CJ Suceava a stabilit 10 mari acţiuni pentru Centenarul Marii Uniri ... Vezi calendarul acestora !

Calendarul acţiunilor / evenimentelor care vor fi organizate pentru serba 100 de ani de la Marea Unire a fost definitivat de Comisia Centenar care funcţionează pe lângă Consiliul Judeţean Suceava. Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a făcut public programul respectiv, precizând că este vorba de 10 mari acţiuni / evenimente.

Prima acţiune din calendarul Centenarului Marii Uniri, aşa cum a fost stabilită de Comisia Centenar de la CJ Suceava, va avea loc în data de 27 martie când va fi vernisată expoziţia Centenarul Marii Uniri concomitent la Suceava, Chişinău şi Alba Iulia. „Această expoziţie va fi identică în cele trei provincii care s-au unit cu România şi la Chişinău şi la Suceava şi va fi o transmisiune în direct în după amiaza zilei la ora 17. O să invităm primarii de oraşe şi municipii din judeţ şi vom semna protocolul de colaborare cu raionul Soroca. Va fi prezent preşedintele Ghenadi Muntean de la Soroca şi reprezentantul Consiliului Judeţean Alba Iulia. Dorim să transmitem de aici de la Suceava un semnal de unitate şi un parteneriat al celor trei provincii care acum 100 de ani s-au unit cu ţara şi sigur că dedicăm acţiunea în special Basarabiei pentru că despre asta vorbim unirea Basarabiei cu România”, a spus Gheorghe Flutur.

Data respectivă nu a fost aleasă deloc întâmplător, la 27 martie fiind data când s-a unit Basarabia – provincie care în 1812 fusese smulsă Moldovei de către Imperiul ţarist – cu România. Menţionăm că la 27 martie 1918 din vechiul Regat al României, în contextul luptelor din primul război mondial, mai rămăsese doar partea din Moldova care nu a fost anexată la niciun imperiu şi care, la 1859, s-a unit – sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza – cu ţara Românească, realizând aşa numita „Mică Unire”. Unirea a ceea ce mai rămăsese din România cu Basarabia făcea ca România să fie, de facto, la 27 martie 1918, aproape în graniţele în care lăsase ştefan cel Mare ţara Moldovei, excepţie făcând Bucovina unde frontul era încă disputat între diversele trupe beligerante.

Al doilea eveniment intitulat „Caravana Bucovinei” va debuta în aprilie şi va dura şase luni până pe 30 septembrie. Este, de fapt, o parte din intervalul de timp în care, în decursul anului 1918, s-au purtat tot felul de tatonări cu privire la Bucovina, atât în Bucovina, cât şi în vechiul Regat al României. Potrivit calendarului de evenimente al Comisiei Centenar, vor fi dezbateri despre „zestrea Bucovinei” pe teme specifice privind aportul Bucovinei la Unirea cu România. Dezbaterile vor avea loc în mai multe oraşe: Suceava pe teme legate de administraţia publică, urbanism şi învăţământ; Vatra Dornei pe turismul balnear şi minerit; Câmpulung Moldovenesc pe cadastru şi administrarea pădurilor; Siret discuţii despre industrie şi comerţ; Gura Humorului despre agricultură şi sistemul de fortificaţii; Fălticeni vor fi dezbateri pe cultură şi comerţ.

Al treilea eveniment din Calendarul Centenar se va derula pe 3 mai de Ziua Internaţională a Presei Libere. Atunci la Muzeul Bucovinei va fi vernisată o expoziţie despre evoluţia presei în Bucovina.

Următoarea acţiune este sărbătorirea Zilei Bucovinei la Viena la jumătatea lunii iunie. „Vrem să ne întâlnim cu parlamentari austrieci, să prezentăm şi oferta noastră a judeţului Suceava oferta turistică chiar şi economică. Avem o variantă în care să fim prezenţi şi cu cei de la Alba Iulia dar şi Iaşul doreşte aşa ceva. Încă nu am luat o hotărâre”, a explicat Gheorghe Flutur.

A cincea acţiune introdusă pe calendarul de evenimente o reprezintă ediţia din acest an a festivalului internaţional „Întâlniri Bucovinene” care se va desfăşura în perioada 27-29 iulie la Câmpulung Moldovenesc. Preşedintele CJ Suceava a precizat că, legat atât de festivalul respectiv, cât şi de evenimentele dedicate Centenarului Marii Uniri, pe data de 28 iulie când va avea loc o întâlnire cu sucevenii din Diaspora sub genericul „Poveşti de succes”.

Pe data de 3 august se va desfăşura a şasea acţiune din calendarul Centenar comemorarea unionistului Iancu Flondor la Storojineţ. Se are în vedere aici implicarea municipiului Rădăuţi care este înfrăţit cu localitatea Storojineţ.

A şaptea acţiune va avea loc pe 27 octombrie, dată la care va fi dezvelit Monumentul Unirii Bucovinei cu România. Acesta va fi amplasat lângă Palatul Administrativ din municipiul Suceava. „Vom avea o expoziţie la Muzeul Bucovinei Unirea Bucovinei cu România 1918. Va fi o expoziţie mare foarte complexă, La Palatul Administrativ în sala mare va avea loc o întâlnire de evocare Zestrea Bucovinei ceea ce am făcut 6 luni în judeţ şi o expoziţie cu lucruri din zestrea Bucovinei pe care le-am colectat pe domenii de activitate în holul Palatului”, a spus preşedintele CJ. El a explicat că alegerea dataei de 27 octombrie nu este întâmplătoare, ci este legată de faptul că la 27 octombrie 1918 s-a înfiinţat acea Adunare Constituantă care a pregătit Unirea cu România, la data de 28 noiembrie 1918.

A opta acţiune se intitulează „Pe urmele armatei române în Bucovina”. „Aici avem dezveliri de plăci aniversare, evocări de momente. Plăcuţele vor fi montate pe primării pentru că acolo s-a citit ordinul de zi al celor care au intrat cu trupele române în localităţi. Va fi pe 5 noiembrie la Burdujeni la primăria veche, pe 6 noiembrie la Suceava Palatul Administrativ, pe 7 noiembrie la Fălticeni, Cornu Luncii, Gura Humorului, pe 8 noiembrie Siret, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi pe 9 noiembrie Rădăuţi”, a declarat Gheorghe Flutur.

A noua acţiune este programată pe 28 noiembrie, de Ziua Bucovinei, când va fi o şedinţă aniversară a CJ în care va fi evocat momentul Marii Uniri. Se va citi Moţiunea de Unire şi se vor acorda medalii aniversare participanţilor. În aceeaşi zi se va inaugura Piaţa Bucovina din centrul municipiului Suceava unde se va dezveli şi bustul lui Iancu Flondor.

În fine, cea de-a zecea acţiune este de Ziua Naţională a României, când va avea loc o paradă mi­litară urmată de un spectacol folcloric. De asemenea, la Alba Iulia se va deschide expoziţia Stefan cel Mare şi va fi dezvelit bustul lui Iancu Flondor de pe Aleea Unioniştilor.

CITEȘTE MAI MULTE PE: ObiectivDeSuceava.ro

Hotelul Castel Dracula din Pasul Tihuța a fost scos la vânzare ... Vezi cât costă !

Hotel Castel Dracula, prima unitate de cazare din România dedicată Contelui Dracula, ridicată în anii `80 în Pasul Tihuţa a fost scoasă la vânzare cu suma de 7 milioane de euro, cu TVA.

Complexul hotelier se întinde pe mai bine de 16.500 de metri pătraţi, doar construcţia având 4.097 de metri pătraţi. Hotelul are trei etaje, parter şi demisol şi conţine două bucătării, o cramă, un restaurant, o zonă cu biliard o terasă şi o zonă specială de agrement unde este amplasat „cavoul” contelui Dracula.

Hotel Castel Dracula are 140 de locuri de cazare, dispuse în 63 de camere şi trei apartamente. De asemenea, complexul hotelier are propria staţie de captare şi tratare a apei, staţie proprie de epurare a apelor uzate, un depozit de carburant şi terenuri de sport.

Încă din anii `80, turiştii străini au căutat acest hotel special, care coincide cu locul unde Bram Stoker a plasat casa Contelui Dracula, în romanul său cu acelaşi nume. Interesul turiştilor pentru această locaţie nu a scăzut, crescând în ultimii doi ani numărul acestora, dar şi cifra de afaceri, după cum spune administratorul hotelului Ana Maria Muscar. Aceasta spune că decizia de a vinde are legătură cu lipsa bugetului pentru dezvoltarea părţii de agrement, care este tot mai cerută de către oaspeţii castelului.

„Nu mai ţinem pasul cu pretenţiile turistice pe partea de agrement. Cerere este, însă trebuie făcute aceste investiţii şi pe partea turistică şi de agrement şi în momentul acesta nu este buget pentru aşa ceva. În ultimii doi ani a crescut numărul de turişti şi cifra de afaceri, interes este”, a explicat administratorul Hotel Castel Dracula, Ana Maria Muscar.

Printre lucrurile pe care le-ar dori turiştii care ajung la Hotel Castel Dracula se numără, conform administratorului, un SPA, o fermă turistică sau o bază sportivă, lucruri care să le asigure o activitatea şi să le ocupe timpul în zilele în care se află acolo.

Hotel Castel Dracula a organizat ani la rând evenimente dedicate turiştilor care îi călcau pragul. Cele mai spectaculoase aveau loc de Halloween, când în Pasul Tihuţa veneau turişti din toată lumea. Evenimentele erau presărate cu concerte, teatru „draculist”, show-uri cu foc şi acrobaţii.

Se pare că deja au apărut investitori interesaţi de acest obiectiv. Este vorba despre un investitor străin, care vrea să reîmprospăteze brandul, dar şi să facă investiţiile necesare.

„Sunt persoane interesate. Suntem în faza de negocieri, urmează să vină să vadă complexul. Ar vrea să reia evenimentele pe care le organizam noi, să reintre pe partea de tururi turistice. Sunt interesaţi să menţină brandul, iar pentru noi a fost foarte important să ne spună asta. Vor să investească într-o reîmprospătare a brandului”, a mai spus Ana Maria Muscar.

Anunțul de vânzare al proprietății poate fi văzut AICI !

CITEȘTE MAI MULTE PE: Adevarul.ro

LOCURI DE MUNCĂ: Maspex România face angajări la punctul de lucru din Vatra Dornei (Apa Bucovina)

Lider de piata in domeniul FMCG, Maspex Romania angajeaza la punctul de lucru Vatra Dornei, urmatoarele categorii de personal:

OPERATORI PRODUCTIE

MECANIC/ ELECTROMECANIC

MOTOSTIVUITORIST

INGINER CHIMIST

Persoanele interesate sunt rugate sa trimita CV la adresa a.alexiu@tymbark.ro sau sa sune pentru mai multe informatii la numarul de mobil: 0753 048 464.

Se ofera pachet salarial motivant si oportunitati de dezvoltare a unei cariere in domeniu.

Daca iti doresti in loc de munca in Vatra Donei si vrei sa fi platit echitabil si la timp, aplica la una dintre pozitiile deschise in cadrul MASPEX ROMANIA.

Ministerul Turismului propune ca Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Solca și Cacica să fie declarate stațiuni turistice de interes local

Ministerul Turismului a inițiat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care patru localități din județul Suceava, respectiv Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Solca și Cacica să fie declarate stațiuni turistice de interes local.

Guvernul arată prin proiectul de hotărâre, că prin declararea acestor localități stațiuni turistice va fi un impact pozitiv determinat de creşterea circulaţiei turistice şi totodată a cifrei de afaceri a investitorilor din turism.

Astfel, investitorii din domeniul turismului pot accesa finanţări structurale europene pentru construirea de structuri de primire turistice, iar prin realizarea acestor proiecte, localitățile se vor dezvolta din punct de vedere turistic, ceea ce va determina o creştere a numărului turiştilor de pe piaţa internă şi externă.

În ceea ce privește comuna Dorna Candrenilor, Ministerul Turismului arată că aceasta este aşezată în depresiunea tectonică intercarpatică a Dornelor, la 8 km depărtare de oraşul Vatra Dornei şi la 4 km de Poiana Stampei, pe valea râului Dorna (46 km), la o altitudine de 830 m deasupra nivelului mării. Comuna se întinde de-a lungul văii Dorna. Este străbătută de şoseaua care merge spre Bistriţa, avînd ca hotar la est Podu Alunului, către Vatra Dornei, iar spre vest către comuna Coşna şi Poiana Stampei, Podu Coşnei situat la confluenţa pâraielor Dorna şi Coşna. În sud comuna se învecinează cu comuna Neagra Şarului, despărţită de aceasta prin creste muntoase: Tămăul (1863 m), Piatra Roşie (1619 m), Apostolii (1775 m), Lucaciu (1769 m) şi Şerba.

Depresiunea Dornelor este cunoscută şi ca o arie cu perimetre hidrologice deosebite, cu pânze acvifere puternic mineralizate. Apariţia şi prezenţa izvoarelor minerale bicarbonate, carbogazoase este legată de manifestările postvulcanice, aparţinând aureolei mofetice a Călimanilor. Cele mai cunoscute aliniamente de izvoare minerale se află în vestul ariei cristaline: Vatra Dornei, Şaru Dornei, Poiana Negri, Neagra Şarului, Dorna Candrenilor şi Coşna-Teşna.

Importanţa terapeutică a apelor minerale alături de proprietăţile curative ale turbei exploatată în zonă, de climatul de adăpost specific depresiunii, au contribuit la dezvoltarea staţiunii balneoclimaterice Vatra Dornei şi Dorna Candrenilor (în perioada interbelică). Depresiunea Dornelor se află în etajul pădurilor de molid şi a celor de amestec, aprox. 60% din depresiune fiind acoperit de păduri. Pajiştile montane secundare sunt alcătuite din fâneţe şi păşuni naturale, care ocupă suprafeţe întinse.

Satele componente ale comunei sunt: Dealu Floreni, Dorna Candrenilor (reședința) și Poiana Negrii. Comuna Dorna Candrenilor este cunoscută mai ales pentru renumitele sale izvoare minerale, în parte valorificate din secolul trecut.

Calitatea apelor minerale și ale aerului puternic ionizat au favorizat încă din secolul al XIX-lea dezvoltarea turismului balnear în stațiunile Vatra Dornei și Dorna Candrenilor.

La limita de sud a comunei Dorna Candrenilor, se află rezervația naturală Doisprezece Apostoli, sit geologic, monument al naturii care cuprinde figuri zoo și antropomorfe sculptate în piatră de intemperii, care are o suprafață totală de 200 ha, din care 53,7 ha se află pe teritoriul comunei. Din Dorna Candrenilor se poate urca până la Vf. Ouşoru – M-ţii Suhard (1639 m), de unde se poate admira toată Depresiunea Dornelor, în prezent existând 5 trasee turistice omologate. Pe teritoriul Dealului Floreni, sat component al comunei Dorna Candrenilor, se află mai multe societăţi comerciale importante printre care: secţia de îmbuteliere a mărcilor de ape minerale Dorna, Izvorul Alb, fabrica de brânzeturi şi lactate „La Dorna” etc, precum și un aerodrom pentru avioane de mici dimensiuni.

Poiana Negrii, sat component al comunei Dorna Candrenilor, răsfirat in vatra depresiunii, reprezintă una din localităţile cele mai caracteristice pentru Ţara Dornelor. Comuna Dorna Candrenilor dispune de unul dintre cele mai mari parcuri comunale (cca 5 ha) din județ, care este o zonă foarte bună pentru recreere și agrement, în parc existând totodată o casă tradițională transformată în muzeu etnografic. Grupul Școlar Agricol situat în zona centrală a satului Dorna Candrenilor este monument istoric, sit etnografic, categoria ’B”, unic în țară. În satul Poiana Negrii există un muzeu etnografic privat, unde turiștii pot vedea obiecte gospodărești arhaice din zonă. De asemenea în comuna Dorna Candrenilor există 4 lăcașuri de cult, printre care se remarcă Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, construită în 1885, monument istoric.

Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în comuna există 150 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2 și 3 stele / margarete. Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie precum: “Zilele Candrenilor”, Hramul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – 15 august, etc.

În ceea ce privește agrementul, în comuna Dorna Candrenilor există un parc de aventuri “Titus Adventure Park”, care cuprinde trasee cu tiroliene, tir cu arcul, cățărat în copaci, paintball etc. Menționăm că în cadrul COnsiliului Local al comunei s-a înființat un punct de informare turistică.

Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Dorna Candrenilor este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Dorna Candrenilor, Judeţul Suceava, nr. 64/2017. Localitatea Dorna Candrenilor îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 235 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

În ceea ce privește comuna Poiana Stampei, aceasta este situată în partea de sud-vest a județului Suceava, în Bazinul Dornelor, de-a lungul Drumului Național 17, Vatra Dornei – Bistrița. Satele comunei Poiana Stampei, Căsoi, Dornișoara, Pilugani, Tătaru, Teșna și Prăieni, s-au dezvoltat în lungul râului Dorna. Comuna este amintită documentar în 1593, iar denumirea de “Poiana Stampei” arată că localitatea era situată la hotar (la frontieră, unde de obicei era vamă și unde negustorii ardeleni sau moldoveni erau obligați să plătească taxă și unde, pe documente se aplica ștampila “stampa”).

Teritoriul comunei Poiana Stampei este amplasat întro zonă mărginită la vest de Munții Bârgăului, la nord de Depresiunea Dornelor și la est de Munții Bistriței. Relieful caracteristic este ondulat, cu culmi dulci în patea de aval, în dreptul satului Poiana Stampei și Podșul Coșnei, iar în partea superioară a pâraielor, cu culmi proeminente și văi înguste. Altitudinea medie a zonei este de 800 m, cu vârfurile Pietrosu (2100 m), Tornău (1800 m) și Gura Haitei (peste 1600m). Masivele importante sunt Munții Bistriței – la est și Munții Călimani – la sud.

Aspectul care trebuie evidențiat este acela că la Poiana Stampei, există circulaţie turistică permanentă, turiştii fiind atraşi deopotrivă de frumusețea peisajului geografic, dat de concentrarea mare a resurselor naturale, de existența Rezervației Naturale “Timovul Mare”, cea mai întinsă rezervație de turbă din România, unică în țară, care dispune de panouri interpretative și de poteci tematice, dar și de obiectivele turistice precum: Biserica din lemn de brad construită între 1883-1885, cu hramul Sfinților Arh. Mihail și Gavril, singura biserică din lume construită în cinstea unei căsătorii a fiului împăratului Rudolf cu Ștefania de Belgia; noul “Muzeu al Satului”, amplasat în centrul comunei, oferă vizitatorilor o imagine despre frumusețea portului popular, a tradițiilor și obiceiurilor din trecut, stâna turistică de pe muntele Măgura Mare, realizată după cele mai noi standarde europene din domeniu, Monumentul Eroilor de pe Gruiul Mare, Călimani, iar în proximitate se poate vizita hotel-castel Dracula și Dracula Land la 18 km, Mânăstirea Piatra Fântânele din Pasul Tihuța, la 18 km, Parcul Național Călimani, Lacul Colibița etc.

Poiana Stampei reprezintă una dintre cele mai pitorești zone folclorice ale țării, unde locuitorii împletesc munca și viața cu dansurile și obiceiurile folclorice, emblema comunei este Ansamblul Folcloric Poienița înființat în anul 2001, care a devenit una dintre formațile reprezentative de amatori din județul Suceava, iar anual Consiliul Local Poiana Stampei organizează diverse manifestări cu tradiție, precum: Zilele comunei, Festivalul național “Flori de pe Dorna” aflat la a XVIII-a ediție, “Joia Mare la Poiana Stampei”, ediția a X-a, Festivalul “Fii satului” sau Concertul extraordinar de sărbători “Sfânta seară de Crăciun”, ed.a XVIII -a etc.

Manifestărle sociale se organizează la Casa de Cultură recent construită, iar cele sportive, precum: atletism, volei, fotbal, river-rafting pe râul Dorna, tenis de masă, ciclism, se organizează, anual, cu prilejul festivalului “Fii satului”, în baza sportivă modernă, care dispune de stadion, pistă de alergări, vestiare etc. De asemenea în satul Teșna s-a amenajat o pârtie de schi și săniuș, unde de cinci ani se organizează o manifestare cultural sportivă intitulată “Iarna în Poieniță”. Datorită așezării sale, Poiana Stampei reprezintă destinația ideală pentru practicarea turismului activ, de aventură, pe raza administrativ teritorială a comunei au fost amenajate și omologate 3 trasee turistice și 3 trasee de cicloturism.

Colaborarea dintre Parcul Național Călimani și Primăria Poiana Stampei, a făcut posibilă înființarea pe raza comunei a unui Punct de Informare Turistică, amenajat în zona de intrare de la DN 17, în Rezervația Tinovul Mare. Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în comuna există 184 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2, 3 și 4 stele / margarete.

Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Poiana Stampei este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Poiana Stampei, Judeţul Suceava, nr.57/ 2017. Localitatea Poiana Stampei îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 230 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

CITEȘTE MAI MULTE PE: NewsBucovina.ro

Comunicat Salvamont România în legătură cu avalanșa din Munții Călimani

Salvamont România a emis un comunicat în legătură cu avalanșa produsă în Munții Călimani pe 1 Decembrie:

În urma discuțiilor purtate între salvatorii montani din România cu privire la evenimentul produs în ziua de 1 decembrie în munții Călimani și la posibilitățile de a se asigura sprijin în soluționarea acestuia, în urma consultării cu structurile Salvamont Suceava și Salvamont Vatra Dornei, Salvamont România a stabilit următoarele măsuri:

- Salvamont Suceava și Salvamont Vatra Dornei vor monitoriza starea și evoluția vremii în zona evenimentului, precum și stratul de zăpadă depus peste culoarul de scurgere și depunere al avalanșei ;

- Salvamont Suceava și Salvamont Vatra Dornei vor monitoriza și vor măsura stratul de zăpadă depus peste culoarul de scurgere și depunere al avalanșei, precum și pe cel depus pe văile superioare, cea de pe care a pornit avalanșa, respectiv cea cu stratul de zăpadă intact și pe care încă există pericolul declanșării unei noi avalanșe;

- Salvamont Suceava și Salvamont Vatra Dornei vor stabili dacă sunt întrunite condițiile minime de siguranță și vor fixa o zi în care se va realiza o acțiune de căutare;

- Salvamont România va centraliza toate resursele umane, materiale și financiare care se vor oferi pentru susținerea unei acțiuni de căutare pe care le vor mobiliza și le va trimite în zonă în ziua stabilită pentru căutare;

Având în vedere riscul maxim sub care se desfășoară această acțiune s-au stabilit următoarele măsuri :

- La acțiune vor participa doar persoane acreditate și certificate ca salvatori montani, pe baza liberului consimțământ și asumare proprie a riscului.

- Nici o persoana nu va fi admisă în zona de căutare fiind în interes de serviciu sau fiind trimisă la ordin.

- Toți salvatorii montani care participă la această acțiune, în momentul lucrului în zona de avalanșă, vor avea asupra lor sac cu airbag și DVA.

- Înainte de începerea acțiunii de căutare, se va stabili o distanță de siguranță de minim 500 de metri între locul de căutare și perimetrul în care pot sta alte persoane care nu fac parte din Salvamont. Acest perimetru de siguranță va fi asigurat de către o instituție specializată: Jandarmerie, Poliție sau Poliție locală în funcție de disponibilitatea acestora. Stratul de zăpadă veche care nu a curs de pe culoarul superior şi cel nou depus în ultimele zile pot declanşa o avalanşă ce poate depăşi în lungime prima avalanşa.

- În funcție de direcția principală a vântului, pentru a nu influența activitatea câinilor de căutare, se va stabili un perimetru folosit ca toaletă .

- În culoarul cel mai îngust al văii , în care nu există posibilitate de retragere în caz de avalanșă , se va încerca monitorizarea echipelor de căutare cu salvatori amplasați la o înălțime suficient de mare încât să nu fie în pericol și să poată interveni imediat în caz de necesitate.

- În zonă vor zbura doar dronele folosite pentru căutare și monitorizare de către Salvamont , cu excepția perioadelor în care zona va fi survolata de elicopterul pe care Inspectoratul general al Aviației a anunţat îl va pune la dispoziția Salvamont România, în situația în care, în ziua acțiunii, condițiile meteo vor permite zborul în teren montan.

- În orice altă situație în care aceste măsuri nu se pot realiza sau nu se respectă, acțiunea va fi întreruptă și salvatorii montani se vor retrage definitiv din zona de căutare.

- Coordonarea acţiunii va fi realizată de Şeful Serviciului Public Judeţean Salvamont Suceava.

Voluntarilor și altor structuri care și-au manifestat dorința de a participa la căutări le mulțumim pentru intenție , dar nu putem accepta ca, într-o activitate cu risc maxim să implicăm persoane care nu au o experiență dovedită în astfel de acțiuni, nu au o certificare profesională recunoscută în domeniul salvării montane, care nu au în dotare și nu cunosc modul de utilizare al sacului de autosalvare cu airbag. Folosirea în astfel de acțiuni a unor oameni fără pregătire sau școlarizare recunoscută, doar pentru că au primit pentru această acțiune un kit de avalanșă, fără să aibă experiență și abilități formate în sondarea în avalanșe, poate duce la o sondare greșită, ce poate anula munca și efortul întregului colectiv. De asemenea, în cazul producerii unei noi avalanșe , nu ne putem baza pe aceste persoane care nu au tăria psihică și capacitatea de a-și căuta rapid și a-și salva coechipierii.

In situația în care reprezentanții Salvamont Suceava și Salvamont Vatra Dornei consideră că riscul în zonă este la fel de ridicat și nu sunt întrunite condițiile organizării unei acțiuni de căutare, Salvamont România va nominaliza o comisie formată din șefi de structuri salvamont, membri ai Comisiei de Avalanșă și ai Corpului de Câini de avalanșă, instructori din cadrul Corpului de instructori al Școlii Naționale Salvamont , salvamontiști cu experiență care vor reanaliza la fața locului toate elemente necesare stabilirii acțiunii de căutare, respectiv, acumulările noi de zăpadă și stabilitatea acestora pe cele două culoare superioare, acumulările de zăpadă depusă peste avalanșă, duritatea stratului de zăpadă (dacă aceasta mai permite o cercetare corectă cu sonda) precum și a altor elemente cuprinse în procesul de management al factorilor de risc.

De asemenea, se va face un calcul prin metoda VGR de evaluare a factorului de risc și se va decide dacă acțiunea de căutare poate fi organizată în perioada imediat următoare sau se oprește definitiv, din punct de vedere al intervenției Salvamont, până la schimbarea majoră a condițiilor din teren, chiar și până în primăvara anului 2018.

Înțelegem situația existentă, înțelegem durerea familiei, a prietenilor și colegilor celui dispărut , presiunea pusă pe autorități, dar experiența și pregătirea profesională nu ne permit să expunem oameni unui risc de o asemenea amploare.

Menționăm că aceasta inițiativă aparține salvatorilor montani, reuniți generic sub brandul “Salvamont România”, astfel ca, datorită riscurilor foarte mari, nu implică structurile Salvamont, Asociația Naţională a Salvatorilor Montani din România sau o altă instituţie din România.

În numele Salvamont România

Preşedinte A.N.S.M.R., prof. Sabin Cornoiu

SURSA: Salvamont Romania - Dispeceratul National Salvamont

Proiect european în valoare de 280 milioane de euro pentru rețele de apă și canal în Vatra Dornei și încă 13 localități sucevene

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunțat, ieri, că un proiect în valoare de 280 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Suceava este pregătit pentru a intra la finanțare europeană în 2018.

Gheorghe Flutur a precizat că acest proiect, care a intrat în linie dreaptă în vederea finanțării, este cel mai mare proiect finanțat vreodată în județul Suceava cu fonduri europene. „Este vorba despre proiectul Modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Suceava, proiect propus spre finanțare prin Programul Operațional de Infrastructură Mare (POIM)”, a spus șeful administrației județene.

El a arătat că recent s-a încheiat vizita în teren a reprezentanților organismului delegat de către Comisia Europeană, BEI și BERD pentru evaluarea proiectelor de apă și canalizare și a reprezentanților firmei care a întocmit aplicația de finanțare.

„Rezultatele evaluării au fost pozitive, prin urmare aplicația va fi înaintată Comisiei Europene cu recomandarea de a fi finanțată și, din discuțiile purtate, se estimează că în prima jumătate a anului 2018 ar putea fi semnat contractul de finanțare”, a declarat Flutur. El a subliniat că acest proiect are o importanță majoră pentru județul Suceava, urmând a se face lucrări de extindere rețele de alimentări cu apă și de canalizare, stații de alimentare cu apă și stații de epurare în 14 localități din județ, respectiv Suceava, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, Vatra Dornei, Vicovu de Sus, Siret, Marginea, Salcea, Șcheia, Sucevița, Putna, Dolhasca și Mitocu Dragomirnei.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Un șofer beat a intrat cu mașina într-o turmă de vaci

Un șofer care se afla sub influența băuturilor alcoolice a intrat cu mașina pe care o conducea într-o turmă de vaci, bovinele fiind conduse de proprietar. Accidentul s-a petrecut marți, în jurul orei 17.30, pe DJ 174, în comuna Panaci.

Din cercetările efectuate de polițiști rezultă că un tânăr în vârstă de 28 de ani, din municipiul Vatra Dornei, aflat la volanul unui VW Touran, în timp ce se deplasa dinspre Panaci spre Vatra Dornei, a intrat în coliziune cu patru bovine care se deplasau în turmă din direcția opusă, însoțite de proprietarul lor, un localnic din Panaci. În urma impactului a rezultat rănirea bovinelor și avarierea autoturismului.

Șoferul, care nu a suferit leziuni, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând concentrația de 0,56 miligrame per litru alcool pur în aerul expirat. Acestuia i s-au recoltat ulterior probe biologice, pentru stabilirea alcoolemiei în sânge.

Pe numele șoferului a fost deschis dosar penal pentru conducere sub influența alcoolului. Polițiștii l-au amendat și pe proprietarul vacilor, pentru nerespectarea regulilor privind circulația pe drumurile publice.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Cazinoul din Vatra Dornei va fi restaurat printr-un proiect cu fonduri europene depus de Arhiepiscopie

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, a semnat marți contractul de finanţare a proiectului pentru „Consolidarea şi Restaurarea Cazinoului din Vatra Dornei”. Contractul a fost semnat la Vatra Dornei de ÎPS Pimen şi de directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est, Vasile Asandei. 

Proiectul pentru restaurarea cazinoului din Vatra Dornei a fost depus de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Astfel, după mai mulţi ani în care nu au mai fost realizate lucrări pentru restaurarea clădirii cazinoului din Vatra Dornei, acest obiectiv urmează să fie redeschis publicului.

Valoarea totală a proiectului este de aproximativ cinci milioane de euro, iar după semnarea contractului de finanţare vor fi demarate procedurile pentru licitaţiile pentru desemnarea constructorilor. După finalizarea lucrărilor de consolidare şi restaurare, cazinoul din Vatra Dornei va fi transformat în muzeu.

Proiectul de restaurare a cazinoului din Vatra Dornei va primi finanţare europeană prin Programul Operaţional Regional 2013-2020, axa 5.1 „Reabilitare clădiri de patrimoniu”.

Cazinoul din Vatra Dornei a fost construit prin subscripţie publică în timpul dominaţiei Imperiului Austro-Ungar. A fost inaugurat pe 10 iulie 1899 şi a adus laolaltă constructori, autorităţi române şi imperiale austriece, turişti şi localnici. La acea vreme rivaliza cu cazinourile din Viena sau Paris, iar în sala de dans cu trei candelabre imense în care ardeau lumânări din ceară de albine se aduna întreaga lume bună, de la ofiţeri austrieci şi până la tineri români aflaţi la studii în apusul Europei.

După Primul Război Mondial a început să-şi piardă din strălucire, iar sub comunişti a fost transformat în club muncitoresc şi centru al staţiunii balneare. Aici se ţineau şedinţe de partid sau întâlniri sindicale, dar şi campionate naţionale de şah.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Guvernul ajută municipiul Vatra Dornei prin alocarea de fonduri pentru termoficare

Municipiile Vatra Dornei și Suceava vor primi fonduri de la Guvernul României pentru asigurarea termoficării în acest sezon rece. Guvernul României a aprobat, miercuri, o hotărâre prin care Suceava va primi o sumă de patru milioane de lei, în timp ce pentru Vatra Dornei s-au alocat 3,5 milioane de lei. 

Sumele de bani vor fi alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru asigurarea alimentării populației cu energie termică. Astfel, prin aceste fonduri se vor suplimenta sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2017.

Actul normativ a fost adoptat la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, ca urmare a solicitărilor făcute de unitățile administrativ-teritoriale care au constatat, la pregătirea activităților specifice sezonului rece, că nu au capacitatea financiară pentru a susține cheltuielile legate de asigurarea agentului termic populației.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

DJ 174C, Panaci – Bilbor și DJ 172D Teşna - Coşna printre drumurile cofinanțate de CJ Suceava

Consiliul Judeţean Suceava a aprobat alocarea unei sume de aproape opt milioane de lei pentru cofinanţarea a nouă proiecte aprobate în a doua etapă a Programului Naţional de Dezvoltare Locală. Şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, a precizat că valoarea totală a celor nouă proiecte este de 232 de milioane de lei. Opt proiecte sunt pentru modernizarea unor drumuri judeţene, iar unul pentru Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă „Sf. Andrei”, din Gura Humorului.

Cea mai mare cofinanţare aprobată de plenul Consiliului Judeţean Suceava, de aproape 1,4 milioane de lei, a fost aprobată pentru modernizarea drumului judeţean 172D de la Teşna la Coşna, valoarea totală a proiectului fiind de 26,754 milioane de lei. De asemenea, pentru proiectul în valoare de 26,4 milioane de lei, pentru modernizarea DJ 174C, Panaci – Bilbor, CJ Suceava a alocat o sumă de 1,242 de milioane de lei.

Tot prin PNDL va fi modernizat drumul Talienilor, Văleni – Stânişoara – Iesle – limita cu judeţul Neamţ, cu o valoare totală de 50,784 de milioane de lei. Alte proiecte aprobate prin PNDL sunt şi cele pentru modernizarea DJ 155B Urecheni – Timişeşti – Boroaia (9,465 de milioane de lei), DJ 178C Rădăuţi – Frătăuţii Vechi – Frătăuţii Noi – Bilca – Vicovu de Sus (40,719 milioane de lei), DJ 174 Panaci – Glodu (15 milioane de lei), DJ 209A Mălini – Slatina – Găineşti şi DJ 208C Vultureşti – Hârtop (34,747 de milioane de lei). Pentru proiectul „Construire şi extindere corp clădire la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Sf. Andrei din Gura Humorului”, cu o valoare de 4,775 de milioane de lei, cofinanţarea asigurată de Consiliul Judeţean va fi de aproximativ 250.000 de lei.

Gheorghe Flutur a mai precizat că pentru toate aceste proiecte au fost depuse documentaţiile tehnico-economice la Ministerul Dezvoltării Regionale în vederea semnării contractelor de finanţare.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Biserica din Neagra Șarului a fost resfințită

Duminică, 12.11.2017, a fost o zi deosebită pentru comunitatea din Neagra Șarului. IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a resfințit biserica din localitate ca urmare a finalizării lucrărilor de restaurare efectuate. La slujbă au participat un număr impresionant de credincioși care la finalul Sfintei Liturghii au putut trece prin altarul bisericii pentru a se închina. Cei care nu au putut ajunge la slujba de duminică mai au șansa să treacă prin Sf. Altar până miercuri, 15.11, dată până la care Biserica va rămâne deschisă pentru închinare între orele 08 - 20.

Mai multe detalii despre evenimentul de duminică găsiți în materialul video de mai jos realizat de Trinitas TV:

Un tânăr de 20 de ani a încercat să se sinucidă după o ceartă cu iubita

Un tanar de 20 de ani din satul Cotargasi, orasul Brosteni, a incercat sa se sinucida dupa o cearta cu iubita. Acesta locuieste impreuna cu tatal sau.

Duminica seara, tanarul a consumat bauturi alcoolice la un bar din localitate. Acesta s-a intors acasa sub influenta bauturilor alcoolice si a mers in camera lui, unde a purtat o discutie, la telefon, in contradictoriu cu prietena sa. La un moment dat, acesta si-a taiat venele de la mana stanga cu un cutit de bucatarie fiind gasit de tatal sau, cazut pe dusumeaua camerei. Barbatul a sunat imediat la 112.

La fata locului a intervenit un echipaj al ambulantei, care a pansat plaga taiata si l-a transportat pe tanar la Spitalul Municipal Vatra Dornei. Tot drumul acesta a fost insotit de un politist deoarece se manifesta agresiv. De la spitalul din Vatra Dornei, tanarul a fost transferat la Spitalul de Psihiatrie Campulung Moldovenesc, unde a ramas internat sub supraveghere medicala.

Citeste mai mult pe InformatiaTa de Suceava

Invitație la Slujba de Resfințire a Bisericii din Neagra Șarului - Duminică, 12 Noiembrie 2017

Duminică, 12 Noiembrie 2017, în Parohia Neagra Șarului va avea loc un eveniment deosebit și anume Resfințirea Bisericii închinată Sf. Mare Mc. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, ca urmare a finalizării lucrărilor de renovare și înfrumusețare ce s-au întreprins în ultima perioadă. Slujba de Sfințire și Sfânta Liturghie vor fi săvârșite de către IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, înconjurat de un numeros sobor de slujitori ai altarelor.

Confor programului liturgic anunțat de către preoții slujitori ai Parohiei Neagra Șarului, Sâmbătă, 11 Noiembrie, începând cu ora 18, va avea loc Slujba Vecerniei, urmând ca în ziua de Duminică slujba să înceapă la ora 07:00 cu Utrenia, Acatistul și Sfințirea Apei, iar apoi după ora 09:00 se va continua cu primirea IPS Pimen, cu sfințirea Bisericii și apoi cu Sfânta Liturghie Arhierească.

Mai este important de precizat că Biserica va rămâne deschisă pentru închinare și trecerea prin Sf. Altar pe tot parcursul zilei de duminică și în următoarele trei zile (13, 14 și 15 Noiembrie) între orele 08 - 20. Detalii despre eveniment puteți găsi și în afișul de mai jos:

Reprezentanți ai școlilor de șoferi din Vatra Dornei, Fălticeni, Câmpulung și Rădăuți s-au întâlnit cu conducerea Prefecturii

Reprezentanți ai școlilor de șoferi din Vatra Dornei, Fălticeni, Câmpulung și Rădăuți au solicitat o întrevedere la conducerea Prefecturii Suceava, fiind primiți, miercuri 1 noiembrie, de subprefectul județului Silvia Boliacu, care exercită atribuțiile prefectului Mirela Adomnicăi, aflată în concediu de odihnă.

Tema discuției s-a axat pe mutarea la Suceava a probei practice de traseu pentru obținerea permisului de conductor auto și desființarea punctelor de examen de la Vatra Dornei, Fălticeni, Câmpulung și Rădăuți. Proba teoretică a acestui examen, se desfășoară, din anul 2008, numai la Suceava.

La întâlnirea desfășurată în sala “Nicolae Labiș” au mai participat directorul Cancelariei Prefectului, Bogdan Filip și șeful Serviciului Înmatriculări Vehicule și Eliberare Permise Auto, Radu Obreja.

Potrivit unui proiect de ordin al Prefectului Mirela Adomnicăi, examinarea la proba practică de traseu a candidaților care solicită obținerea permisului de conducere se va efectua numai în municipiul reședință de județ, începând cu data de 1 ianuarie 2018. Totodată, conform ordinului, candidații care la această dată sunt deja programați în vederea susținerii probei practice pentru obținerea permisului de conducere în localitățile menționate vor fi anunțați, de către conducerile școlilor de conducători auto, cu privire la locația unde se va desfășura aceasta, la data la care sunt programați.

Reprezentanții școlilor pentru conducători auto din cele 4 localități au înaintat Prefecturii câte un memoriu, în care atrag atenția asupra efectelor modificării anunțate. Ei menționează că desfășurarea probei practice doar în municipiul Suceava va afecta negativ, în plan financiar și social, cursanții, instructorii, școlile și familiile.

Șefii școlilor de șoferi din toate cele 4 localități ale județului spun că există mai multe impedimente în urma modificării centrului de examinare: cheltuieli mai mari pentru un consum mai mare de carburanți, pentru deplasările la Suceava în vederea instruirii și prezentării la examen, absențe de la orele de curs ale cursanților care frecventează cursurile liceale, învoiri de la serviciu ale cursanților care lucrează în câmpul muncii. La acestea se adaugă aglomerarea zilnică a municipiului Suceava prin prezența unui număr de circa 300 de autovehicule ale școlilor de șoferi din județ.

Reprezentanții școlilor de șoferi din cele patru localități solicită conducerii Prefecturii să analizeze situația și să dispună.

CITEȘTE MAI MULTE PE: Newsme.ro

Directorul medical şi cel financiar-contabil de la Spitalul Vatra Dornei reconfirmaţi pe funcţii

Directorul medical, Cristian Rusu şi cel financiar contabil, Delia Gheorghică, de la Spitalul municipal Vatra Dornei au fost reconfirmaţi pe funcţii în urma organizării concursului pentru ocuparea celor două posturi.

Pentru postul de director medical s-au înscris doi candidaţi, Cristian Rusu şi Ana Maria Teodorescu, însă doar primul candidat s-a prezentat la concurs, promovându-l cu media finală 9,50 în urma susţinerii probei scrise, a probei de susţinere a proiectului şi cea a interviului.

Pentru postul de director financiar-contabil s-a înscris doar un singur candidat, respectiv actualul deţinător al funcţiei, Delia Gheorghică, iar în urma susţinerii celor trei probe ale concursului a obţinut media finală 9,24.

De asemenea managerul Spitalului municipal Vatra Dornei, Ion Valentin Stan, a obţinut un nou mandat la conducerea spitalului în urma promovării concursului organizat în luna septembrie 2017.

CITEȘTE MAI MULTE PE: NewsBucovina.ro

O femeie a fost găsită moartă în foișorul Vilei Cembra din Vatra Dornei

La data de 31 octombrie 2017, la ora 15.13, Poliția municipiului Vatra Dornei a fost anunțată prin 112 despre faptul că în foișorul de la izvorul de apă din curtea fostei Vile Cembra se află o femeie decedată. Din cercetările polițiștilor a reieșit că în ziua de 31 octombrie a.c., în jurul orei 14.00, doi tineri din localitate au mers în curtea Vilei Cembra, unde sunt amplasate rampe skatepark pentru biciclete și role, pentru a se juca.

Când au ajuns în curtea hotelului, au început să caute sticle goale pentru a le umple cu apă și a umezi rampele. În timp ce căutau sticle, în anexa construită deasupra izvorului au observat o femeie întinsă pe pardoseala de beton. Aceștia au anunțat prima persoana aflată în zonă, care la rândul său a sunat la 112.

Pe parcursul cercetărilor s-a stabilit că Valentina T., de 61 de ani, localnică, suferea de etilism cronic și făcea parte din mediul boschetarilor, fiind plecată voluntar de acasă de la începutul lunii octombrie. Cu ocazia examinării cadavrului s-a constatat că acesta nu prezenta urme exterioare de violență, cu excepția unei echimoze la nivelul ochiului drept, despre care s-a stabilit pe parcursul anchetei că nu ar avea legătură cu cauza morții.

Cadavrul femeii a fost transportat la morga Spitalului Vatra Dornei, pentru efectuarea autopsiei medico-legale. In acest caz a fost întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.

CITEȘTE MAI MULTE PE: ObiectivDeSuceava.ro

Fotografii inedite din arhiva CNSAS despre "rezistenţa din munţi" formată și în zona Vatra Dornei

RFI România a publicat zilele acestea un foto-reportaj cu membrii a două „organizații subversive” realizate de Securitate după capturarea lor și păstrate azi la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în fondul documentar, dosarele D15171 și D22. Materialul este realizat în colaborare cu Centrul de Consultanță Istorică care a pus la dispoziție aceste fotografii. Una dintre aceste „organizații subversive”, numită "Gărzile lui Decebal”, și-a desfășurat activitatea în zona Dornelor.

Primele grupuri de rezistenţă din România împotriva bolşevizării se organizează în munţii României chiar după 23 August 1944. Totuşi acțiunile acestea iau amploare după preluarea efectivă puterii de către comunişti pe 6 martie 1945, iar mișcarea de rezistență continuă aproape 20 de ani în munţii României.

Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, abdicarea regelui Mihai şi hăituirea legionarilor face ca numărul celor ce iau calea muntelui să crească în perioada 1947-1950, notează istoricii. Grupurile se organizează, americanii promit sprijin pentru rezistenţi, se fac planuri pentru o mişcare la nivel naţional, unii legionari refugiaţi în Germania sau în alte ţări europene sunt paraşutaţi în munţi, împreună cu ceva provizii în alimente şi arme.

Scriitorul și deținutul politic Cicerone Ioniţoiu precizează că la sfârşitul anului 1948 au început să se organizeze grupuri de partizani în Moldova de Nord, cunoscute sub denumirea de "Gărzile lui Decebal”, împărțite în funcție de raza de acțiune în trei ramuri: Vatra Dornei - Piatra Neamţ, Vatra Dornei - Fălticeni sau Vatra Dornei - Bistriţa Năsăud.

Prima ramură era condusă de Filaret Gămălău, stareţul schitului Rarău, arestat la 1 septembrie 1950, fiind denunţat de pictorul din comuna Teiul Doamnei.

A doua fracţiune îşi desfăşura activitatea de la Şarul Dornei şi Crucea, până la frontiera sovietică. Şeful acestei grupe din cuiburile Obcinilor era sublocotenentul Jenică Arnăutu, originar din satul Ungureni, comuna Mîndreni, Judeţul Botoşani, care era membru al Partidului Naţional Ţărănesc, îl cunoscusem la Bucureşti în timpul campaniei electorale din 1946, pe când venea după material de propagandă.

Dat fiind faptul că era militar însemna un mare avantaj, putând să circule nestingherit, în timp ce comuniştii căutau să împiedice orice propagandă şi mai ales circulaţia programelor partidelor. Era un om hotărât, care nu pregeta să depună toate eforturile pentru a scăpa ţara de comunism. Timpul a probat acest caracter integru al lui Jenică. Încă din timpul campaniei electorale, unii erau preocupaţi să adune oamenii de bună-credinţă în vederea unei pregătiri militare pentru o rezistenţă armată ce părea singura soluţie pentru înlăturarea dictaturii ce se instaurase cu ajutorul bolşevicilor.

Scos din armată, ca foarte mulţi ofiţeri, Jenică Arnăutu a fost arestat, în noaptea de 2 spre 3 martie 1949, în satul Ungureni de pe Jijia. Reuşind să evadeze de la Jandarmerie, a luat calea codrului, fixându-şi centrul de acţiune în Munţii Suhardului-Bistriţa şi Mestecăniş. Prezenţa partizanilor s-a făcut simţită în comunele următoare: Dorna Cândrenilor, Coşna, Coşniţa, Poiana Negri, Şarul Dornei, Arini, Crucea. Locuitorii satelor îi susţineau pe partizani, ajutându-i mai ales cu mâncare.

Printre partizanii din această regiune au putut fi identificaţi prin închisori: Radu Cacina, Strătescu, doctor Vasilache, Aurel Botnariuc, Gheorghe Petrescu, Nicolae Chelsoiu. Aceşti oameni, legaţi acum de pădure, adunaseră arme, aparate de radio, de transmisie, pe care le instalaseră în bordei.

Adăpostul n-a putut fi reperat în timp de iarnă, fiind bine camuflat. Dar cum iuda e cauza tuturor nenorocirilor, şi printre ei a fost introdus un "student", care a informat asupra poziţiei unde se găseau. Securiştii au plecat pe urmele lor şi, după o serie de hărţuieli din partea acestora, partizanii s*au retras în ascunzătoare. Aici au fost surprinşi la un moment dat. În lupta de capturare, Jenică Arnăutu a fost doborât şi lovit cu patul puştii în cap. Osul frontal i-a fost spart şi înfundat în cap. Pe drumul spre Securitate a avut dureri atroce de cap, dureri ce l-au urmărit prin puşcării câte zile i-au rămas până la exterminare.

Procesul a fost judecat la Tribunalul Militar din Iaşi, unde procurorul Puişor a cerut pedeapsa cu moartea atât pentru el, cât şi pentru ceilalţi membri ai grupului, în aşteptarea recursului au trecut prin închisoarea Suceava. Aici li s-a anunţat comutarea pedepsei în muncă silnică pe viaţă.

Jenică Arnăutu a stat la Gherla şi apoi la Aiud până în 1957, când, după o grevă declanşată împotriva condiţiilor de exterminare la care erau supuşi deţinuţii, a fost mutat la Rîmnicu Sărat, împreuna cu cei care erau socotiţi conducătorii grevei, ca o măsură disciplinară. Aici era o temniţă grea, de izolare completă, fiecare deţinut cu celula lui, şi mai ales era un regim sever de alimentaţie, însoţit de bătăi continue.

Iată ce spune Ovidiu Borcea, care a reuşit să supravieţuiască: "Jenică Arnăutu era cel care protesta cel mai vehement împotriva regimului de exterminare. La Rîmnicu Sărat se murea de foame, de frig, de bătaie. Eram înmormântaţi de vii. Cămaşa pe care o aveam era ca o apărătoare de muşte. Semănăm cu un soldat elveţian din Garda Vaticanului, căci eram îmbrăcat numai în fâşii. Cînd le-am arătat temnicerilor starea cămăşii mele, mi-au spus râzând că era mai bună decât a celui de la celula patru, adică a lui Jenică Arnăutu. El se găsea într-o grevă a foamei care dura de 132 de zile, timp în care a fost torturat, bătut, alimentat cu furtunul, pe care-l introduceau forţat în gură şi pe esofag, în aceste condiţii şi-a dat ultima suflare pe 2 noiembrie 1959."

Jenică Arnăutu a stat aproape 1.000 de zile izolat în "cavoul" nr. 4, după care a fost aruncai în groapa comună. După 7 ani, când au aflat părinţii şi li s-a permis să-l aducă acasă, l-au găsit aruncat pe burtă, dezbrăcat, şi cu încă o persoană neidentificată. Amândoi au fost înmormântaţi creştineşte.

CICERONE IONIŢOIU. Rezistenţa anticomunistă din munţii României, 1946 - 1958. Ediţia a II-a, revizuită şi completată. "Gîndirea Românească", 1993, 140 p. ISBN 973-95688-1-2.

Vă prezentăm în continuare fotografiile din arhiva CNSAS cu descrierile pentru fiecare dintre acestea:

CITEȘTE MAI MULTE PE: RFI.ro   /   ProcesulComunismului.com

LOC DE MUNCĂ : Operator Sondaj Vatra Dornei

Detalii Anunț: IWD Market Reserch, firma germana de cercetare de piata si sondaje de opinie, cauta intervievatori (studenti, femei casnice, someri, etc.) in vederea efectuarii unui studiu de piata în mai multe supermarket-uri din țară printre care și în Vatra Dornei.

Ce trebuie sa facem mai exact ? Stam in fata caselor de marcat in magazin si adresam cateva intrebari, pe baza unui chestionar, clientilor care si-au achitat cumparaturile.

Plata este de 35 Euro / zi

Daca esti interesat / ă asteptam mesaj cu numarul tau de telefon, numele si varsta, orașul pentru care aplici (Vatra Dornei)

Telefon: 0723 322 634

E-mail: bratosindaniela@yahoo.com