ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a încetat din viață

Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, a încetat din viață, în noaptea de marți spre miercuri, la Institutul Național „Matei Balș” unde era internat, după ce fusese adus cu un elicopter SMURD în 20 aprilie, de la Suceava, au informat surse bisericești pentru STIRIPESURSE.RO. Trista veste apare deja pe mai multe site-uri locale și naționale.

În acest an, când ar fi împlinit 91 de ani, ÎPS Pimen a fost internat în stare gravă, infectat cu noul coronavirus, și a fost dus la INMB, în Capitală, unde a fost intubat, după ce a suferit complicații pulmonare. În ciuda tratamentului administrat de medici, printre care și doze de plasmă hiperimună de la donatori vindecați, arhiepiscopul Sucevei a trecut la Domnul.

Ierarhul s-a născut în 25 august 1929, în localitatea Greabănu, jud. Buzău, la botez primind numele Vasile. 

A urmat cursurile medii ale Liceului din Râmnicu Sărat; între 1948 şi 1951 a studiat la Seminarul monahal de la mănăstirea Neamţ, ca frate de mănăstire, absolvind în 1951; la 10 martie 1951 a fost tuns în monahism, primind numele Pimen, iar la 29 iunie acelaşi an a fost hirotonit ierodiacon. 

În anul şcolar 1951-1952, a fost numit profesor pentru ciclul al II-lea în cadrul Şcolilor mănăstireşti de la Neamţ şi Secu, apoi, pedagog la Seminarul Teologic de la mănăstirea Neamţ (1952-1953); între 1953 şi 1957 a urmat Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, unde a obţinut licenţa cu lucrarea: ”Personalitatea Fericitului Augustin oglindită în confesiunile sale.” 

A fost hirotonit ieromonah în anul 1957. În perioada 10 octombrie 1976 – 1 ianuarie 1977 a urmat cursurile de limba germană la Universitatea din Köln. Bun slujitor şi gospodar, a fost numit iconom şi apoi stareţ al mănăstirii Putna (1957-1961). 

Apoi, a împlinit diferite ascultări: preot duhovnic la mănăstirea Văratec (1961-1962), preot la mănăstirea Durău (1962-1964), muzeograf la mănăstirea Putna (1964-1974); între timp a fost hirotesit protosinghel (1966) şi arhimandrit (1975); între 1974 şi 1978 a fost stareţ la Mănăstirea Sfântul loan cel Nou de la Suceava. 

De la 1 februarie 1978 a slujit la Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim. Între anii 1979 şi 1982 a fost exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor. La recomandarea Arhiepiscopului şi Mitropolitului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, pe 10 ianuarie 1982 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu titlul de Suceveanul şi hirotonit la 24 iunie 1982. 

În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, pe 24 ianuarie 1991, a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi instalat la Suceava pe 3 martie 1991. 

Pe lângă fructuoasa activitate misionar-pastorală şi administrativ gospodărească a publicat şi diverse studii, îndeosebi cu privire la iconografia bisericească, dar şi articole, cronici, recenzii în Mitropolia Moldovei şi Sucevei sau Candela (de la Suceava); a făcut parte din delegaţii care au reprezentat Biserica noastră în străinătate. 

În anii de arhipăstorire a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen a avut multiple realizări. Printre acestea se numără redeschiderea unor sfinte lăcașuri care au fost închise în perioada comunistă, cum ar fi Mănăstirea Voroneț și Mănăstirea Humorului, mănăstiri deschise la câteva zile după ce a ajuns arhipăstor al acestor ținuturi. Pe lângă aceste două mănăstiri a ctitorit, a fost alături de cei care au dorit să ctitorească biserici, mănăstiri și schituri. Dacă atunci când a venit IPS Pimen erau în jur de zece mănăstiri și schituri, astăzi sunt peste 35 de mănăstiri și schituri în această arhiepiscopie. 

Din anul 1991, când a fost numit Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen a întreprins și o bogată activitate culturală. Cu binecuvântarea IPS Sale au fost publicate numeroase cărți, broșuri și tipărituri, adresate în special credincioșilor de rând. Unele dintre acestea au fost scrise chiar de către IPS Arhiepiscop Pimen. Dintre cărțile tipărite în Arhiepiscopie amintim: "Din cărți adunate și la copii iarăși date", "Carte de învățătură și îndrumare ortodoxă", "Viața și activitatea Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți", "Necazurile în viața creștinului", "Acatistul și slujba Sf. Voievod Ștefan cel Mare", "Carte de religie", "Povățuiri pentru spovedanie", "Din pagini de altădată", "Adevăruri mântuitoare". În această carte, IPS Pimen urmărește explicarea unor învățături controversate, a unor texte controversate din Sf. Scriptură. 

Tot cu binecuvântarea IPS Pimen s-a tipărit "Tipicul Sf. Sava", apoi foarte multe monografii cu mănăstirile Putna, Moldovița, Sucevița, Voroneț, Dragomirna, Humor, Probota. Au fost tipărite cărți de rugăciune, care au fost date la copiii de clasa I, la începutul fiecărui an școlar. 

De asemenea, IPS Pimen a fost preocupat și de problemele sociale din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, încurajând înființarea a numeroase cămine și așezăminte speciale pentru cei nevoiași. Astfel, a fost construit Căminul de bătrâni "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava", Căminul de bătrâni de la Bogdănești, de la Gros, de la Sihăstria Putnei și de la Mănăstirea "Sf. Dimitrie", de la Vatra Dornei. 

Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a fost distins cu Ordinul Național “Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (2000) de către Președintele României, Emil Constantinescu. 

Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească !

CITEȘTE MAI MULTE AICI: MonitorulSV.ro  ,  StiriPeSurse.ro

STAREA DE ALERTĂ A FOST INSTAURATĂ ... Vezi noile măsuri care trebuie respectate !

Vă prezentăm măsurile de prevenire și control a infecțiilor COVID-19, care au intrat în vigoare odată cu instaurarea stării de alertă:

1. Începând cu data de 15.05.2020, în spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun, la locul de muncă și în alte spații închise se instituie obligativitatea purtării măștii, astfel încât nasul și gura să fie acoperite.

2. Instituțiile și autoritățile publice, precum și operatorii economici publici și privați, au obligația organizării activității, astfel încât munca să se desfășoare de la domiciliul angajaților, iar dacă activitatea desfășurată nu permite acest lucru, să ia măsuri pentru:

   1. asigurarea triajului epidemiologic constând în controlul temperaturii personalului propriu şi vizitatorilor, la punctele de control-acces în incinte;

   2. dezinfectarea obligatorie a mâinilor înaintea intrării în spațiile de lucru;

   3. respectarea regulilor privind desfășurarea activității în birourile cu spații comune (open space) și a regulilor privind funcționarea unităților de cazare în regim hotelier;

   4. decalarea programului de lucru, pentru entităţile cu un număr mai mare de 50 de salariați, astfel încât începerea, respectiv terminarea programului de lucru să se realizeze la intervale de minimum 1 oră, pe parcursul a minimum 3 ore, în tranșe de minim 20% din personal.

3. Instituțiile publice și operatorii economici care desfășoară activități comerciale/de lucru cu publicul ce implică accesul persoanelor în interiorul clădirilor, iau măsuri pentru organizarea activității, astfel:

   1. accesul trebuie să fie organizat astfel încât să fie asigurată o suprafață minimă de 4 mp pentru fiecare client/persoană și o distanță minimă de 2 m între oricare două persoane apropiate;

   2. să nu permită accesul persoanelor a căror temperatură corporală, măsurată la intrarea în incintă, depășește 37,3 grade Celsius;

   3. să asigure dezinfectarea suprafețelor expuse și evitarea aglomerării de persoane, în special în zonele caselor de marcat/ghișeelor.

4. Operatorii de transport persoane, publici și privați, își organizează activitatea astfel încât să fie respectate regulile specifice.

5. (1) Pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2, sunt interzise organizarea și desfășurarea de mitinguri, demonstrații, concerte sau orice alte întruniri în spații deschise, precum și de activități culturale, științifice, artistice, sportive, de divertisment, jocuri de noroc, activități de fitness, activități în piscine și de tratament balnear desfășurate în spații închise.

   1. Sunt exceptate de la prevederile alin. 1 următoarele activități:

      1. activitățile organizate de slujitorii cultelor religioase, cu participarea publicului, care se desfășoară doar în exteriorul lăcașurilor de cult, precum și practicile și ritualurile cu caracter privat în interiorul lăcașurilor de cult (cu participarea a maxim 16 persoane) se realizează cu respectarea măsurilor de prevenire și protecție stabilite. Slujbele religioase desfășurate în spații publice, în exteriorul lăcașurilor de cult, nu sunt considerate adunări publice;

      2. activitățile de îngrijire personală care se desfășoară în spațiile special destinate și cu respectarea măsurilor de prevenire și protecție;

      3. activitățile de pregătire a sportivilor de performanță în cantonamente, care se desfășoară cu respectarea măsurilor de prevenire și protecție;

      4. activitățile culturale desfășurate în spațiile special destinate, respectiv la nivelul muzeelor, bibliotecilor și a sălilor de expoziții care se desfășoară cu respectarea măsurilor de prevenire și protecție;

      5. activitățile recreativ-sportive în aer liber, precum ciclismul, drumețiile, alergarea, canotajul, alpinismul, vânătoarea, pescuitul și altele asemenea, care se desfășoară cu participarea a cel mult 3 persoane care nu locuiesc împreună.

6. (1) Este suspendată temporar activitatea de servire şi consum al produselor în spațiile comune de servire a mesei din interiorul restaurantelor, hotelurilor, motelurilor, pensiunilor, cafenelelor sau altor localuri publice, cât și la terasele din exteriorul acestor locații.

   (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. 1 activitățile de preparare a hranei, cât și de comercializare a produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice, care nu presupun rămânerea clienților în spațiile destinate acestui scop, precum cele de tip „drive-in“, „room-service“, livrare la client, ”take-away” etc.

7. (1) Este suspendată temporar activitatea de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele comerciale cu suprafața construită mai mare de 15.000 mp, în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici.

   1. Sunt exceptate de la prevederile alin. 1 următoarele activități:

      1. vânzarea produselor alimentare, veterinare, farmaceutice, a produselor și serviciilor de optică medicală şi a serviciilor de curățătorie;

      2. vânzarea produselor electronice și electrocasnice, doar dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliul/sediul cumpărătorului;

      3. activitatea desfășurată de operatorii economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei și este întreruptă comunicarea cu restul complexului.

8. Se instituie obligativitatea menținerii funcționării centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile și impunerea unor condiții de izolare a personalului pe perioada prezenței la serviciu.

9. (1) Se interzice intrarea pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetățenilor străini şi apatrizilor.

   (2) Sunt exceptați de la prevederile alin. 1 următorii cetățeni străini:

   1. membri de familie ai cetățenilor români;

   2. membri de familie ai cetățenilor altor state membre ale U.E. sau ale Spațiului Economic European ori ai Confederației Elvețiene, cu rezidență în România;

   3. persoane care posedă o viză de lungă ședere, un permis de ședere sau un document echivalent permisului de ședere eliberat de autoritățile, ori un document echivalent acestora emis de autoritățile altor state, potrivit dreptului U.E.;

   4. persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de ședere sau un alt document echivalent;

   5. personal diplomatic sau consular, personal al organizațiilor internaționale,

      personal militar sau personal care poate asigura ajutor umanitar;

   6. pasageri în tranzit, inclusiv cei repatriați ca urmare a acordării protecției

      consulare;

   7. pasageri care călătoresc din motive imperative;

   8. persoane care au nevoie de protecție internațională sau din alte motive

   umanitare.

10. (1) Se prelungește măsura suspendării zborurilor efectuate de operatorii economici din aviație spre Austria, Belgia, Confederația Elvețiană, Franța, Germania, Iran, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos, Spania, Statele Unite ale Americii, Turcia și Iran, și din aceste țări către România pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 15.05.2020.

    (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. 1 următoarele categorii de zboruri:

    • efectuate cu aeronave de stat;

    • de transport marfă şi/sau corespondență;

    • umanitare sau care asigură servicii medicale de urgență;

    • pentru căutare-salvare sau de intervenție în situații de urgență, la solicitarea unei autorități publice din România;

    • având drept scop transportul echipelor de intervenție tehnică, la solicitarea operatorilor economici stabiliți în România;

    • aterizărilor tehnice necomerciale;

    • de poziționare a aeronavelor, fără încărcătură comercială (ferry);

    • tehnice în scopul efectuării unor lucrări la aeronave;

    • efectuate de transportatori aerieni deținători de licență de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri sau pentru repatrierea unor cetățeni străini, din România către alte state, cu avizul Autorității Aeronautice Civile Române și al autorității competente din statul de destinație;

    • zborurilor efectuate de transportatori aerieni deținători de licență de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), din alte state către România pentru repatrierea cetățenilor români, cu avizul Autorității Aeronautice Civile Române, în baza acordului Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Afacerilor Externe;

    • zborurilor efectuate de transportatori aerieni deținători de licență de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor din sectorul transporturilor prevăzuți în Anexa nr. 3 la Comunicarea privind implementarea Culoarelor Verzi („Green Lanes”) în temeiul Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale – C(2020) 1897, din 23.03.2020, din România către alte state și din alte state către România, cu avizul Autorității Aeronautice Civile Române, al Ministerului Afacerilor Externe și al autorității competente din statul de destinație.

11. (1) Se suspendă transportul rutier internațional de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale și servicii ocazionale în trafic internațional, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport spre Italia, Spania, Franța, Germania, Austria, Belgia, Confederația Elvețiană, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos și Turcia și din aceste țări către România, până în data de 01 iunie 2020.

    (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică transportului rutier internațional de persoane prin servicii ocazionale, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

    1. sunt transportate numai persoanele care: au un contract de muncă valabil pe teritoriul statului de destinație, au drept de ședere valabil în statul de destinație sau se întorc în România din statul în care au lucrat sau au locuit;

    2. există acordul, aprobarea sau avizul statelor tranzitate și a statului de destinație privind desfășurarea cursei;

    3. operatorul de transport rutier informează Autoritatea Rutieră Română – A.R.R. din cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, cu cel puțin 24 de ore înainte de plecarea în cursă, cu privire la efectuarea cursei, precum și toate celelalte date și informații prevăzute de legislația specifică în vigoare; odată cu informarea respectivă, operatorul de transport prezintă acceptul tuturor statelor tranzitate precum și a statului de destinație pentru derularea transportului respectiv;

    4. operatorul de transport rutier care efectuează transportul, împreună cu agenția de recrutare și persoanele care urmează a fi transportate iau toate măsurile necesare pentru respectarea normelor și recomandărilor autorităților responsabile privind evitarea aglomerării persoanelor, măsurile de protecție și siguranță a pasagerilor și conducătorilor auto.

12. Se reia activitatea cabinetelor de medicină dentară pentru cazurile care nu reprezintă urgență, cu respectarea măsurilor de prevenire și control a răspândirii infecțiilor;

13. Se reia asigurarea asistenței medicale ambulatorii pentru cazurile care nu reprezintă urgență și care nu au potențial de agravare, cu condiția organizării activității astfel încât consultațiile să fie efectuate doar cu programare prealabilă și interzicerea staționării pacienților în zonele de așteptare, precum și activitățile de internare a pacienților care nu sunt urgențe medicale, la nivelul unităților sanitare non-COVID, cu menținerea interdicțiilor de acces a aparținătorilor, fiind obligatorie organizarea unui sistem de informare a acestora despre starea pacienților internați.

14. (1) Se instituie, începând cu data de 15.05.2020, pentru toate persoanele care vin în România din străinătate, măsura carantinării/izolării la locuință împreună cu familia/aparținătorii cu care locuiesc împreună, iar pentru cele care nu au posibilitatea îndeplinirii condițiilor pentru măsura mai sus menționată sau solicită acest lucru pentru a nu își expune familia, se poate opta pentru măsura carantinei instituționalizate, în spații special destinate puse la dispoziție de autorități.

    1. Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) următoarele categorii de persoane:

       1. conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone;

       2. membri ai Parlamentului European, parlamentari și personal aparținând sistemului național de apărare ordine publică și siguranță națională;

       3. piloții de aeronave şi personalul navigant;

       4. mecanicii de locomotivă și personalul feroviar;

       5. personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigație interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, și care nu prezintă simptome asociate COVID-19, cu condiția asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internațional și a echipamentelor individuale de protecție împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locația unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;

       6. lucrătorii transfrontalieri care, la intrarea în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina și Moldova nu prezintă simptome asociate COVID-19;

       7. angajați ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în țară dacă nu prezintă simptome asociate COVID-19 și dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului național;

       8. reprezentanții companiilor străine care au filiale/sucursale/reprezentanțe pe teritoriul național, dacă la intrarea pe teritoriul României nu prezintă simptome asociate COVID-19 și dovedesc raporturile contractuale cu entitățile economice de pe teritoriul național;

       9. persoanele care intră în România pentru prestarea unor activități de utilizare, instalare, punere în funcțiune, mentenanță, service a echipamentelor și tehnicii medicale, precum și a echipamentelor din domeniile științific, economic, apărare, ordine publică și securitate națională, dacă nu prezintă simptome asociate COVID-

          19 și dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României;

       10. membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București, posesori de pașapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum și membrii Corpului Diplomatic și Consular al României și posesorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu, dacă la intrarea în România nu prezintă simptomatologie asociată SARS-CoV-2;

       11. angajații sistemului național de apărare ordine publică și siguranță națională care se întorc în România din misiuni executate în afara țării, dacă la intrarea în România nu prezintă simptomatologie asociată SARS-CoV-2.

    2. Persoanele care nu respectă măsurile de carantină/izolare la domiciliu vor fi introduse în carantină instituționalizată pentru o perioadă de 14 zile și obligate să suporte contravaloarea cazării și hrănirii pe perioada carantinei instituționalizate.

    3. Persoanele aflate în carantină instituționalizată la data de 15.05.2020, rămân în carantină în spațiile respective până la încheierea perioadei de 14 zile.

15. (1) Se instituie, prin ordin al comandantului acțiunii, măsura carantinării unor clădiri, zone, localități la solicitarea comitetelor județene pentru situații de urgență, pe baza analizelor realizate de către direcțiile de sănătate publică și avizate de către INSP.

    (2) Măsurile de carantinare instituite pe durata stării de urgență și care nu au fost revocate se mențin în condițiile alin. 1.

16. Se menține închiderea temporară, totală sau parțială, a unor puncte de trecere a frontierei de stat, astfel:

1. La frontiera româno-ungară:

   1. Turnu, județul Arad (cu excepția circulației lucrătorilor transfrontalieri);

   2. Salonta, județul Bihor - feroviar și rutier (cu excepția circulației lucrătorilor transfrontalieri pe cale rutieră);

   3. Săcuieni, județul Bihor (cu excepția circulației lucrătorilor transfrontalieri);

   4. Valea lui Mihai, județul Bihor - feroviar și rutier (cu excepția traficului feroviar de marfă);

   5. Carei, județul Satu Mare.

2. La frontiera româno-bulgară:

   1. Negru Vodă, județul Constanța;

   2. Lipnița, județul Constanța;

   3. Dobromir, județul Constanța;

   4. Zimnicea, județul Teleorman;

   5. Turnu Măgurele, județul Teleorman;

   6. Bechet, județul Dolj (cu excepția traficului de marfă).

3. La frontiera româno-ucraineană:

   1. Sighetu Marmației, județul Maramureș;

   2. Isaccea, județul Tulcea.

4. La frontiera româno-moldoveană:

   1. Rădăuți-Prut, județul Botoșani;

   2. Oancea, județul Galați.

5. La frontiera româno-sârbă:

   1. Porțile de Fier II, județul Mehedinți;

   2. Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți (cu excepția traficului de marfă);

   3. Orșova, județul Mehedinți;

   4. Moldova Nouă, județul Caraș-Severin;

   5. Naidăș, județul Caraș-Severin;

   6. Vălcani, județul Timiș;

   7. Stamora-Moravița, județul Timiș - feroviar (cu excepția traficului de marfă);

   8. Lunga, județul Timiș;

   9. Foeni, județul Timiș;

   10. Jimbolia, județul Timiș - feroviar (cu excepția traficului de marfă).

1. (1) Începând cu data de 15.05.2020, este permisă circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, în interiorul localităților, cu respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii infecției și evitarea formării grupurilor pietonale mai mari de 3 persoane care nu aparțin aceleiași familii.

   1. Cu aceeași dată se dispune redeschiderea parcurilor pentru public, cu excepția locurilor de joacă pentru copii și cu respectarea măsurilor generale de prevenire și protecție.

   2. Se instituie interdicția deplasării persoanelor în afara localității/zonei metropolitane cu următoarele excepții:

      1. deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;

      2. deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;

      3. deplasarea pentru realizarea de activități agricole;

      4. deplasarea pentru comercializarea de produse agroalimentare de către producătorii agricoli;

      5. deplasarea pentru îngrijirea sau administrarea unei proprietăți din altă

         localitate sau eliberarea de documente necesare pentru obținerea unor drepturi;

      6. deplasarea pentru participarea la programe sau proceduri în centrele de

         tratament;

      7. deplasarea din alte motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei rude/afin sau persoană aflată în întreținere, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, decesul unui membru de familie;

      8. deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;

      9. deplasarea pentru activități recreativ-sportive individuale desfășurate în aer liber (ciclism, drumeție, alergare, canotaj, alpinism, vânătoare, pescuit și altele) cu participarea a cel mult 3 persoane.

      10. deplasarea pentru participarea la evenimente familiale, cu un număr limitat de persoane și respectarea regulilor de distanțare socială;

      11. deplasarea pentru achiziția, service-ul, efectuarea ITP sau alte operațiuni de întreținere a vehiculelor, activități care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu.

   3. La solicitarea instituțiilor abilitate cu exercitarea controlului respectării măsurilor stabilite pe timpul stării de alertă, situaţiile exceptate potrivit prevederilor alin (2) se justifică prin declarație pe propria răspundere.

2. (1) Se menține măsura suspendării cursurilor din toate unitățile și instituțiile de învățământ până la finalul anului școlar/universitar.

   (2) Se permite desfășurarea, după data de 02.06.2020, a unor activități de pregătire, pe o perioadă de 2 săptămâni, pentru elevii claselor terminale (a 8-a, a 12- a și a 13-a), precum și pentru organizarea examenelor naționale în condițiile respectării măsurilor de prevenire.

3. Se menține coordonarea operațională a serviciilor de ambulanță de către inspectoratele pentru situații de urgență și a Poliției Locale de către inspectoratele de poliție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum și măsurile dispuse cu privire la personalul medico-sanitar din cabinetele medicale ale unităților/instituțiilor de învățământ referitoare la punerea la dispoziția direcțiilor de sănătate publică, cu excepția perioadei 02- 12.06.2020, precum și în perioada desfășurării examenelor naționale.

4. În situația stabilirii stării de alertă potrivit legii, pe durata acesteia, Ministerul Apărării Naționale sprijină, la cerere, Ministerul Afacerilor Interne cu personal și mijloace pentru:

   1. asigurarea pazei şi protecției unor obiective a căror protecție este asigurată de către Jandarmeria Română;

   2. transportul de efective, materiale şi tehnică pentru îndeplinirea misiunilor specifice;

   3. triaj epidemiologic, asistență medicală.

5. Se menține posibilitatea angajatorilor de a dispune măsura de izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru personalul care ocupă funcții esențiale pentru asigurarea funcționării producției, transportului şi distribuției energiei electrice şi gazelor naturale, a activităților de întreținere şi mentenanţă a echipamentelor şi instalațiilor specifice, precum şi a celorlalte activități de aprovizionare, respectiv extracție, producție şi procesare a resurselor şi materiilor prime şi/sau semiprocesate energetice necesare funcționării corespunzătoare Sistemului energetic național, în concordanță cu prevederile planurilor proprii de continuitate a activităților de bază.

DESCĂRCAȚI DE AICI HOTĂRÂREA DE INSTAURARE

DESCĂRCAȚI DE AICI ANEXA CU MĂSURILE DE MAI SUS

DESCĂRCAȚI DE AICI NOUL MODEL DE DECLARAȚIE

Situația repartizării cazurilor COVID-19 în județul Suceava ... lucrurile merg spre bine !

Prefectura Suceava a informat, printr-un comunicat de presă, că din cele 114 localități ale județului, 68 de localități nu înregistrează nici un caz COVID, în 32 de localități sunt înregistrate maximum 5 cazuri, iar în trei localități sunt sub 10 cazuri, trendul la nivelul județului fiind unul descrescător. Așadar, atâta timp cât nu se specifică exact pe fiecare localitate în parte, putem specula că în Vatra Dornei avem maxim 10 cazuri, în cel mai rău caz.

Conform situației repartizării cazurilor COVID-19 confirmate până la data de 9 mai și a celor rămase în evoluție până la această dată, întocmită de către Direcția de Sănătate Publică Suceava, la nivelul județului Suceava se înregistrează 783 cazuri COVID-19 în evoluție, din care 91 de cazuri în 4 din cele 8 localități limitrofe municipiului Suceava aflate în carantină. În celelalte patru localități aflate în carantină nu este înregistrat nici un caz, iar 261 cazuri sunt în municipiul Suceava.

În data de 9 mai, la ora 8.00, în Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava erau internați 474 pacienți pozitivi COVID-19, cu 6 pacienți mai puțin decât în ziua precedentă, rata internărilor fiind descrescătoare, se arată în comunicat. La nivelul județului Suceava, la data prezentului comunicat, în autoizolare la domiciliu erau 794 persoane, în carantină instituționalizată 674 de persoane, 14.197 de persoane au încheiat autoizolarea și 2.134 de persoane au ieșit din carantina instituționalizată. Până la acest moment, în județul Suceava au fost efectuate 14.211 teste.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Șeful Salvamont Vatra Dornei a anunțat noile proiecte avute în vedere de grupul „Împreună ajutăm Vatra Dornei”

Șeful Salvamont Vatra Dornei, Petru Ariciuc, a anunțat prin telefon la Radio Top noile proiecte avute în vedere de grupul „Împreună ajutăm Vatra Dornei”. La ora actuală, din grup fac parte peste 50 de oameni, printre care salvamontiști, medici, asistenți, ingineri și topografi, inclusiv din Germania și Cehia. Domnul Ariciuc a afirmat că un prim proiect este legat de distribuirea medicamentelor la domiciliul persoanelor vulnerabile.

El a spus: „Medicii de familie ne vor transmite listele cu pacienții, iar printr-o farmacie sau două se vor lua medicamente angro, iar acestea vor fi duse de voluntari direct la casele celor ce le solicită. Aici este un lucru puțin mai laborios. Se lucrează pe o platformă, pe tot ceea ce înseamnă transmiterea datelor. Trebuie să fim în consens și cu modul de utilizare a cardurilor de sănătate, iar contactul să fie minim cu persoanele care primesc medicamentele”. Proiectul vizează arealul Țara Dornelor, care are în componență municipiul Vatra Dornei și comunele Crucea, Cârlibaba, Ciocănești, Iacobeni, Dorna Arini, Panaci, Șaru Dornei, Dorna Candrenilor, Coșna și Poiana Stampei.

Un alt proiect al grupului „Împreună ajutăm Vatra Dornei” se referă la promovarea producătorilor locali din zona agroalimentară. Conform domnului Ariciuc, aceștia vor avea la dispoziție o platformă on-line pentru a-și vinde produsele în timpul crizei. Totodată, produsele lor vor putea fi cumpărate și dintr-un market din Vatra Dornei.

Șeful Salvamont Suceava a mai spus că printr-un al treilea proiect se are în vedere promovarea artiștilor plastici locali atît profesioniști, cît și amatori. Lucrările lor vor fi reunite într-o expoziție on-line. Petru Ariciuc a menționat că pentru încurajarea expozanților va fi organizată și o tombolă cu premii.

Detalii despre implicarea societății civile dornene în criza COVID-19 puteți citi și AICI !

SURSA: SVnews.ro 

Mesaj emoționant transmis de Rebeca Ghinghiloschi, una din voluntarele dornene detașate la Spitalul Județean Suceava

”Mulți din linia I fac terapie, asta pentru că ne implicăm emoțional, și nu ai cum să nu o faci”, a precizat pentru Obiectiv De Suceava, Rebeca Ghinghiloschi, venită voluntar la Spitalul Județean de la spitalul din Vatra Dornei. ”Adevăratele efecte ale stresului, se vor vedea mai târziu”, consideră Mircea Dimian, prorector al Universității Suceava și inițiator al unui grup de suport psihologic pentru cadrele medicale

De la izbucnirea focarului de Covid 19 în Suceava, multe cadre medicale de la unitățile spitalicești din județ, și nu numai, au venit la Spitalul Județean și au ajutat. Au salvat vieți alături de medicii suceveni, au stat departe de familiile lor, și chiar dacă cei mai mulți au povestit că la Spitalul din Suceava au văzut cum arată iadul, niciunul nu regretă că a ajuns în iad. Totuși, mulți spun că au nevoie de terapie psihologică pentru a merge mai departe.

”Noi, ăștia în halate albe suntem ca un irigator (aspiră, aspiră), ajuți, tragi, alergi, urli, speri, plângi, îți legi rănile și o iei de la capăt, timp de opt sau 12 ore. Uiți de tine, te implici atât de mult încât orele trec ca niște secunde, mâinile îți amintesc prin ce treci, sângerează, ustură și nu au timp de vindecare. Am revenit la fumat, asta după trei ani de pauză, de ce? Doar să respir aer, să mă calmez, să mă bucur de aerul rece de afară, să văd un copac, să privesc cerul. Mulți din linia I fac terapie, asta pentru că ne implicăm emoțional, și nu ai cum să nu o faci, pacientul are nevoie de tine. După o tură de opt ore, când te pui în pat, retrăiești fiecare moment al zilei, eu aud acel sunet specific aparatului de ventilație, mereu, mereu. Și cred că o să rămână acolo, mulți ani. Îmi fac o țigară și iau o gură de bere, respir, închid ochii și realizez că mă ustură tălpile, la dracu am călcat direct în iad, e atât de întuneric, oh… E greu de zis ce simți, îți auzi doar inima și dorința de a ajuta. Ești ca o fantomă, de aia bună? Habar n-am. Acolo în inima ta, știi că ești pentru a spune “totul va fi bine”, dar simți asta? Nu, nu plângi, nu ai voie! Nu știi când e zi sau noapte, în suflet. Parcă te auzi plângând, acolo unde ventriculul stochează suferință. Doare, doare neputința. Par sadomasochistă spunând că iubesc a dracului de tare ceea ce fac? Da, îmi place, şi știu, și vreau să ajut. “Spală-te pe mâini și poftim în iad!” Asta îmi sună în cap… Iubesc iadul ăsta, te face om, ești plin de greșeli, regrete, ore nedormite”, a povestit Rebeca Ghinghiloschi, pe blogul său intitulat ”O Mamă Imperfectă”. Aceasta a venit în focarul de la Suceava, încă de la începutul lunii aprilie, împreună cu mai multe colege și alături de ele ajută zi de zi și salvează vieți la spitalul sucevean.

Citește articolul complet pe ObiectivDeSuceava.ro 

ÎPS Pimen este infectat cu noul coronavirus și a fost transferat cu un elicopter MAI la București

Secretarul de stat din Ministerul de Interne Raed Arafat a anunțat, luni seară, la Antena 3, că ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a fost testat și a fost confirmat pozitiv cu noul coronavirus.

Raed Arafat a anunțat că ÎPS Pimen va fi transferat cu un elicopter al MAI de la Suceava la Institutul „Matei Balș” din București. Se discută despre posibilitatea ca în același elicopter să mai fie transferat un alt pacient de la Suceava: „Am fost solicitați să-l aducem la București, probabil cu încă un pacient de acolo. Acum se ia decizia să sprijinim Suceava, să poată fi eliberat încă un pat de terapie intensivă. Am fost solicitați să-l aducem la București acum o oră jumătate. E un elicopter de la Iași, de la MAI, cu o echipă SMURD, care o să-l preia și o să-l aducă la Matei Balș”

Se pare că starea ierarhului nu ar fi foarte gravă, nefiind intubat sau ventilat, dar ținându-se cont de vârsta înaintată a acestuia, cazul va trebui monitorizat cu mare atenție.

De asemenea, va fi demarată o anchetă epidemiologică pentru a vedea cu cine a intrat în contact Arhiepiscopul.

UPDATE:

Profesorul Alexandru Rafila a făcut unele declarații despre ÎPS Pimen: ”E posibil să aibă simptome ușoare. Probabil a avut un trai ascetic și anumite boli l-au ocolit”. Citește mai multe detalii aici !

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat pentru Libertatea: „Am avut o discutie cu domnul Raed Arafat si cu domnul secretar de stat Oprea. Decizia comună a fost ca ÎPS Pimen să fie transferat la Bucureşti. Va ajunge în această seară, cu un elicopter SMURD ... Va veni împreună cu un tânăr care este destul de grav.”

Săptămâna Patimilor - Sfânta și Marea Vineri (VIDEO)

In Vinerea Mare se face pomenire de sfintele, mantuitoarele si infricosatoarele Patimi ale Mantuitorului. Rastignirea nu era practicata de evrei. Cu exceptia crucificarii a 800 de locuitori ai Ierusalimului de catre regele Alexandru Ianeul in 87 i.Hr., in Palestina aceasta pedeapsa era aplicata doar de catre autoritatea romana. Cel care primea condamnarea la moartea pe cruce era dezbracat de haine, biciuit si obligat sa parcurga drumul pana la locul executiei, cu barna orizontala a crucii in spate, legata de mainile intinse. Sentinta era pronuntata de catre conducatorul provinciei intr-un loc public.

Din Scriptura aflam ca dupa ce Hristos a fost biciuit, Pilat, spalandu-se pe maini, rosteste sentinta. Mantuitorul Hristos este trimis spre locul rastignirii, purtandu-Si crucea.

Ajuns la locul executiei, bratul orizontal al crucii era fixat cu ajutorul cuielor de bratul vertical infipt din timp in pamant, iar picioarele condamnatului puteau fi asezate pe un scaunel de picioare, ceea ce usura durerile, dar lungea supliciul. Ele puteau fi si tintuite fara sprijin, usor indoite, cu talpile lipite de stalpul vertical. In varful acestuia se fixa o scandura pe care era consemnata vina condamnatului, in cazul Domnului: "Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor".

Trupul mort, coborat de pe cruce, putea fi aruncat intr-o groapa comuna, impreuna cu instrumentele executiei sau putea fi incredintat oricui s-ar fi milostivit sa-l ingroape.

Din Sfintele Evanghelii cunoastem ca Iosif din Arimateea l-a coborat pe Domnul de pe Cruce si l-a ingropat impreuna cu Nicodim, in mormantul sau aflat intr-o gradina din apropierea locului rastignirii.

Moartea biruita prin moartea lui Hristos

Moartea a intrat in creatie prin despartirea omului de Dumnezeu. Din iubire fata de om, Fiul Lui Dumnezeu S-a intrupat si a primit moartea de buna voie. A primit-o nu din curiozitate, ci pentru a o invinge. Astfel, Hristos intoarce rostul mortii. In loc de mijloc de trecere la cel mai redus grad de viata, ea e folosita de El ca mijloc de biruire a ei, afirma parintele Dumitru Staniloae. El a invins moartea nu numai pentru ca a fost Dumnezeu, ci si pentru ca umanitatea Lui a fost fara de pacat.

Pentru Hristos moartea nu era inevitabila, deoarece El fiind strain de pacat nu purta in Sine germenele mortii. Hristos nu moare de o moarte naturala, rezultat al unui proces ce culmineaza cu descompunerea fizica, nu este atins de vreo boala, ci primeste moartea de buna voie. De aceea indura moartea in toata grozavia ei, moartea prin excelenta.

Moartea suportata de Hristos naste in noi, daca ne unim cu El, o stare noua, de incetare a alipirii egoiste si patimase la cele ale lumii si de daruirea vointei Lui de a ne iubi unii pe altii. Iar aceasta ne da puterea de a birui si noi moartea.

Spre deosebire de noi, care induram moartea in mod pasiv, ca pe o consecinta a pacatului, Hristos a intampinat-o in stare de maxima concentrare spre a o birui. In canonul pascal compus de Sfantul Ioan Damaschin se canta: "Praznuim omorarea mortii".

Din Sfintele Evanghelii aflam ca in momentul in care Hristos Si-a dat duhul, s-a aratat o serie de semne miraculoase: catapeteasma templului s-a rupt, pamantul s-a cutremurat, pietrele s-au despicat si multe trupuri ale celor adormiti au inviat.

Punerea in mormant a Domnului

De teama ca trupurile celor osanditi sa nu ramana pe cruce si a doua zi, cand se praznuiau Pastile, iudeii cer permisiunea lui Pilat sa se zdrobeasca fluierele picioarelor osanditilor si apoi sa fie coborati de pe cruce. Se folosea acest procedeu spre a grabi moartea celor rastigniti. Dupa ce primesc acordul de la Pilat, ostasii zdrobesc fluierele picioarelor celor doi talhari, deoarece acestia inca nu murisera. Cand au venit insa la Hristos, au constatat ca El murise si atunci nu I-au mai zdrobit oasele. Spre a se convinge ca Hristos a murit cu adevarat, un ostas i-a impuns coasta cu sulita si indata au tasnit sange si apa.

Iosif din Arimateea si cu Nicodim iau trupul lui Hristos de pe cruce, il ung cu aromate si il infasoara intr-un giulgiu. Pe cap ii pun o mahrama, implinind astfel, intru totul datina iudaica a inmormantarii.

Evanghelistul Matei spune ca mormantul in care Hristos a fost pus apartinea lui Iosif, iar de la Ioan aflam ca era "un mormant nou, in care nu mai fusese nimeni ingropat" (19, 41).

Iudeii vor pecetlui piatra mormantului in nadejdea ca uitarea sa-L acopere definitiv pe Cel ce zacea acolo. Dar ei nu vor putea opri astfel nici coborarea la iad si nici invierea lui lisus, urmata de raspandirea noii credinte.

Mormantul lui Hristos ramane gol. Nu mai este cum spunem noi "locas de veci". Acest mormant ne vesteste ca si mormintele noastre vor ramane goale.

Slujba Prohodului

Vinerea Mare este zi aliturgica, adica nu se savarseste nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principala din aceasta zi este scoaterea Sfantului Epitaf din altar si asezarea lui pe o masa in mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfantului Epitaf retraim coborarea de pe Cruce a lui Hristos si pregatirea Trupului Sau pentru inmormantare.

Seara se canta Prohodul si se inconjoara biserica cu Sfantul Epitaf. Este o procesiune de inmormantare. Epitaful pe care il poarta preotii ajutati de credinciosi simbolizeaza trupul Mantuitorului. Dupa procesiunea din jurul bisericii, Sfantul Epitaf este asezat pe Sfanta Masa din altar, unde ramane pana la Inaltare. Punerea pe Sfanta Masa reprezinta punerea Domnului in mormant.

CITEȘTE MAI MULTE PE: CrestinOrtodox.ro

Primăria Vatra Dornei vrea să trimită în șomaj tehnic 42 de angajați

Directorul executiv al AJOFM Suceava, Mirela Adomnicăi, a declarat, joi, la Subiectul Zilei de la News Bucovina, că sunt și instituții publice care intenționează să trimită angajați în șomaj tehnic.

„Avem solicitări și ni s-a cerut un punct de vedere de la Primăria Vatra Dornei în ceea ce privește un număr de 42 de angajați contractuali. Teatrul „Matei Vișniec” a cerut informații și am vorbit și cu primarul Ion Lungu în ceea ce privește șomajul tehnic pentru personalul contractual din cadrul primăriei”, a spus Adomnicăi.

Ea a arătat că la un moment dat au fost discuții în spațiul public în ceea ce privește șomajul tehnic pentru bugetari, reglementat diferit, 15 zile activi și 15 zile în șomaj tehnic la domiciliu, dar până la această dată nu există o clarificare juridică a acestei situații pentru că legislația nu distinge între angajatorii din zona publică și cei din zona privată.

Adomnicăi a mai spus că solicitarea de la Primăria Vatra Dornei nu a încăput în prima tranșă de plată și este în așteptare, iar din discuțiile avute cu conducerea ANOFM, șomajul tehnic pentru angajații instituțiilor publice se va asigura din fondul de salarii al instituției și nu din bugetul de asigurări sociale ca pentru ceilalți agenți economici.

CITEȘTE ARTICOLUL COMPLET PE NewsBucovina.ro !

Săptămâna Patimilor - Sfânta și Marea Joi

Joia din Saptamana Patimilor este cunoscuta ca fiind ziua in care se citesc cele 12 Evanghelii si se scoate Sfanta Cruce in naosul bisericii. Aducerea Sfintei Cruci din Sfantul Altar si asezarea ei in mijlocul bisericii are loc dupa citirea Evangheliei a V a, atunci cand preotul spune: "Astazi S-a spanzurat pe lemn Cel Ce a intins pamantul pe ape". Sfanta Cruce ramane in mijlocul bisericii pana vineri, cand este readusa in Sfantul Altar.

La Ierusalim, incepand cu orele 16.00, se face o procesiune cu Sfanta Cruce. Procesiunea incepe de la Pretoriu si se termina la Sfantul Mormant. Credinciosii strabat drumul pe care Mantuitorul a purtat Crucea Rastignirii.

Joia Patimilor - scoaterea Sfantului Agnet pentru impartasirea bolnavilor

In cadrul Proscomidiei din Joia Mare, pe langa Sfantul Agnet care se foloseste la Sfanta Liturghie din ziua respectiva, se mai scoate inca un Agnet, care se sfinteste impreuna cu celalalt, fara sa se rosteasca de doua ori rugaciunile epiclezei si fara sa se binecuvanteze fiecare separat. Al doilea Agnet va fi pastrat pana in Martea Luminata cand este uscat si sfaramat dupa o randuiala speciala. Dupa ce a fost sfaramat, este asezat intr-un chivot pe Sfanta Masa din Altar. Acest Agnet este folosit de-a lungul intregului an pentru impartasirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserica din motive bine intemeiate.

Joia Patimilor - Sfintirea Sfantului si Marelui Mir

Joia Patimilor este si ziua in care are loc sfintirea Sfantului si Marelui Mir, materia sfintita care se foloseste la Taina Mirungerii, sfintirea bisericilor, sfintirea altarelor, a antimiselor si pentru reprimirea in Ortodoxie a celor cazuti de la dreapta credinta. Mentionam ca sfintirea Sfantului si Marelui Mir nu se savarseste in Joia Patimilor fiecarui an, ci doar atunci cand se constata ca nu mai exista Mir pentru un an de zile.

In Joia din Saptamana Sfintelor Patimi praznuim spalarea picioarelor ucenicilor de catre Hristos, Cina cea de Taina in cadrul careia Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea arhiereasca si inceputul Patimilor prin vanzarea Domnului.

Spalarea picioarelor ucenicilor

In amintirea spalarii picioarelor Apostolilor de catre Hristos, exista obiceiul ca in Joia din Saptamana Patimilor, in unele manastiri, staretul sa spele picioarele a doisprezece din vietuitorii manastirii pe care o conduce.

In Israel, ceremonia spalarii picioarelor se oficiaza pe un podium ridicat in curtea Sfantului Mormant. Acolo, dupa savarsirea Sfintei Liturghii, patriarhul spala picioarele a doisprezece episcopi. Interesant este ca in jurnalul lui Necolae Ses, un pelerin in Tara Sfanta in anul 1870, se mentioneaza ca la Ierusalim tuturor pelerinilor le erau spalate picioarele de catre monahi. Cei care participau la acest ritual primeau un fel de "certificat de inchinator la Locurile Sfinte".

Spalarea picioarelor ucenicilor este o invitatie la smerenie, slujire, daruire pentru ceilalti pana la jertfa.

Cina cea de Taina si instituirea Sfintei Euharistii

In cadrul Cinei de Taina a fost instituita Sfanta Euharistie. Cina cea de Taina a avut loc dupa spalarea picioarelor de catre Mantuitorul Iisus Hristos. Facem precizarea ca pentru poporul evreu Pastile semnifica trecerea din robia egipteana la libertate. In amintirea acestui eveniment, fiecare familie iudaica sacrifica un miel si-l mananca cu azima (paine nedospita, deoarece nu au avut timp sa lase aluatul sa creasca) si ierburi amare. Azima este simbolul robiei, al mizeriei indurate ca robi, iar ierburile amare semnifica viata petrecuta de israeliti in timpul robiei egiptene.

Mielul jertfit si mancat de evrei cand serbau Pastile era o prefigurare a lui Hristos, Mielului lui Dumnezeu Care ridica pacatele lumii (Iesirea 12, 46) si Se ofera ca hrana pentru viata vesnica.

La aceasta Cina, Mantuitorul Se daruieste pe Sine sub chipul painii si al vinului. S-a daruit si continua sa Se daruiasca in cadrul fiecarei Liturghii.

Rugaciunea din gradina Ghetsimani

Dupa Cina, Hristos merge impreuna cu ucenicii Sai in gradina Ghetsimani. Se roaga inainte de Patimile Sale pentru Sine, pentru Apostoli si pentru toti credinciosii: "Parinte, a venit ceasul! Preaslaveste pe Fiul Tau, ca si Fiul sa Te preaslaveasca, precum I-ai dat stapanire peste tot trupul, ca sa dea viata vesnica tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui… Parinte Sfinte, pazeste-i in numele Tau, in care Mi i-ai dat ca sa fie una precum suntem si Noi… Dar nu numai pentru ei Ma rog, ci si pentru cei ce prin cuvantul lor vor crede in Mine, ca toti sa fie una, dupa cum Tu, Parinte, intru Mine si Eu intru Tine, asa si acestia in Noi sa fie una, ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis".

In gradina Ghetsimani Mantuitorul supune vointa Sa omeneasca celei dumnezeiesti. Acest lucru reiese din cuvintele: "Parintele Meu, de este cu putinta, treaca de la Mine paharul acesta, insa nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiesti" (Matei 26, 39). Este momentul in care "Iisus s-a cununat in duh cu moartea", dupa cum marturiseste parintele Staniloae. Prin ambele vointe Hristos a dorit mantuirea noastra: prin cea dumnezeiasca binevoind impreuna cu Tatal si cu Duhul, iar prin cea omeneasca facandu-Se ascultator Tatalui. Asa a indreptat firea noastra in Sine si prin ea si pe cea din noi.

Ceea ce s-a petrecut in acea noapte la Ghetsimani, ramane pentru noi model si putere spre izbavire. Dupa cum Hristos a intarit vointa omeneasca in directia celor dorite de Dumnezeu, asa se intampla si cu cei care cer cu credinta "faca-Se voia Ta precum in cer asa si pe pamant".

Tot astazi ne aducem aminte si de vanzarea Domnului, pomenita si la Denia din Sfanta si Marea Miercuri. Iuda vanzatorul este pus in oglinda cu femeia pacatoasa. Aceasta, desi era o prostituata, datorita pocaintei si iubirii Sale fata de Hristos se mantuieste. In vreme ce Iuda, lipsit de pocainta, ajunge tradator.

CITEȘTE MAI MULTE PE: CrestinOrtodox.ro

Săptămâna Patimilor - Sfânta şi Marea Miercuri

Sfânta și Marea Miercuri este prilej pentru Biserică de a ne aminti de femeia păcătoasă, cea care unge picioarele lui Hristos cu mir și cu lacrimi, le șterge cu părul capului ei și primește de la Dumnezeu iertarea păcatelor ei. La Utrenia zilei cântăm troparul Casianei, marele imnograf din secolul al IX lea, în care se spune despre femeia ce căzuse în păcate multe, dar și despre alte cântări ce mărturisesc manifestarea dragostei față de Hristos, cea care îl eliberează cu adevărat pe om.

Într-una din stihirile de la Stihoavna Utreniei citim o frază care ne spune multe: „Cea deznădăjduită pentru viaţă şi încredințată pentru întoarcere, purtând miresme, s-a apropiat de Tine”. Viața este păcătoasă. Iubim și trăim păcatul în fiecare clipă a vieții noastre, fie făcându-ne voia și sprijinindu-ne pe egoismul nostru, fie dedându-ne păcatelor și plăcerilor, fie respingând prezența lui Hristos din viața noastră. Și nu numai aceasta. De cele mai multe ori nu conștientizăm cât de mult ne iubește Hristos, de aceea disprețuim cu totul prezența Lui, ne lepădăm de ea și nu auzim mesajul Lui.

Femeia păcătoasă era deznădăjduită de viața ei. Însă era încredințată pentru calea către mântuire. Dragostea către Iisus îi arăta calea adevăratei libertăți. Căci dragostea ne face smeriți. Dragostea ne face să înțelegem că este nevoie de întristare pentru ceea ce ne desparte de Hristos și de pocăința care ne aduce lângă El. Dragostea ne ajută să înțelegem că nu putem să fim de sine stătători, ci că avem nevoie de Hristos. Dragostea este cea care ne face să îndrăznim. Să iertăm, ca să fim iertați. Să izvorască din inima noastră lacrima compătimirii pentru toți. Să cădem la picioarele Izbăvitorului, străduindu-ne să punem un început nou.

Epoca noastră are ca punct de referință stăpânirea și puterea. Cel care iubește nu înseamnă mai nimic. Chiar și dragostea este închistată în logica autosuficienței și a desfătării și devine egoism pentru doi sau mai mulți. Biserica ne propune dragostea care eliberează. Dragostea Crucii și a Învierii, fiindcă Hristos este Dragostea. Dar și toți câți L-au urmat, cu femeia păcătoasă drept pildă în această zi, au trăit dragostea și au gustat bucuria adevăratei eliberării.

Nu-l eliberează pe om nici cunoștințele, nici plăcerile, nici puterea tehnologiei, nici cea a banului, nici afecțiunea trupului. Nici iubirea de oameni, precum nici comunicarea socială nu sunt puteri eliberatoare. Contribuie, dar nu rezolvă această nevoie profund existențială a fiecăruia. Numai comuniunea adevărată cu Hristos conduce la cunoașterea căii de eliberare. Este de ajuns o lacrimă, tăcerea pocăinței, iertarea, prinosul și jertfirea pentru aproapele. Și în sfârșit, prezența lui Hristos în viața noastră.

CITEȘTE MAI MULTE PE: Doxologia.ro

Săptămâna Patimilor - Sfânta și Marea Marți

In Martea Mare din Saptamana Patimilor Domnului, Sfintii Parinti au randuit sa se citeasca Pilda celor zece fecioare. Aceasta pilda ne prezinta zece fecioare, cinci "intelepte" si cinci "neintelepte", care se pregatesc pentru nunta. In Noul Testament, intalnirea cu Hristos este asemanata unei nunti. Hristos se numeste pe sine "mire", iar Apostolii poarta numele de "prietenii mirelui". Mireasa lui Hristos este Biserica.

In aceasta pilda, Imparatia cerurilor este asemanata cu zece fecioare, care luandu-si candelele, au iesit in intampinarea mirelui. Mentionam ca la evrei exista obiceiul ca la casatorie, mirele sa mearga in casa miresei, unde era asteptat de ea si de prietenele ei. De aici se pleca spre casa mirelui, iar acolo se organiza ospatul de nunta.

Astfel, prin cuvintele "fecioarele au iesit in intampinarea mirelui", nu trebuie sa intelegem ca fecioarele au iesit pe strada, ci doar din incaperea unde se aflau, in mod firesc alaturi de mireasa, asteptandu-l pe mire.

Mirele intarzie, iar fecioarele adorm. La miezul noptii, se vesteste sosirea lui. Fecioarele se trezesc sa-l intampine. Untdelemnul din candelele celor nebune este pe sfarsite. Fecioarele "neintelepte" (nebune) vor cere celor intelepte sa le imprumute dintr-al lor. Acestea nu vor, pe motiv ca si candelele lor se pot stinge prin acest imprumut. Astfel, fecioarele nebune merg sa cumpere untdelemn. In timp ce ele lipsesc, soseste mirele. Acesta intra la nunta impreuna cu fecioarele "care erau gata de nunta" si usa se inchide. Vor ajunge si fecioarele nebune, dar vor gasi usa inchisa. Vor striga: "Doamne, Doamne, deschide-ne noua". Mirele le raspunde: "Adevarat zic voua: Nu va cunosc pe voi". Parintele Constantin Galeriu, cercetand originalul grecesc al Noului Testament a gasit interpretarea: "Nu recunosc chipul meu in voi", deci chipul nostru autentic este in Hristos. Pilda se incheie cu aceste cuvinte: "Privegheati si va rugati, ca nu stiti ziua, nici ceasul cand vine Fiul Omului".

Hristos a dorit ca prin aceasta pilda sa ne descopere importanta pregatirii in vederea judecatii de apoi. Parintele Petroniu Tanase marturiseste ca intotdeauna diavolul ascunde pacatul sub chipul virtutii. "Adeseori forma, atat a virtutii, cat si a pacatului poate fi aceeasi, pe cand scopul le deosebeste hotarat; scopul a toata fapta buna este Dumnezeu, iar scopul pacatului este moartea. De aceea, o fapta buna ca sa fie virtuoasa, are nevoie de o garantie ca scopul ei duce la Dumnezeu. Aceasta garantie, Dumnezeu a pus-o in aproapele nostru: "Intrucat ati facut aceasta unuia din acesti frati prea mici ai Mei, Mie Mi-ati facut!” (Matei 25, 40) va zice Domnul. De aceea, orice fapta virtuoasa se valorifica prin purtarea pe care o avem fata de aproapele nostru; este o fapta de dragoste, de milostenie fata de dansul. Milostenia este deci certificatul de garantie al virtutii, ca este bine facuta, ca duce la Dumnezeu".

De aici reiese ca in vremea postului nu trebuie sa ne oprim doar la infranare, nevointe, metanii etc, ci toate acestea trebuie insotite de milostenie.

Am intalnit si aceasta interpretare: Candelele aprinse simbolizeaza faptele bune, care trebuie sa arda pana la sfarsitul lumii, adica pana la sfarsitul fiecaruia sau pana la Parusie. Flacara este alimentata de untdelemn. Prin untdelemn, intelegem credinta. Ea nu se poate imprumuta altora, fiind un dar strict personal. Sfantul Serafim de Sarov sustine ca lampile goale simbolizeaza absenta darurilor Sfantului Duh din inima lor. Lumina lor s-a stins din cauza lipsei unei credinte puternice, care sa se manifeste prin fapte bune. Fecioarele nebune, fara sa fi facut un rau aproapelui, au pacatuit pentru ca nu s-au ingrijit de lumina din suflete.

Nu exista osanda mai grea decat aceea de a-I ramane necunoscut lui Hristos.

Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca somnul reprezinta moartea, iar strigarea de la miezul noptii, "Iata, mirele vine", reprezinta trambita arhanghelului (I Tesaloniceni 4, 16) prin care suntem chemati la judecata.

In nasterea duhovniceasca, mai intai murim si mai tarziu ne bucuram de unirea cu Mirele Hristos ("Ne-am ingropat cu El, in moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a inviat din morti, prin slava Tatalui, asa sa umblam si noi intru innoirea vietii" - Romani 6, 4). Vietuirea duhovniceasca este diferita de vietuirea lumeasca. De aceea, viata duhovniceasca nu incepe cu nunta, ci cu moartea.

Intrarea in Imparatia lui Dumnezeu este asemenea unei nunti. Pentru acest lucru, Hristos vine ca Mire la Judecata de apoi .

Pilda celor zece fecioare este un indemn la o neincetata priveghere: "De aceea si voi fiti gata, ca in ceasul in care nu ganditi Fiul Omului va veni".

CITEȘTE MAI MULTE PE: CrestinOrtodox.ro

Dramaturgul sucevean Matei Vișniec: ”România, rezervă de zilieri pentru Europa”

Dramaturgul și poetul sucevean Matei Vișniec are, din punctul nostru de vedere, o opinie foarte pertinentă în contextul scandalului actual referitor la ”exportul” muncitorilor români care sunt solicitați pentru a presta munci agricole în alte state. Situația nu este nouă, se repetă în fiecare an, dar acum a ieșit mult mai tare în evidență datorită pandemiei pe care o traversăm și a faptului că în organizarea și transportul acestor muncitori pare că nu se respectă anumite reguli de siguranță, reguli pe care normal am fi obligați să le respectăm cu toții în această perioadă !?

Matei Vișniec a scris în ediția online a RFI România despre acest subiect, a putut fi auzit și la Radio RFI, iar articolul te face să cazi serios pe gânduri. De exemplu această frază : ”Şi totuşi, şi totuşi nu mi se pare normal ca anii să treacă iar românii să rămînă, în Europa, doar cu faima de buni sparanghelişti, de buni îngrijitori de persoane vârstnice, de buni lucrători pe şantiere… Personal, după 30 de ani de la căderea comunismului, parcă aşteptam mai mult de la istorie, de la Europa, de la oamenii politici români şi chiar de la români.”

Vă invităm să citiți în continuare articolul complet publicat de domnia sa, chiar merită:

Există multe proverbe româneşti legate de muncă. Dau cîteva exemple: „Omul muncitor e ca pomul roditor”. Sau „Munca înobilează pe om.” Învăţătura populară tinde să ne spună că a munci, oriunde şi orice, nu este un lucru ruşinos, dimpotrivă. A-ţi cîştiga pîinea cu sudoarea frunţii este o virtute, iar omul care munceşte este întotdeauna demn de respect. Ceea ce nu captează însă proverbele este raportul dintre muncă şi durată, muncă şi vîrstă, muncă şi condiţii de muncă, muncă şi răsplată, muncă şi satisfacţie profesională, muncă şi perspectivă profesională. Unele proverbe deschid totuşi astfel de căi de reflecţie, cum ar fi „Meseria, brăţară de aur.”

Recurg la această introducere pentru a spune de fapt că şi eu apreciez munca, dar cînd sute de mii de români rămîn la „munca de jos” an de an, şi cînd anii trec şi nu văd mai schimbări de perspectivă, ceva mă nelinişteşte. Sau mai precis simt un gust amar.

În acest moment Uniunea Europeană, corabia pe care ne aflăm cu toţii, navighează pe o mare agitată. Dar tangajul, altfel spus oscilaţiile navei provocate de valuri, îi afectează în mod diferit pe europeni. Cei mai balansaţi dintr-o parte în alta a navei par să fie românii. În jur de 200 000 s-au întors în ţară din cauza epidemiei, fără să fie primiţi cu mult entuziasm. Cei care se pregăteau să vină de Paşte sunt sfătuiţi să renunţe. Dar pentru alţi o sută de mii sau şi mai mulţi se pregătesc contracte şi zboruri speciale ca să meargă la lucru în serele din diferite ţări occidentale.

Sigur că atunci cînd eşti şomer în România şi ţi se oferă o sută de euro pe zi ca să culegi sparanghel în Germania, mai ales că românii au faima că ar fi buni sparanghelişti, Europa pare o binecuvîntare. Şi totuşi, şi totuşi nu mi se pare normal ca anii să treacă iar românii să rămînă, în Europa, doar cu faima de buni sparanghelişti, de buni îngrijitori de persoane vîrstnice, de buni lucrători pe şantiere… Personal, după 30 de ani de la căderea comunismului, parcă aşteptam mai mult de la istorie, de la Europa, de la oamenii politici români şi chiar de la români.

Sigur, România trimite în străinătate şi mînă de lucru calificată. Într-un articol publicat în cotidianul Le Monde, Mirel Bran arată că în ultimii zece ani au plecat din România în ţările Europei occidentale 25 000 de cadre medicale. Şi tot Mirel Bran citează surse oficiale din care rezultă că România are una dintre cele mai slabe densităţi medicale din Europa. Dacă în România vom asista la o veritabilă dramă umană în contextul actualei epidemii, faptul că ţara s-a vidat de medici şi de infirmieri, pe fondul unei viziuni europene ultraliberale, trebuie să ne îngrijoreze profund.

Nu sunt primul jurnalist care, pe fond de Brexit şi de alte crize, evocă acest subiect, cel al inegalităţilor acumulate în materie de dezvoltare economică în Europa. Specialişti de renume avertizează de mai mulţi ani că Estul Europei a fost neglijat, menţinut cu un fel de statut de rezervă de mînă de lucru ieftină. Ceea ce echivalează pentru România cu un statut de ţară subdezvoltată. Speranţa unui decolaj economic spectaculos în România nu s-a concretizat. Iar cifrele legate de creşterea economică sunt neconcludente, atunci cînd patru milioane de români lucrează în străinătate. Există ţări pe glob care au pornit, în urmă cu 30 de ani, de la acelaşi nivel ca România, şi au ajuns mult mai departe. Ar trebui poate să analizăm modelul Coreii de sud, care în urmă cu 30 de ani era efectiv considerată o ţară subdezvoltată.

Citesc în presa franceză articole în care unii editorialişti nu ezită să se declare umiliţi întrucît o mare putere economică precum Franţa depinde acum de măştile sanitare fabricate în China. Eu cred că şi noi, românii, avem motive să ne simţim umiliţi dacă în continuare, timp de încă trei decenii, vom fi cei mai solicitaţi sparanghelişti ai Europei.

În urmă cu exact 70 de ani începea în România distrugerea clasei ţărăneşti printr-o cooperativizare barbară a agriculturii. Procesul a durat 12 ani, pentru că ţăranul rezista împotriva spolierii sale. Şi oricum nu înţelegea de ce trebuia să lucreze la colhozul comunist şi nu pe pămîntul lui. Ceea ce s-a distrus atunci s-ar părea că nu s-a putut repara după căderea comunismului, în ciuda retrocedării pămînturilor. Țara care putea să fie un paradis de ferme şi de produse bio, datorită obtuzităţii propriei clase politice şi a indiferenţei europene, furnizează şi în primvara aceasta mîini agere şi harnice fermelor occidentale. Poate că este timpul să ne revoltăm împotriva unora dintre proverbele româneşti, în frunte cu acesta: „Cine munceşte şi tace, mai multă treabă face”.

Puteți asculta, mai jos, și varianta audio a relatării care a fost difuzată la radio:

SURSA: RFI România