Dornenii sunt invitați la o campanie de ecologizare

Grupul Vatra Dornei Tineret (VDT), împreună cu Salvamont Vatra Dornei, vă invită vineri, 15 aprilie 2016, de la ora 9:00, în fosta Lunca Dornelor, la o campanie de ecologizare a zonei „Drumul Tătarilor”. Sunt așteptați toți dornenii cărora le pasă și care sunt dispuși să ofere o mână de ajutor, sloganul manifestării fiind „Natura nu e un loc de vizitat. E acasă ...”

Este anunțată participarea sigură a Salvamontului Dornean, a membrilor grupului VDT, precum și a elevilor de la Liceul Teoretic „Ion Luca”, Liceul Tehnologic „Vasile Deac” și Școlile Generale I, II și IV.

Pentru mai multe detalii despre eveniment puteți accesa pagina de Facebook a acestuia, AICI !

Un fost mare biatlonist, născut la Vatra Dornei, s-a stins din viață

Inima a încetat să-i mai bată lui Mihai Rădulescu, unul dintre cei mai valoroși biatloniști ai României, multiplu campion național și balcanic.

Născut în 24 iulie 1962, la Vatra Dornei, Mihai Rădulescu a făcut liceul la Predeal, după care a concurat pentru ASA Brașov (clubul armatei).

Participant, cu lotul României, la mai multe ediții ale Campionatelor Mondiale și Jocurilor Olimpice, Mihai Rădulescu are în palmares, printre altele, un excelent loc 13 cu ștafeta țării noastre, din care au mai făcut parte Gheorghe Berdar, Imre Lestyan și Vladmir Todașcă, la J.O. de la Sarajevo - 1984.

De asemenea, a fost component de bază al echipei militare care a reprezentat România la Spartachiada Armatelor Prietene, eveniment găzduit de Predeal în 1987.

După retragerea din activitatea competițonală, Mihai Rădulescu a fost un apreciat antrenor.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

SURSA: Mytex.ro

Medicii de familie nu vor elibera rețete compensate și gratuite astăzi și luni

Medicii de familie protestează din nou, nemulțumiți de condițiile din contractul-cadru pe care l-a propus Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Medicii susțin că vineri și luni nu vor elibera rețete compensate și gratuite.

Ei refuză să semneze cu casele județene de Asigurări de Sănătate niște acte adiționale la contractul-cadru. Motivul: ar trebui să semneze retroactiv, așa că preferă să aștepte câteva zile și să le semneze de săptămâna viitoare.

„In semn de protest, noi mâine (n.r. – astăzi) și luni nu vom lucra în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, adică nu vom elibera rețete compensate și bilete de trimitere, în schimb vom fi la serviciu, vom consulta pacienți, vom rezolva urgențe și așa mai departe. Pe toate canalele de radio s-a difuzat știrea că pacienții ar fi bine să-și cumpere ceva pastile până marți, când probabil vom reuși să semnăm aceste adiționale. Nu avem încotro până la urmă, să fie înțelegători, dar cei care sunt urgențe și care trebuie văzuți imediat pot să vină, deci la cabinete noi vom fi, vom face consultații, vom face de toate, dar fără să eliberăm în contract cu Casa de Asigurări niciun act.

Ideea este că vrem să ne facem auziți ca să fie modificate acele hotărâri abuzive din contractul-cadru care pe noi, în primul rând, o să ne ducă la faliment și în al doilea rând, ne denigrează demnitatea de medici, arată că nu se dă doi bani pe noi, nu contăm deloc, suntem pedepsiți pentru orice și se iau o grămadă de bani pentru niște vini minore. S-au făcut nenumărate abuzuri în acest sens până acum. Avem un sistem informatic care nu merge deloc și pentru care trebuie să stai nu știu cât ca să-ți valideze nu știu ce. Serviciile cu cardul sunt inacceptabile aproape, ne chinuim o grămadă de vreme, cardurile care vin la persoane acuma sunt invalide, trebuie să trimitem din nou la CAS, să le validăm cardurile care vin noi, este o bătaie de joc de meseria noastră. Suntem supuși la niște sarcini pe care n-ar trebui să le avem, legate de manevrarea acestui sistem informatic, care scârțâie grozav și pentru care abia acum se face licitația de mentenanță, de aceea merge așa de prost”, a declarat secretarul general al Colegiului Județean al Medicilor Suceava, doctorul Irina Badrajan.

„Deși nu avem contract adițional semnat, vom oferi consultații. Pacienții ne înțeleg. Stiu că este o situație temporară și acest lucru este și un semnal de alarmă pe care îl adresăm că legislația trebuie să fie coerentă și să lucrăm liniștiți. Deocamdată consultăm din inimă, gratuit. Oamenii nu sunt lăsați fără consultație. Este un semnal de alarmă că trebuie să existe normalitate și adevăr și legislația trebuie să protejeze și pacientul și medicul. Nu avem contract cu Casa, nu putem să oferim rețete compensate sau gratuite. Ne dorim să intrăm în normalitate și să nu mai fim puși să semnăm retroactiv. Prevederile contractului să fie modificate, să nu mai existe ambiguități. Aceste imputări le-a făcut Curtea de Conturi Casei Naționale, Casa le-a trimis medicilor de familie. Aceste lucruri nu sunt normale. Aceste probleme legislative nu s-au rezolvat încă. Nu mai putem lucra cu teroarea că vom fi puși în astfel de situații”, a declarat președintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), Rodica Tănăsescu.

Medicii îi roagă pe pacienți să aibă răbdare și să revină la începutul săptămânii pentru rețetele gratuite sau compensate. În cazul unor urgențe, pacienții vor fi redirecționați către spitale.

Medicii și-au exprimat nemulțumirile încă de săptămâna trecută, când au pichetat Ministerul Sănătății.

Ei cer să li se mărească bugetul acordat asistenței primare și nu sunt de acord cu noile prevederi ale contractului-cadru.

CITEȘTE CONTINUAREA PE: ObiectivDeSuceava.ro

Soluţii de intrare în legalitate pentru groapa de gunoi de la Mestecăniş

Se limpezesc apele în cazul gropii de gunoi ecologice din vârful Pasului Mestecăniş. Specialiştii Consiliului Judeţean (CJ) Suceava au identificat o modalitate ca să intre în legalitate cu proiectul finanţat de Uniunea Europeană, iar ultimul cuvânt îl vor avea consilierii locali din Pojorâta.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Rădulescu, a iniţiat un proiect de hotărâre prin care cere transferul terenului de sub depozit, din domeniul public al comunei Pojorâta în domeniul public al Consiliului Judeţean. Este vorba despre o suprafaţă de 9 hectare de teren. Propunerea va fi dezbătută în şedinţa de mâine a Consiliului Judeţean.

Iniţiatorul proiectul de hotărâre este, momentan, extrem de zgârcit în declaraţii. „Tot ce voi avea de spus cu privire la acest proiect, voi spune la şedinţă. Vă rog să mă înţelegeţi”, a declarat Rădulescu. În expunerea de motive a proiectului de hotărâre se arată că depozitul ecologic a fost construit în proporţie de peste 95% şi că proiectul este de importanţă judeţeană.

Chiar dacă proiectul va fi aprobat de Consiliul Judeţean, ultimul cuvânt în ceea ce priveşte transferul terenului îl va avea Consiliul Local Pojorâta. Contactat telefonic, primarul comunei Pojorâta, Bogdan Codreanu, a declarat că nu a primit niciun document de la CJ referitor la transferul terenului. „Cei 13 consilieri ai comunei Pojorâta vor dezbate propunerea şi vor lua o decizie”, a spus Codreanu.

Dacă situaţia terenului de sub depozitul ecologic de la Pojorâta nu se va clarifica, există riscul ca Uniunea Europeană să ceară înapoi banii alocaţi pentru construcţia obiectivului. Este vorba despre 7 milioane de euro.

S-a ajuns în această situaţie după ce mai mulţi localnici din Pojorâta au atacat în instanţă hotărârea Consiliului Local din 2010, prin care a fost transferat terenul se sub depozit, din administrarea comunei în cea a Consiliului Judeţean. Curtea de Apel Cluj le-a dat câştig de cauză nemulţumiţilor, pe motiv că primăria nu a consultat populaţia înainte de demararea investiţiei. Altfel spus, acum depozitul se află „în aer”.

Mult mediatizata groapă de gunoi despre care ecologiştii spun că a sluţit Bucovina este construită printr-un mare program cu finanţare europeană numit Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). Programul este gestionat de Consiliul Judeţean. Valoarea totală a SMID este de 51 de milioane de euro.

Prin SMID, sunt construite două depozite ecologice de gunoi, unul la Pojorâta şi celălalt la Moara, mai multe staţii de sortare şi depozitare temporară a deşeurilor. În plus au fost închise şi vechile gropi de gunoi din judeţ, care nu mai erau conforme. Construcţia SMID a început în 2009. Proiectul trebuia să fie gata la sfârşitul anului trecut, dar lucrările au fost întârziate.

CITEȘTE MAI MULT PE: ZiarulEvenimentul.ro

SIF Transilvania presează Dorna Turism pentru distribuţia de dividende

SIF Transilvania (SIF3), al doilea cel mai mare acţionar al societăţii Dorna Turism (simbol bursier DOIS), care operează două hoteluri de trei stele în Vatra Dornei, Călimani și Bradul, a cerut conducerii firmei completarea ordinii de zi a AGA din aprilie cu distribuţia de dividende în cuantum de 94% din profitul net raportat anul trecut.

Cel mai mare acţionar este Olimpia Vezeteu, cu o deţinere de 49,9% din capitalul companiei. Dorna Turism, ce operează peste 400 de locuri de cazare, a realizat un profit de 668 mii de lei anul trecut în creştere cu 45% faţă de 2014.

Principalii clienţi sunt Casa Naţionala de Pensii Publice, agenţiile de turism şi sindicatele.

Şi la compania hotelieră Turism Felix Băile Felix (TUFE) SIF Transilvania a cerut dividende mai mari în acest an. SIF-ul vrea să plătească dividende de 58 mil. lei către acţionarii săi, însă dispune de cash de 4 mil. lei.

CITEȘTE MAI MULT PE: ZF.ro

Reabilitarea tronsonului Iacobeni - Cârlibaba, al DN18, blocată de contestații la licitație

Cel mai prost drum naţional din judeţ, DN 18, care leagă Suceava de Maramureş, aflat într-o stare dezastruoasă de ani de zile, pare a fi departe de mult aşteptata reabilitare capitală şi în 2016. Pentru suceveni, situaţia este cu atât mai revoltătoare având în vedere că DN 18, care ajunge până la Baia Mare, a fost modernizat pe toate porţiunile în afara celor din judeţul nostru.

DN 18 în Suceava înseamnă aproximativ 40 de kilometri de drum, de la intersecţia cu DN17, la Iacobeni, şi până la ieşirea din judeţ, pe raza comunelor Ciocăneşti şi Cârlibaba.

Reabilitarea celor 40 de kilometri ai DN 18 din Suceava a fost împărţită de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) pe două porţiuni. Prima, de la Iacobeni şi până la Cârlibaba, se află în fază de licitaţie, care este momentan blocată din cauza contestaţiilor. Pentru al doilea tronson, de la Cârlibaba şi până la Şesuri, adică până la limita cu judeţul Maramureş, licitaţia a fost finalizată în toamna anului trecut.

Lucrarea are o valoare totală de 54.295.957 de lei, fără TVA, iar licitaţia publică a fost câştigată de asocierea Autotehnorom – OPR Asfalt – Rutier Conex XXI. Din păcate, lucrările nu vor începe foarte curând, deşi firmele şi-au început instalarea şantierului încă din toamnă. Din informaţiile Monitorului de Suceava, se pare că proiectul tehnic înaintat de firma câştigătoare nu este agreat de beneficiar, adică de CNADNR. Soluţia tehnică propusă ar urma să fie respinsă, ceea ce înseamnă că cel puţin o parte din acest an va fi pierdută pentru acest tronson.

Primarul comunei Cârlibaba, Gabriel Danciu, a exprimat frustrarea locuitorilor acestei comune: “S-a făcut organizarea de şantier, dar totul este mort la nivel de lucrări, din ce ştiu proiectul tehnic nu a fost încă aprobat de Compania de Drumuri, care nu este de acord cu soluţia propusă. Nu înţelegem cum în Maramureş acest drum naţional a fost reabilitat capital deja de multă vreme, iar la noi nu se poate. Oamenii au impresia că este o conspiraţie împotriva noastră, nu ştim ce să mai credem”.

El a avertizat că la Cârlibaba vara este scurtă, iar dacă se va mai pierde timp, 2016 ar putea fi un nou an pierdut, în care promisiunile privind reabilitarea DN 18 nu s-au concretizat.

CITEȘTE MAI MULT PE: MonitorulSV.ro

Raed Arafat va primi titlulul de cetățean de onoare al judeţului Suceava

Astăzi, plenul Consiliului Judeţean Suceava a votat în unanimitate pentru acordarea titlului de cetăţean de onoare al judeţului, secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat.

Hotărîrea a fost luată la propunerea vicepreşedintelui CJ, Alexandru Rădulescu. În expunerea de motive, acesta a arătat că, de-a lungul timpului, Raed Arafat a sprijinit dotarea şi creşterea calităţii serviciilor medicale oferite în Unitatea de Primire a Urgenţelor din cadrul spitalului de la Suceava.

De asemenea, în calitate de ministru, Raed Arafat a alocat fonduri pentru extinderea şi modernizarea UPU. Investiţia va fi inaugurată în data de 5 aprilie, când la Suceava este aşteptat şi Raed Arafat.

CITEȘTE MAI MULT PE: SVnews.ro

Trei comune din județul Suceava, din care două din zona Dornelor, fără medici de familie

În trei comune din județul Suceava asistenţa medicală primară lipsește cu desăvârșire, cei aproape cinci mii de locuitori fiind nevoiți să se înscrie pe listele medicilor de familie din comunele vecine.

Potrivit unei informări a Direcției de Sănătate Publică, gradul de acoperire cu cabinete de medicină primară la nivelul judeţului Suceava este de 97%, comunele fără medici de familie fiind Crucea, Coşna și Poeni Solca.

DSP Suceava a explicat că în comuna Crucea asistenţa medicală a fost asigurată pe rând de către doi medici care au plecat deoarece nu au reuşit să aibă lista minimă de pacienţi, iar contractul cu CJAS Suceava a fost reziliat.

În ceea ce privește situația din comunele Coşna și Poeni Solca, acestea sunt nou înfiinţate, iar populația este sub nivelul optim de contractare cu CJAS Suceava, și anume de 1.800 de asiguraţi.

Astfel, pentru cei 1.833 de locuitori ai comunei Crucea, 1.453 de locuitori din Coşna și 1.629 de cetățeni din Poeni Solca asistenţa medicală primară este asigurată de către medicii de familie din comunele învecinate.

Precizăm că în judeţul Suceava îşi desfăşoară activitatea 290 medici de familie. Fiecare medic de familie are angajat unul sau doi asistenţi medicali, în funcţie de numărul de pacienţi înscrişi.

CITEȘTE MAI MULT PE: NewsBucovina.ro

Încă un candidat la Primăria Vatra Dornei ... Nicușor Cojocaru candidează din partea UNPR

În cadrul unui interviu adresat unui post de radio local, Nicușor Cojocaru, actualul viceprimar al municipiului Vatra Dornei, și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar din partea UNPR. Cojocaru consideră că odată cu mandatul de viceprimar a căpătat mai multă experiență și le cere cetățenilor Dornei sa-i acorde șansa să demonstreze ceea ce poate face din funcția de primar.

Deasemenea acesta a mai anunțat că filiala PRM Vatra Dornei, al cărei președinte Cojocaru a și fost, a fuzionat cu formațiunea UNPR Vatra Dornei și va depune liste comune la alegerile locale și județene formate din membrii și simpatizanți ai ambelor partide politice. Fuziunea a avut loc datorită dezorganizării masive a PRM-ului, la nivel național, odată cu moartea lui Corneliu Vadim Tudor.

În acestă perioadă, odată cu anunțul candidaturii lui Nicușor Cojocaru, circulă mai multe zvonuri atât dinspre PSD cât și dinspre PNL, cum că această candidatură a fost depusă tocmai pentru a „fura” voturi de la cei doi candidați ai partidelor mari, Cezar Ioja și Ilie Boncheș, fiecare parte suspectând pe cealaltă de anumite jocuri politice. Întrebat în cadrul interviului despre acest subiect Cojocaru a precizat că zvonurile aruncate de către cele două partide mari îi dau un avânt mai mare pentru a se zbate și pentru a demonstra cetățenilor că este bun de primar și consideră că acestea apar pentru că „le suflă în ceafă” celor doi candidați mai puternici, chiar dacă el are susținerea unui partid mai mic, cum este UNPR-ul care totuși țintește locul trei la nivel național.

Cojocaru a mai precizat că lista de consilieri este încă în lucru și că în stabilirea ordinii finale a acesteia va fi luată în considerare notorietatea și implicarea fiecăruia.

VIDEO - Poliția a dat start pentru angajările din sursă externă

Poliția dă startul angajărilor din sursă externă, M.A.I. căutând cu disperare să acopere deficitul de personal pe care-l are. O parte din acest deficit va fi acoperit din reîncadrările celor care au fost dați afară, iar restul din surse externe.

Procedurile vor începe în perioada 28 martie 2016 - 01 aprilie 2016, iar examenele se vor desfăşura în luna mai. Mai multe detalii în materialul video.

SURSA: SuceavaLive.ro

VIDEO - Se depun cereri pentru ajutorul destinat fermierilor din sectorul laptelui

La centrele județene APIA se depun, până pe data de 08 Aprilie 2016, cereri pentru ajutorul destinat fermierilor din sectorul laptelui. Pentru a beneficia de ajutorul financiar producătorii de lapte de vacă trebuie să îndeplinească câteva condiții. Pentru mai multe detalii vizionați materialul video de mai jos:

SURSA ARTICOL: SuceavaLive.ro

Reducerea de 10% la plata taxelor şi impozitelor locale se acordă până la 30 iunie

Persoanele fizice şi agenţii economici care nu au achitat încă taxele şi impozitele locale către primăriile pe a căror rază administrativă locuiesc sau îşi desfăşoară activitatea au la dispoziţie încă trei luni în care pot beneficia de reducerea de până la 10%, acordată până acum doar până la 31 martie.

Bonificaţia respectivă se acordă la impozitele datorate pe clădiri, terenuri şi mijloace de transport şi poate fi diferită de la o localitate la alta, de la 0% la 10%, în funcţie de deciziile luate de Consiliile Locale. Noul termen limită de acordare a acestei bonificaţii la plata integrală a taxelor şi impozitelor locale este 30 iunie 2016.

Până acum, termenul de plată pentru impozitul pe clădiri, pe teren și pe mijloacele de transport datorat de orice contribuabil, cu acordarea unei bonificații la achitarea integrală în acest termen, era 31 martie.

Mai mult, conform prevederilor legale, pentru plata taxelor şi impozitelor locale sunt două termene limită - 31 martie şi 30 septembrie, care, odată depăşite, duc automat la „încărcarea” plăţilor ce trebuie efectuate cu majorări de întârziere în cuantum de 2% pe lună sau fracţie de lună, pentru valoarea debitelor restante.

CITEȘTE MAI MULT PE: MonitorulSV.ro

Zabăr Căldărariu, a fost condamnat definitiv la închisoare

Curtea de Apel Suceava l-a condamnat ieri definitiv pe inculpatul Zabăr Căldărariu, de 20 de ani, din Vatra Dornei, la 20 de ani de închisoare pentru comiterea infracțiunilor de tentativă la omor calificat, tâlhărie calificată, ultraj și șantaj. Impotriva fratelui său, Petru Gabriel Căldărariu, de 18 ani, tot din Vatra Dornei, magistrații suceveni au luat măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o durată de șase ani pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj. Cei doi frați trebuie să-i achite părții vătămate Daniel Morariu suma de 10.000 de lei, reprezentând daune morale și materiale, precum și statului suma de 3.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

La sfârșitul lunii iulie 2015, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava au dispus trimiterea în judecată a lui Zabăr Căldărariu din Vatra Dornei și a fratelui acestuia, Petru Căldărariu, pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie calificată și tentativă la omor calificat. Procurorii au stabilit că în ziua de 4 iulie 2015, în jurul orelor 16.00, Zabăr Căldărariu a mers împreună cu fratele său la un local public de pe strada Schitului din Vatra Dornei pentru a consuma băuturi alcoolice. Niciunul dintre ei nu avea bani asupra sa.

Acolo cei doi s-au întâlnit cu doi tineri, care le-au făcut cinste fraților Căldărariu, astfel că până la orele 22.00 cei doi au consumat fiecare între șapte și 10 sticle cu bere. Aflându-se în stare avansată de ebrietate, frații Căldărariu au hotărât să meargă la clubul OK din localitate, pentru a se distra în continuare. În jurul orei 23.04, în club OK a intrat B.G., cel care va deveni ulterior persoană vătămată, însoțit de doi amici, cei trei ocupând o masă la primul etaj al clubului.

Fratele mai mic al lui Căldărariu a sesizat prezența celor trei tineri în club și totodată a văzut că B.G. are bani asupra sa. La un moment dat, Petru Căldărariu a mers la masa persoanei vătămate, a proferat insulte și injurii la adresa sa, i-a cerut să-i dea 10 lei ca să-și ia o bere, afirmând totodată că în caz contrar va încasa bătaie când va părăsi localul. Pentru că a fost refuzat, Căldărariu cel mic l-a informat pe fratele său, Zabăr, care s-a așezat la masă lângă persoana vătămată, “a informat-o” că a ieșit de puțin timp din pușcărie și nu se teme de nimeni, după care i-a cerut bani ca să-și cumpere ceva de băut. Pentru că victima a refuzat să-i dea bani spunând că patronul nu i-a plătit salariul, inculpatul i-a cerut să-și sune patronul ca să-i aducă acolo banii. În momentul în care persoana vătămată a scos din buzunar telefonul mobil, inculpatul i l-a smuls din mână și i-a comunicat că i-l restituite doar dacă îi dă suma de 10 lei.

Temându-se să nu rămână fără telefonul mobil și totodată considerând că doar în acest mod ar putea fi lăsat în pace de inculpat, persoana vătămată i-a dat acestuia suma de 10 lei, recuperându-și apoi telefonul mobil.

Din probatoriu a reieșit că Zabăr a luat bancnota de 10 lei de la B.G., însă imediat după aceasta i-a smuls și portofelul din mână, de unde a luat 100 de lei. După ce a luat banii de la victimă, acesta a coborât la parterul localului și l-a invitat pe fratele său să meargă la un alt club pentru a bea bere, informându-l că “a făcut rost de bani”.

In aceeași noapte, polițiștii din Vatra Dornei au fost anunțați despre incident, fiind informați că autorul furtului a pornit spre clubul Qube din municipiul Vatra Dornei. Agentul principal de poliție M. D. a fost trimis să clarifice situația. Polițistul a mers la clubul Qube, a văzut că frații Căldărariu au intrat în local. Fiind pus la curent despre ce s-a întâmplat la clubul OK, polițistul s-a prezentat la Zabăr Căldărariu cerându-i să iasă din local și să poarte o discuție cu el. Zabăr s-a conformat cumva, ieșind în spatele polițistului din local, dar luând cu el două sticle cu bere tocmai cumpărate cu banii luați de la B.G., la clubul OK.

In drum spre ieșire, polițistul i-a contactat telefonic pe colegii din echipa operativă care efectuau primele investigații în legătură cu fapta reclamată de B.G., le-a comunicat că prezumtivul suspect este la clubul Qube și totodată le-a solicitat să vină cu o mașină pentru a-l putea conduce la sediul unității pe Zabăr Căldărariu.

In timp ce polițistul vorbea la telefon, Zabăr Căldărariu a spart cele două sticle una de cealaltă, rămânând în fiecare mână cu un ciob de sticlă și, profitând de faptul că subofițerul nu era cu fața către el a încercat să îl lovească în cap.

Din fericire, C. M. A., plutonier de Jandarmi din Vatra Dornei, aflat în timpul liber, se afla în preajmă. Sesizând spargerea sticlelor de către Zabăr Căldărariu, precum și faptul că acesta ridică ambele mâini pentru a-l lovi pe polițist cu resturile de sticlă, dând dovadă de o prezență de spirit deosebită, a ridicat brațul stâng și a reușit în acest mod să împiedice o lovitură ce viza zona capului polițistului. Jandarmul nu a reușit să împiedice în totalitate lovitura aplicată cu mâna stângă de Zabăr, care a reușit să provoace o leziune importantă polițistului, în zona gâtului.

În continuare, Căldărariu a început să lovească haotic cu cioburile de sticlă, utilizate ca “arme albe”, spre zonele vitale, reușind să mai provoace câteva leziuni prin tăiere polițistului și jandarmului.

Fratele mai mic al lui Zabăr i-a atacat pe cei doi oameni ai legii cu un ciot de sticlă de bere

Cele două victime au reușit însă să-l dezechilibreze pe Zabăr Căldărariu, încercând în continuare să-l imobilizeze. Atunci, Petru Căldărariu a ieșit din local după fratele său, tot cu o sticlă de bere în mână și văzând că cele două persoane reușesc imobilizarea fratelui său, a spart sticla de o piatră, rămânând în mână cu gâtul acesteia, s-a apropiat din spate de plutonierul de jandarmi C. M. A. și l-a lovit în zona toraco-lombară stânga. Cu același ciot de sticlă, individul l-a tăiat în zona brațelor și pe polițist.

Atacul intempestiv a împiedicat atunci imobilizarea fratelui mai mare, acesta s-a ridicat și a luat-o la fugă spre intrarea în Hotelul Carol, situat în apropiere. În momentele următoare persoanele aflate în urmărirea inculpatului au reușit să-l imobilizeze.

Conform concluziilor cuprinse în raportul întocmit de medicul legist din cadrul Centrului de Medicină Legală Rădăuți, cei doi apărători ai legii – polițistul și jandarmul – au prezentat leziuni produse prin lovire cu corpuri dure și corpuri dure cu margine ascuțită (regiunea cervicală anterioară, fața externă a brațului drept, cotul drept, fața dorsală a mâinii drepte, fața posterioară a piciorului drept), iar leziunile au necesitat în vederea vindecării mai multe zile de îngrijiri medicale.

Zabăr Căldărariu, acum în vârstă de 20 de ani, dar și familia sa de etnie romă din orașul-stațiune au fost implicați pe parcursul anului trecut în mai multe scandaluri cu conotații penale de pe raza municipiului, parte dintre acestea încă nesoluționate – de la solicitări de taxe de protecție din partea elevilor de liceu la bătăi de stradă.

CITEȘTE MAI MULT PE: ObiectivDeSuceava.ro

ANUNȚ UMANITAR - Mihaela Alexandra Sîrghie are nevoie de ajutorul nostru

Vă supunem astăzi atenției un caz umanitar foarte emoționant al unei fetițe de 1 an și 5 luni care are nevoie de ajutorul nostru, al tuturor.

Fetița se numește Sîrghie Mihaela Alexandra și în urma unor controale efectuate la Spitalul Clinic de Urgență din Cluj Napoca, la sfârșitul lunii noiembrie 2015, a fost diagnosticata cu tumoare pe creierul mic. A fost nevoie urgentă de efectuarea unei operații, diagnosticul fiind Meduloblastom de gradul 4 de fosă posterioară de linie mediana, iar tumoarea a fost diagnosticată cu celule canceroase.

La puțin timp după prima operație fetița a intrat în convulsie și a dobândit o semipareză pe partea dreaptă, fiind nevoie de o altă intervenție chirurgicală de drenaj.

Ulterior a fost internată la Institutul Oncologic unde acum depinde de chimioterapie (citostatice) și de ajutorul unui kinetoterapeut.

Parinții fetiței, Alexandru și Mihaela Sîrghie, nu au în acest moment un loc de munca deoarece sunt mai mult pe drumuri și posibilitățile financiare ale acestora au ajuns la final. Până în acest moment ajutorul a fost oferit de familie, prieteni, colecte la Biserici însă fetița are nevoie de un ajutor și mai mare, tratamentele fiind foarte costisitoare.

Astfel, toți cei interesați pot contribui cu donații într-un cont deschis pe numele tatălui fetiței la Banca Transilvania. Numele titularului de cont este Sîrghie Iosif Alexandru, iar contul IBAN este RO50BTRLRONCRT0340658101 .

Mihaela Alexandra, împreună cu familia ei, vă mulțumește anticipat pentru ajutorul acordat !

Mai multe detalii despre acest caz și mai multe fotografii puteți vedea pe pagina de Facebook deschisă în acest scop: Sîrghie Mihaela Alexandra

Vă mulțumim și noi, echipa VatraDorneiLive.ro, pentru umanitatea de care suntem siguri că veți da dovadă !

E.ON derulează o campanie de actualizare a contractelor de furnizare a energiei electrice

E.ON Energie România S.A. derulează, în această perioadă, o campanie de actualizare a contractelor de furnizare a energiei electrice la clienţii casnici din Moldova.

Potrivit unui comunicat al companiei, această campanie se va desfăşura în mai multe etape, o primă etapă vizând  consumatorii casnici din mediul rural, din judeţele Iaşi, Vaslui, Suceava, Botoşani, Neamţ şi Bacău.

”În conformitate cu prevederile Ordinului ANRE nr. 88/2015, toţi consumatorii furnizorului de ultima instanţă au obligaţia actualizării contractelor de furnizare a energiei electrice. Pentru a facilita acest proces, echipe mobile ale E.ON Energie România vor fi prezente în unităţile teritorial-administrative pentru informarea şi perfectarea documentelor aferente noilor contracte de furnizare a energiei electrice”, se arată în comunicatul E.ON.

Sursa citată precizează că documentele necesare pentru actualizarea contractelor la consumatorii casnici sunt: actul de identitate și un document care să ateste dreptul de folosinţă al spaţiului (după caz, autorizaţie de construire, contract vânzare/cumpărare, certificat moştenitor, adeverinţă eliberată de primărie, contract de închiriere etc.).

Cazurile particulare vor fi analizate individual, în funcţie de specificul fiecărei situaţii”, se mai menționează în comunicat.

CITEȘTE MAI MULT PE: NewsBucovina.ro

Brandul ”Bucovina” își schimbă proprietarul ... Vânzarea a fost autorizată de Consiliul Concurenței

Producătorul de băuturi răcoritoare necarbonatate Tymbark va prelua Rio Bucovina, după ce Consiliul Concurenței a anunțat, marți, că a autorizat această fuziune.

”Consiliul Concurenței a autorizat concentrarea economică prin care Tymbark — MWS Sp. Z o.o. Sp. K. preia Rio Bucovina SRL (...) Autoritatea de concurență a evaluat operațiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilității acesteia cu un mediu concurențial normal, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice. Ca urmare a analizei, Consiliul Concurenței a constatat că această operațiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziții dominante”, se notează într-un comunicat al instituției.

În luna august a anului trecut, grupul polonez Maspex Wadowice anunța că are în plan achiziționarea companiei Rio Bucovina, iar în acest sens a parafat un contract condițional, intrarea în vigoare a acestui document depinzând de obținerea aprobării Consiliului Concurenței din România, precum și de efectuarea cu succes a acțiunii de due diligence.

Tranzacția include, printre altele, achiziționarea celor trei facilități de producție ale societății Rio Bucovina, localizate în Vatra Dornei, Timișoara și Giurgiu, dar și a brandului ”Bucovina”.

Grupul Maspex este un cunoscut producător de produse instant, de sucuri, nectaruri și băuturi răcoritoare, de paste făinoase, biscuiți sărați (crackers) și covrigei (brezels). Grupul a intrat pe piața românească în anul 1996 și, în prezent, este unul dintre cei mai mari investitori polonezi în România. Printre cele mai importante branduri deținute de Maspex în România sunt: Tedi, Tymbark, La Festa, Ekland, Coffeeta și Salatini.

Achiziția va reprezenta cea de-a 18-a preluare a Grupului Maspex Wadowice și cea de-a treia pe piața românească. În anul 2007, Tymbark Maspex România, parte a Grupului Maspex Wadowice, a achiziționat brandul Arnos, iar în anul 2013 brandurile Salatini și Capollini, cele mai vechi mărci comerciale de pe segmentul biscuiți sărați și covrigei.

Rio Bucovina deținea, anul trecut, o cotă de aproape 10% din piața românească a apelor îmbuteliate, conform datelor AC Nielsen, aferente perioadei aprilie — mai 2015.

CITEȘTE MAI MULT PE: Agerpres.ro

Pe când și la Vatra Dornei ? ... Centrala de cogenerare din Rădăuţi, este model de eficienţă şi rentabilitate

Centrala de cogenerare din Rădăuţi poate constitui un exemplu de eficienţă şi rentabilitate, iar când se uită la acest proiect autorităţile din Vatra Dornei sau Câmpulung Moldovenesc au doar motive de regret.

În timp ce la Rădăuţi lucrurile merg cât se poate de bine, iar un oraş cu aproximativ 25.000 de locuitori beneficiază de apă caldă şi căldură non-stop, oamenii din Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc au toate motivele să se plângă. În aceste două localităţi din zona de munte a judeţului Suceava s-au construit centrale de cogenerare care au fost trecute în „conservare”, termenul frumos la ceea ce înseamnă abandonate.

Dacă la Câmpulung Moldovenesc centrala de cogenerare nu funcţionează din lipsă de clienţi, la Vatra Dornei situaţia este total diferită: nu există gaz metan. Aşa se face că în loc să utilizeze această centrală, autorităţile din Vatra Dornei apelează în continuare la centrala pe rumeguş, deja depăşită şi uzată fizic şi moral, ceea ce înseamnă mari bătăi de cap în asigurarea agentului termic la parametrii normali în perioadele de iarnă.

Nistor Tătar: „Reuşim să realizăm un dublu obiectiv: obţinerea de profit şi asigurarea confortului în casele rădăuţenilor”

Dacă la Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei situaţia este una extrem de neplăcută, la Rădăuţi lucrurile merg cât se poate de bine, şi nu de azi de ieri, ci de aproximativ cinci ani. Faptul că energia electrică produsă de instalaţiile centralei de cogenerare este vândută în sistemul naţional, iar în plus se acordă şi bonusuri, face din investiţia de la Rădăuţi un exemplu de urmat.

Numai la nivelul anului trecut, cei de la SC Servicii Comunale SA Rădăuţi au vândut în sistemul centralizat naţional 25.248 MWh de energie electrică în valoare de 4.349.668 de lei, la care s-a adăugat bonusul de 5.315.347 de lei oferit de Transelectrica. În contrapartidă, s-a consumat gaz metan în valoare de 13.826.708 lei, ceea ce înseamnă că 70% din cheltuielile de producţie au fost acoperite.

„Fireşte, la cheltuieli trebuie adăugate salariile personalului, reparaţiile curente şi alte lucruri neprevăzute, dar din ceea ce încasăm de la populaţie pentru consumul de apă caldă şi pentru căldura livrată putem spune că suntem în profit. Practic, reuşim să realizăm un dublu obiectiv: obţinerea de profit şi asigurarea confortului în casele rădăuţenilor”, a explicat Nistor Tătar, directorul SC Servicii Comunale SA Rădăuţi.

CITEȘTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MONITORULSV.ro

Când reîncepe modernizarea drumului Vatra Dornei – Broşteni ?

Senatorul PSD din colegiul de munte al judeţului, Neculai Bereanu, i-a cerut ministrului transporturilor, Dan Marian Costescu, să precizeze când vor reîncepe lucrările de asfaltare a Drumului Naţional 17B, între Vatra Dornei şi Broşteni.

Într-o întrebare adresată ministrului transporturilor, senatorul PSD din colegiul de munte al judeţului îl informează pe acesta că DN 17B este un drum naţional extrem de important, pe valea Bistriţei, care însă este impracticabil în momentul de faţă.

Bereanu a arătat că lucrările de reabilitare a acestui drum a fost începută de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale la finalul anului 2015 cu turnarea unui strat de asfalt astfel încât acest tronson să fie practicabil. Senatorul PSD Neculai Bereanu a amintit că lucrările pe acest drum au fost sistate la finalul anului trecut, din cauza iernii, motiv pentru care acum vrea să afle când va fi reluată investiţia.

În acelaşi timp, Neculai Bereanu i-a mai solicitat ministrului transporturilor să-i spună şi dacă au fost alocate fondurile necesare finalizării modernizării DN 17B între Vatra Dornei şi Broşteni.

Modernizarea drumului naţional care face legătura între Vatra Dornei şi Broşteni a început în luna septembrie 2015, lucrările fiind realizate de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi, cu finanţare de la CNADNR.

CITEȘTE MAI MULT PE: SVnews.ro

Comuna Dorna Arini se promovează turistic prin ”Cobza de Vacanță” - VIDEO

Comuna Dorna Arini, ce pune la bătaie o zestre remarcabilă a peisajelor, mănăstirilor și obiceiurilor bucovinene, vrea sa își facă renume în țară și peste hotare și, astfel, beneficiază de promovare turistica în cadrul unui proiect finanțat cu fonduri europene care a fost demarat acum aproximativ 4 ani de către actualul primar al comunei, Ioan Moraru. Și pentru că are personalitatea ei distinctă, comuna Dorna Arini nu-și strigă frumusețea cu buciumul bucovinean, ci cu tradiționala cobză.

“Cobza de vacanță la Dorna Arini” este brand-ul localității, și are sarcina de a aduce celebritate locului, în schimbul a circa 150 de mii de euro. Nu e tocmai o misiune imposibilă, dacă luăm la rând minunățiile pentru care turiștii din toată Europa, nu doar din Romania, străbat și în prezent mii de kilometri.

Mănăstirile ortodoxe din regiune impresionează atât prin vechimea lor, cât și prin arhitectura lor: Mănăstirea Piatra Tăieturii, Schitul Mestecăniș sau Schitul Podu Coșnei. La câțiva km de Vatra Dornei, se pot vizita vestitele lăcașuri de cult: Mănăstirea Putna, Sucevița, Moldovița, Voroneț și Humor.

În comuna Dorna Arini, la poalele Dealului Bârnărel, se află Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului, ctitorită de IPS Teodosie Tomiteanul, Arhiepiscopul Tomisului. Mănăstirea este ridicată în întregime din lemn, ceea ce o îi oferă statutul de monument unic în țara noastră.

Totodată, este cunoscută și pentru clopotnița din lemn, care are o înălțime de 60 de metri și găzduiește 24 de clopote, dintre care cel mai mare cântărește 5 tone.

Dar sufletul locului nu stă însă în gravitatea vieții monahale, ci este reprezentat, mai degrabă, de cobză, un simbol cu nenumărate tâlcuri la Dorna Arini, care sugerează bogăția experienței pe care o trăiești pe aceste meleaguri.

Pe lângă instrumentul muzical consacrat, cobza mai semnifică în Bucovina și coșul artizanal tradițional, dar și o spectaculoasă specialitate culinară cu păstrăv.

La Dorna Arini, cobzarii se reunesc în fiecare an, în cadrul festivalului național al Cântecului Cetinii de la sfârșitul verii.

Iarna, turiști din toată țara și din străinătate se strâng în vatra satului pentru Festivalul de tradiții și obiceiuri de iarnă, organizat în cea de-a treia zi de Crăciun.

De asemenea, din Dorna Arini este posibil accesul în mai multe masive montane: Giumalău (prin Rusca și din Cheile Zugrenilor), Rarău (din Cheile Zugrenilor și Chiril), Munții Bistriței (prin Dorna Arini și Rusca), Pietrosul Bistriței (prin Cheile Zugrenilor, Cozănești și Rusca). Localitățile învecinate cu aceasta sunt Ortoaia, Rusca, Șaru Dornei și Vatra Dornei.

Sunt populare și activitățile în aer liber, precum echitația, drumețiile, plimbarea cu pluta, ciclismul montan, etc.

La conferința de presă de finalizare a proiectului, din vara anului trecut, primarul Ioan Moraru a declarat: „Am dorit şi cred că am reuşit într-o bună măsură să contribuim la dezvoltarea economică a comunei Dorna Arini într-o manieră în care bogăţiile sale naturale şi culturale să fie în egală măsură apreciate în prezent şi păstrate pentru generaţiile viitoare cu respectarea principiilor dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului. În cei mai bine de patru ani cât a durat implementarea acestui proiect am reuşit să dezvoltăm capacitatea administrativă a Primăriei comunei Dorna Arini prin implicarea personalului din primărie, am implementat pachetul de promovare turistică al comunei Dorna Arini şi am organizat două ediţii ale Festivalului Naţional ”Cântecul Cetinii”. De asemenea, s-a reuşit păstrarea locurilor de muncă permanente în turism şi chiar crearea de noi locuri de muncă, dar şi creşterea volumului investiţiilor în dezvoltarea sectorului turistic la nivelul comunei”.

Vă prezentăm în continuare câteva filme documentare, preluate de pe site-ul oficial al proiectului, www.cobzadevacanta.ro, care exprimă cel mai bine cele detaliate mai sus. Vizionare plăcută !

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - SPOT TV

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - FILM DOCUMENTAR

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - VARA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - TOAMNA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - IARNA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - PRIMĂVARA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - CE ESTE O COBZĂ

Mai multe detalii despre proiect și despre comuna Dorna Arini găsiți pe www.cobzadevacanta.ro !

Cât câștigă acum un angajat de la Kaufland și ce se va întâmpla de la 1 mai

Kaufland a anunţat la începutul anului majorarea salariului minim din companie. Astfel, angajați pornesc de la la 1.300 de lei brut (946 de lei net), pentru 12 salarii anuale, la care se adaugă aproximativ 197 de lei brut sub formă de bonuri de masă, informează Ziarul Financiar în ediția online.

„Mă aştept ca 2016 să fie un an foarte bun pentru noi, vreau să ne continuăm dezvoltarea şi vreau să mai majorăm o dată salariul mimin de la 1 mai la 1.650 de lei brut (1.200 de lei net), inclusiv tichete de masă. Pentru angajaţi avem mai multe proiecte precum asigurare de sănătate privată pentru care salariatul contribuie cu 15 lei, iar noi cu diferenţa. Toţi salariaţii au de asemenea minim 22 de zile de concediu, numărul crescând odată cu vechimea”, a declarat Marco Hössl, CEO Kaufland România, citat de Ziarul Financiar

În prezent, un angajat care lucrează la curăţenie în magazinul Kaufland din Vatra Dornei, Oneşti sau Orăştie câştigă brut (cu tichete de masă) aproximativ 1.500 de lei. În medie, un lucrător comercial la nivel de ţară are la început un salariu brut de 1.650 de lei cu tichete de masă, însă poate ajunge la 2.500 de lei brut suma cuprinzând salariul mediu, sporurile şi bonurile de masă, susţin oficialii companiei. „În Kaufland există trei grile salariale astfel că după fiecare an în companie el poate creşte şi în funcţie de vechime. Mai mult, pentru pontare, în magazine şi în cele două centre logistice, se foloseşte un sistem electronic, astfel că fiecare minut este calculat şi plătit în consecinţă.“

Cu tot cu aceste măriri există încă diferențe mari față de salarizarea din alte tări unde retailer-ul este prezent. De exemplu, salariul minim al unui angajat Kaufland Germania a ajuns la 10 euro pe oră, sumă pe care un român o câştigă abia într-o zi, potrivit datelor ZF. Astfel, în timp ce un neamţ câştigă minimum 1.600 de euro pe lună în cadrul Kaufland, pe o poziţie similară un român câştigă de 7-8 ori mai puţin.

SURSA ARTICOL: Ziarul Financiar