi ca vor veni vremuri mai bune sau mai bine zis, vremuri noi si oameni noi !

Vatra Dornei a găzduit Campionatul Naţional de Sanie pe pârtie naturală

La aproape o lună de zile de la a treia etapă de Cupă Mondială la sanie pe pârtie naturală, Pârtia de sanie Bucovina din Vatra Dornei a găzduit în perioada 12-13 februarie Campionatul Naţional de Sanie pe pârtie naturală. Aşa cum era de aşteptat, sănierii de la Clubul Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei s-au impus în cele trei probe, simplu feminin, simplu masculin şi dublu, unii dintre juniori cu rezultate remarcabile concurând şi în probele rezervate seniorilor.

Chiril – Rarău, drumul spre medalii de la sanie cu role la sania pentru gheaţă

Adrian Filimon, sănier legitimat la Clubul Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei, ne-a spus că a fost un concurs reuşit pentru că în primul rând vremea a ţinut cu practicanţii acestui sport.

„Ne-am întors de curând din Italia, de la Campionatul European de Sanie, unde am ocupat locul VII pe echipe, rezultat care ne mulţumeşte. Antrenamentele specifice le facem la Vatra Dornei pe gheaţă pe timp de iarnă, iar pe timp de vară ne antrenăm cu sania cu role pe drumul Chiril - Rarău şi facem pregătire specifică pentru a avea condiţie fizică. Pregătirea din vară se reflectă iarna în competiţia pe gheaţă. Practic acest sport de la 14 ani, la început am făcut sanie clasică 7 ani, iar din 2006 practic sanie pe pistă naturală. Sania clasică e acea sanie pe pârtia de bob pe care toată lumea o numeşte jgheab, e de viteză mai mare, de o sensibilitate mai mare. Aici noi nu urcăm pe pereţi, avem doar talpa de gheaţă, avem mantinela din lemn. Deosebirea este că aici avem gheaţă naturală, în timp ce la sania clasică avem gheaţă artificială. Noi încercăm să atragem tot mai mulţi sportivi spre sania pe pistă naturală, mulţi vin vara, dar renunţă iarna, când e mai frumos şi mai spectaculos”, ne-a spus Adrian Filimon.

Juniorii dorneni au luat toate medaliile

De la Ioana Magdalena Ismană am aflat că la acest final de Campionat Naţional a fost mult mai uşor decât la etapa de Cupă Mondială, când a fost deschizătoare de pârtie. Motivul ar fi lipsa emoţiei pe care o ai când cobori şi ştii că te văd cei mai buni antrenori şi sportivi. Se antrenează la CSI Vatra Dornei cu profesorul Vladimir Todaşcă de un an, la competiţia de sâmbătă având ca obiectiv ocuparea unui loc pe podium, pe care şi l-a îndeplinit.

“A venit şi vremea să culegem roadele muncii noastre. La sfârşitul sezonului de iarnă 2016 am câştigat titlurile de campioni naţionali, atât la junioare, prin Nicoleta Burlui, cât şi la juniori, prin Petrică Pilug. Avem şi medaliile de argint şi de bronz la aceleaşi categorii. Într-un cuvânt, am luat toate medaliile la categoria juniori. Un rezultat excepţional care încununează un proiect început în urmă cu trei ani”, ne-a spus profesorul Vladimir Todaşcă, antrenorul lotului de juniori la sanie de la Clubul Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei.

Anişoara Hutopilă, dublă campioană naţională în 2016

Dubla campioană naţională în 2016, Anişoara Hutopilă, ne-a spus că a avut un sezon satisfăcător, ultima competiţie de sanie găzduită de Vatra Dornei în această iarnă a fost foarte bine organizată, a fost o gheaţă excepţională, mai bună ca la Cupa Mondială, dar a avut şi emoţii pentru că a avut concurenţi bine pregătiţi în rândul seniorilor.

“Mă bucur că am obţinut titlul de campioană naţională la simplu şi în proba de dublu şi sper ca Federaţia Română de Bob şi Sanie să ne susţină pentru a putea participa la etapa de Cupă Mondială de la Umhausen, Austria, care va avea loc în perioada 19-21 februarie, unde avem ca obiectiv locul IV pe echipe, poziţie pe care am ocupat-o la etapele la care am participat”, a precizat Anişoara Hutopilă.

Sportivii de top au concurat relaxaţi

Şi directorul Clubului Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei, profesorul Octavian Pungovschi, s-a arătat bucuros că această ultimă competiţie care a încheiat sezonul de sanie 2015-2016 s-a desfăşurat în cele mai bune condiţii, dar şi-a exprimat şi mâhnirea faţă de modul în care este tratat acest sport în alte cluburi.

“Mă bucur că avem gheaţă cel puţin la nivel de Cupă Mondială, chiar puţin mai bună decât am avut în urmă cu o lună. Sportivii noştri de top s-au întors de la Campionatul European şi de la etapa de Cupă Mondială din Italia şi au concurat relaxaţi, fără presiune. Concurenţa a fost mai mult între ei, concurenţii veniţi de la cluburile din ţară fiind în mare majoritate începători. Traseul a fost acelaşi ca la etapa de Cupă Mondială, dar timpii obţinuţi de sportivii noştri care au participat şi la această competiţie sunt cu 2 – 3 secunde mai buni decât la Cupa Mondială. Asta datorită pregătirii, înainte de etapa de Cupă Mondială temperaturile ridicate nepermiţând utilizarea pârtiei de sanie, şi lipsei presiunii, la Cupa Mondială fiind ştacheta destul de ridicată. Atunci intervine o anumită presiune psihică asupra concurenţilor, miza fiind destul de mare. Ne pare rău că nu au mai participat şi concurenţii de la Sinaia. În primul an în care competiţia a fost găzduită de Vatra Dornei chiar ne-au luat toate locurile I, dar e aceeaşi politică pe care eu am spus-o mereu şi care nu mi se pare corectă: vor să vină să ia medalii şi dacă nu iau medalii nu mai vin. Ca să iei medalii trebuie să te pregăteşti, să te lupţi. Conştienţi de valoarea sportivilor de la CSI Vatra Dornei, cei de la Sinaia au spus că pentru locurile 5 – 6 nu vin. Şi nu au venit”, a precizat Octavian Pungovschi.

CITESTE MAI MULT PE: MonitorulSV.ro

Leonard Cepoi, locul 9 la sanie la Jocurile Olimpice de Iarnă pentru Tineret

Prima ediţie a Jocurilor Olimpice de Iarnă pentru Tineret a consemnat un rezultat foarte bun obţinut de un sportiv dornean. Leonard Cepoi, în vârstă de 17 ani, împliniti pe 9 ianuarie, a reuşit să termine concursul de sanie în top 10. La finalul celor două manşe ale concursului care s-a derulat în localitatea norvegiană Lillehamer, sportivul originar din Vatra Dornei s-a clasat pe locul 9 din cei 22 de concurenţi prezenţi la start.

Leonard Cepoi a cumulat în cele două manşe un timp de 1 minut, 37 de secunde şi 236 de miimi, reuşind să se claseze în faţa unor sportivi care provin din ţări cu tradiţie în sanie, precum SUA, Ucraina, Suedia sau Slovacia. Titlul olimpic a fost cucerit de letonul Kristers Aparjods, în timp ce medalia de argint i-a revenit germanului Paul-Lukas Heider, podiumul fiind completat de canadianul Reid Watts.

Trebuie spus că la aceste Jocuri Olimpice de Iarnă suceveanul nu a concurat pentru România, aşa cum era firesc, ci pentru Republica Moldova. Acest lucru s-a întâmplat după ce conducerea Federaţiei Române de Sanie a preferat să facă o serie de jocuri murdare, trimiţând la concurs un sportiv care în final nu a terminat cursa. Andrei Turea s-a răsturnat în prima manşă şi a fost descalificat. În afara lui Turea, doar un alt sportiv nu a mai terminat cursa, respectiv reprezentantul Bulgariei. În felul acesta, sportivi din Turcia au reuşit să depăşească echipa României.

Leonard Cepoi este antrenat de tatăl său, Liviu Cepoi, fost sportiv de performanţă, ocupant al locului 4 la dublu sanie la Jocurile Olimpice de Iarnă din 1992 de la Albertville, dar şi medaliat la etape de Cupă Mondială.

„Pot spune că a fost un concurs foarte strâns, pentru că aici au venit cei mai buni reprezentanţi ai naţiunilor. Emoţiile ca antrenor şi ca tată sunt foarte mari, incomparabile cu cele pe care le-am trăit ca sportiv. Îmi pare bine că a mers pe trasa optimă şi a fost constant pe tot concursul. Nu a prins prima grupă valorică pentru că nu a participat la toate concursurile din această iarnă, iar asta l-a costat poate un loc sau două. Una peste alta, este un rezultat care îmi dă speranţe mari pentru viitor, iar sosirea este cea mai importantă, timpii intermediari nu sunt esenţiali. A avut şi o viroză pe care a învins-o şi a putut participa la concurs, şi pe această cale vreau să-i mulţumesc medicului echipei României, Dan Tănase”, a arătat Liviu Cepoi.

CITESTE MAI MULT PE: MonitorulSV.ro

Articol despre Biserica din Poiana Stampei in Formula AS

UN VIS ÎN FLĂCĂRI

Cu jalba la Împăratul

Sfârşit de toamnă în anul 1882. Patru ţărani ro­mâni, cu straie albe şi plete lungi, stau stingheri, într-o piaţă uriaşă din centrul Vienei, în faţa majes­tuosului palat al Habsburgilor. Veniţi pe jos tocmai din Buco­vina, fuseseră aleşi de obştea sătească să ducă o jalbă la împărat: prea­luminatul Franz Josef, să le îngă­duie prin mila şi strălucirea lui, ridicarea unei biserici ortodoxe în satul lor românesc, pierdut printre munţi. Hai­nele li-s prăfuite, opin­cile schimo­nosite de-atâta drum. O mie de kilometri peste munţi, prin păduri şi prin nesfârşita pustă ungu­rească. Şi-acum, pala­tul Hofburg le stă dinainte, copleşindu-i cu măreţia lui. Casa împăratului! Nici la o sută de paşi n-ai voie să te apro­pii de por­ţile lui. Gărzile imperiale îi opresc. "Cine sunteţi, de unde ve­niţi?", îi întreabă un bărbat cu fire­turi, privindu-le bun­diţele cu blană de dihor la mâneci şi cămeşoaiele lungi, strân­se în chimir. "Bucovina? Cum aţi ajuns aici?...". Soldaţii îi alungă. Cei patru stau şi se sfă­tuiesc. Con­ducătorul lor, Sava Pra­lea, priveşte încrun­tat spre palatul cu sute de odăi scăldate-n lu­mini. Un om dârz, înalt, cu pomeţii sculptaţi în piatră, aşa cum îl arată fotografiile. "E prea mare ruşinea să ne-ntoar­cem acasă, să zicem că nici măcar n-am fost primiţi de Împărat!", îşi zice, când, deodată, vede câteva caleşti aurii apropiindu-se de palat. Dintr-o trăsură coboară însuşi Franz Josef, îmbrăcat ca în fotografii, în unifor­ma sa militară. Nu mai are nimic de pierdut. Se repede spre gărzi şi strigă către Îm­părat, în cea mai curată limbă germană: "Majestate, am venit tocmai din Bu­co­vina ca să vorbim olecuţă cu dumneata! Nu plecăm de aici, Majestate!...". Suve­ranul se opreşte şi îl pri­veşte mirat. Sunt faţă în faţă, mai marele Impe­riului austro-ungar şi un ţăran buco­vinean în opinci. E în­crun­tat împăratul. Masiv, cu favoriţi şi mustaţă bo­gată. Garda vrea din nou să îi alunge, îmbrâncindu-i cu arme­le. Dar atunci se întâmplă o minune. Franz Josef ridică braţul şi face semn să fie lăsaţi.

"Nu putem trăi fără Dumnezeu"

Nimeni nu poate şti ce l-a făcut pe împărat să-i pof­tească în palat. Citise "ceva" în ochii acelui mun­tean cu pomeţi pietroşi şi înalţi, o nobleţe cu care-şi stăpânea disperarea? Sigur este că după ce i-a chemat înăuntru, i-a pus şi la masă cu el. "Ce vreţi?", i-a în­trebat. "Biserică vrem, preamărite. Noi nu putem trăi fără Dumnezeu", a răspuns Sava Pralea, cu glas înalt. "Oamenii au strâns bani, au dăruit pământuri, au făcut sacrificii. N-au nevoie decât de-un cuvânt, de drepta­tea Măriei Voastre." Vorbesc şi ceilalţi ţărani. Îi zic suveranului că ăsta este marele lor vis. Că oamenii care i-au trimis nu-şi pot trăi credinţa ortodoxă fără biserică. Franz Josef îi ascultă şi zice "nu". Ridicarea unei biserici ortodoxe ar constitui un antecedent foar­te periculos pentru întreg imperiul. Toate bisericile din Bucovina fuseseră închise. Rămăseseră doar trei mâ­năstiri, Moldoviţa, Dragomirna şi Putna. Împăratul se ridică de la masă şi vrea să plece. Atunci, lui Sava Pralea îi vine un gând ce va străbate veacurile şi istoria. Cu lacrimi în ochi, spune că dacă cererea le este împlinită, biserica va fi închinată căsătoriei prin­ţului moştenitor Rudolf, cu principesa Ştefania a Bel­giei. Că se vor ruga pentru tânărul cuplu imperial, în cântări de clopote şi de toacă. Impresionat de gândul bucovineanului, Franz Josef se aşează din nou la masă şi sem­nea­ză aprobarea de înălţare a bisericii. Ba le oferă celor patru jălbari şi bani, o trei­me din preţul construcţiei, plus patru policandre din cristal de Boe­mia, drept dar din partea principilor căsătoriţi, precum şi alte odoare, care aveau să ră­mână în biserică. A fost acesta un caz unic în timpul celor 144 de ani de ocu­paţie habsburgică, şi nemaiîntâlnit în toate cele 40 de provincii ale impe­riului. Biserică ortodoxă în Bu­co­vina! Cei patru ţărani s-au întors acasă ca nişte învingători, întâm­pinaţi de oameni îmbră­caţi în haine de sărbă­toa­re. O întâm­plare preami­nunată, păs­trată până în ziua de azi, în amintirea şi sufletele sătenilor din Po­iana Stam­pei.

Pe urmele adevărului

"Erau altfel de oa­meni aceia. Hotărâţi, cre­deau în visul lor. Au făcut biserica în nici un an de zile. Catedrală din bârne de brad, cu cinci turle, foarte mare, pentru vremurile de-atunci. Toţi oamenii s-au jertfit pentru ea. Toţi! Au dat vita din grajd, su­manu' din cui, au dat calu', oile din staul, ca să pună bani pentru biserică! Numai o Evan­­ghelie costa atunci cât două perechi de boi. Şi toţi au ştiut, neam de neam, zise din tată-n fiu, cât sacrificiu a fost ca să se-nalţe bise­rica. "

Paraschiva Abudnăriţei e strănepoata directă a lui Sava Pra­lea, omul care i-a vorbit împăratu­lui. În fa­milie s-a păstrat întoc­mai în­tâmplarea petre­cută atunci, povestită de bunic. Stă în faţa mea cu un maldăr de acte şi de fotografii. Pa­­ras­chi­va s-a născut în Poiana Stampei şi a moştenit, cred, ceva din firea înaintaşilor săi. O simţi din as­pri­mea patimii cu care vor­­beşte, apă­sând pe cuvinte, de parcă fie­care vorbă ar fi rostită ca să rămână aşa, în­cremenită pe veci. A fost profesoară de ro­mână şi scrie acum mo­no­grafia satului ei de naştere. A colindat prin tot fostul imperiu, din Cernăuţi şi până la Viena, ca să găsească documente despre strămo­şii ei, ca să vadă locurile pe unde au pribegit. La Viena a mers mai mult "ca să-şi închipuie". Cum vor fi arătat cei patru ţărani bucovineni, în luxul acela imperial? Paraschiva nu l-a prins pe străbu­nicul Sava. Dar aproa­pe îl poate "ve­dea", din descrie­rile bunicului Ioan Pralea şi din docu­mente. A găsit la Cernăuţi co­respondenţa dintre sătenii învin­gători şi marele pictor Epaminonda Bu­cevschi, pe care l-au chemat să pic­teze biserica ime­diat după ce-au primit aprobarea împăratului. "V-aş ruga să mi se pună la dispoziţie o locuinţă şi un local luminos pentru lucru, compus din trei piese, precum şi ajutorul comunei, pentru a nu pierde vremea cu trebu­rile mena­jului. Aştept, prin urmare, devizul pentru a putea să declar dacă pot accepta lucrul pentru preţul fixat sau nu", le răspun­dea, în 1883, pictorul renumit în toată Academia de Artă din Viena, prieten al lui Eminescu, cel ce pictase mari mâ­năstiri ale Bucovinei, catedrale în Roma, Viena şi Zagreb, inclusiv celebrul portret al lui Ştefan cel Mare pe care-l ştiu azi toţi românii. Mii de florini au adunat localnicii ca să-şi vadă lăcaşul ridicat şi împodobit, ca să se bucure de îngerii şi sfinţii lui Epaminonda, pictaţi cu tristeţe, în ultimii săi ani, îna­inte de-a se stinge de boală, la numai 48 de ani... Icoanele împărăteşti, catapeteasma suflată cu aur, dar şi vasele liturgice de aur, candelele de argint şi poli­can­drele de cristal, dăruite de împărat. Din Ardeal au pri­mit Evanghelia cu care a slujit însuşi Mitropolitul Andrei Şaguna, tipărită de acesta, în anul 1859. Iar sfinţirea a fost săvârşită de chiar Mitropolitul Bu­co­­vinei şi Dalma­ţiei, Silvestru Mo­rariu-Andrievici, cel mai ma­re a­pă­rător al drep­tu­rilor ro­mâ­nilor bu­covi­neni din toate vre­murile.

"E greu să-nţelegeţi ce-a în­semnat biserica asta pentru oa­me­nii din Poiana Stampei. Nu-i aşa, o biserică oarecare. Toată sufe­rinţa lor, toată jerfa e adu­nată în pereţii aceia zugrăviţi cu sfinţi stră­­vechi. Toate aceste odoare erau încă acolo, înă­un­tru. Peste 130 de ani de istorie şi sacrificii. Oamenii încă ştiu. Nu neapărat că au toţi monografia în case, primită în dar de la noi, dar le-a rămas aşa, o mândrie, din poveştile bă­trâ­nilor. C-au reuşit să facă sin­gura bise­rică ortodoxă în vremu­rile acelea... La sfinţirea ei, s-au adunat puhoaie de oameni din toată Bu­covina. Primul preot a fost nimeni altul decât Si­meon Florea-Marian, cel mai mare folclorist al românilor. E statuia lui acolo, în faţă. O să vedeţi. Oamenii încă ştiu. Îi apasă istoria. Mereu s-au simţit responsabili pentru biserica asta. S-o ţină în viaţă. S-o ocrotească. Apoi au adunat iarăşi bani pentru ea, aproape cinci miliarde de lei. Au refăcut-o, albă, nouă. Ca o mirea­să era. Ca o mireasă..." Şi Pa­raschiva Abudnăriţei iz­bucneşte în lacrimi.

Trei ore blestemate

Anul trecut, pe 18 februarie dimineaţa, Paraschiva se afla într-un magazin de legume din Vatra Dornei. Vorbea liniştită cu un vânzător pe care-l cunoştea. Deo­dată, în prăvălie a intrat un bărbat neguros, "cu căciulă brumărie şi cojoc" - care-i zice vânzătorului: "Aţi auzit, arde biserica din Poiana Stampei..." La în­ce­put, Paraschiva a crezut că n-aude bine. Poate cea­laltă biserică, din Podu Coşnei... Sau poate cea din deal, de la Dornişoara?... Nu se poate să fie cea ve­che! Abia apoi, când şi-a dat seama c-ar putea fi ade­vărat, a simţit "că i se taie picioarele". I s-a făcut rău acolo, în magazin. Vestea cea rea fusese adevă­rată! Biserica a ars din temelii, vreme de trei ore, cu toate tezaurele ce se aflau înăuntru. Trei ore! Atât! Istorie transformată în cenuşă.

Împreună cu soţul ei, Ioan, Paraschiva Abudnăriţei a scos o monografie a satului Poiana Stampei. Om al locului, fost militar, bărbatul cunoaşte bine munţii şi oamenii, aşa că îl rog să-mi fie călăuză, pe drumul meu către satul acela mare, ascuns între piscurile Rod­nei şi Călimaniului. Omul conduce maşina atent prin zăpezi, ştie locul ca-n palmă, recunoşti în el colonelul de vânători de munte, azi în vârstă de 65 de ani, care-a trăit o viaţă doar printre soldaţi în pustietăţi primej­dioase. Cu toate astea, când vine vorba despre biserica arsă, vocea i se înmoaie. "Simţeam mereu nevoia să intru în ea. De sute şi sute de ori m-am rugat acolo nu doar la slujbele obişnuite. Simţeam că acolo ceva mă ajută. Lucrul ăsta cu arma, cu grenada, cu trotilul e ceva foarte... apăsător. Mă rugam la Dumnezeu şi stăteam cu calendarul creştin în mână, încercând să fac o planificare, să nu trag, să nu folosesc arma­men­tul în zilele de sărbătoare. Doar bunul Dumnezeu m-a ajutat ca în 38 de ani de carieră să nu se-ntâm­ple ceva rău sub comanda mea, aşa cum se-ntâm­pla des, pe-atunci, în meseria noastră. E un loc bine­cuvântat acela. Un loc cu atâta pace..."

Oprim pe culmea Florenilor, lângă un cimitir întins şi pustiu. De-aici se vede toată Poiana Stampei. Case mari, risipite pe vale, cu hornuri fume­gând peste zăpe­zile ceţoase. De-aici a văzut colo­nelul, pe 19 februa­rie, când tocmai venea dinspre Vatra Dornei, o flacără mai înaltă decât toate acope­rişurile, ţâşnind de undeva din mijlocul lor, ca o trâmbă apocaliptică ce-acoperea cu fumul ei dus de vânt jumătate din întinsul depre­siunii. Aici a oprit maşina şi s-a uitat. I-au dat lacri­mile. Şi-a zis că aşa ceva nu este cu putinţă...

...  CITEȘTE CONTINUAREA ARTICOLULUI : Formula AS

Cei ce vor să îi sprijine pe locuitorii din Poiana Stampei în această nouă încercare

de a-şi construi o biserică, pot folosi conturile:

RO22CECESV433RON1096614 (lei) şi

RO24CECESV43C1EUR1096615 (euro),

C.U.I 13290534 sau tel. 0740/11.95.49 (consilier Vladimir Popescu). 

Serbarile Zapezii Vatra Dornei 2016 vor avea loc in weekend-ul 19 - 21 Februarie

Serbările Zăpezii 2016 s-au anulat din cauza condițiilor meteo. Click pentru detalii !

Primaria Vatra Dornei a anuntat astazi in mod oficial ca editia 33 a Serbarilor Zapezii Vatra Dornei va avea loc in weekend-ul 19 - 21 Februarie 2016, hotararea fiind luata in urma unei sedinte a executivului dornean.

In cadrul programului manifestarilor nu au aparut modificari, acesta fiind acelasi cu cel anuntat acum o saptamana si vi-l prezentam din nou, de aceasta data cu mai multe detalii pentru ziua de duminica:

Vineri, 19 Februarie 2016

MICHAEL STAR

DORU BIGHIU

Sambata, 20 Februarie 2016

PUYA

MANDINGA

Duminica, 21 Februarie 2016

SPECTACOL DE FOLCLOR

Pamfil Roata, Gheorghe Gheorghe, Domnica Dologa, Alexandru Pugna, Polina Gheorghe, Dumitru Dobrican, Maria Murgoci, Ansamblul „Dorna Dorului”, Ansamblul şi Orchestra „Arcanul” al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, în total, peste 20 de nume urmând a evolua în spectacol.

Sunt sanse mari ca programul de duminica, de folclor, sa fie transmis live pe TVR Iasi, purtandu-se negocieri in acest moment, astfel cei care nu vor putea ajunge la Vatra Dornei avand posibilitatea de a urmari spectacolul la televizor.

In concluzie, va asteptam la Vatra Dornei si va vom tine la curent cu eventualele noutati care vor aparea ! Vizitati VatraDorneiLive.ro !