Strada cu numele poetului Adrian Paunescu, la Vatra Dornei

Poetul Adrian Paunescu a cumparat în anul 1998 un apartament pe strada Parcului din Vatra Dornei, pentru a petrece în orasul-statiune scurte vacante.

Strada din Vatra Dornei unde se afla apartamentul poetului Adrian Paunescu va purta numele acestuia. Primarul orasului, Ioan Moraru a declarat ieri ca va initia un proiect de hotarare în acest sens, care va fi supus aprobarii Consiliului Local. “Pe aceastra strada, situata în apropierea parcului locuiesc aproximativ 60 de familii. Eu am purtat discutii cu cativa locuitori si am facut aceasta propunere care a fost agreata. Cert este ca odata schimbat numele aleei, din partea localnicilor apar niste costuri, trebuie schimbate cartile de indentitate, modificari în ce priveste evidenta la biroul Spatiului Locativ din cadrul Primariei, carte funciara etc. Dar cred ca daca este rabdare si întelegere acestea vor fi operate si nu vor fi discutii contradictorii ”, a spus edilul orasului.

Trebuie precizat ca poetul Adrian Paunescu a cumparat în anul 1998 un apartament pe strada Parcului din Vatra Dornei pentru a petrece în orasul-statiune scurte mini-vacante. Edilul localitatii considera ca toti cei care formeaza deliberativul local, indiferent de culoarea politca, vor fi de acord cu aceasta initiativa. Primarul Ioan Moraru a mai spus ca tot în memoria celui care a fost Adrian Paunescu în parc, pe Aleea Scriitorilor, alaturi de alte chipuri ale unor ilustrii oameni de cultura si de arta, va fi montat un bust al marelui poet plecat la ceruri saptamana trecuta.

Adrian Paunescu detine pe strada Parcului la parterul unei case naţionalizate un apartament cu 3 camere. Vecinii au arborat un drapel negru la intrarea în locuinta imediat dupa ce a fost anuntat decesul marelui poet. Ei ne-au povestit ca Adrian Paunescu venea rar în zona, cel mai mult prefera sa vina vara, iar Carmen si Ana Maria, sotia si fiica poetului, preferau sa vina la munte iarna. „Apartamentul este unul cât se poate de simplu, doar pentru vacante. Nu l-am vazut de vreo 3-4 ani. Cel mai mult venea vara, mai facea un gratar si se plimba prin parc. Statea maxim 2-3 zile ”, ne-a spus Viorel Bliontu, fochist la o vila apropiata apartamentului lui Adrian Paunescu.


Pregătiri pentru sărbătorile iernii la Poiana Stampei

La Poiana Stampei au început deja pregătirile pentru sărbătorile de iarnă, comuna fiind printre cele incluse în acest an în proiectul „Crăciun în Bucovina”.

De la primarul Elisei Todaşcă, am aflat că în perioada 5.12.2010-3.01.2011, Primăria şi Consiliul Local, Căminul Cultural, biserica, Şcoala cu Clasele I-VIII Poiana Stampei vor fi implicate în activităţi culturale şi religiose specifice sărbătorilor de iarnă. De la Sf. Nicolae până la Crăciun, colindele se vor face auzite în casele creştinilor sau locaşele de cult, femeile, indiferent de vârstă, şi fetele de măritat vor continua tradiţia şezătorilor, iar feciorii şi copiii vor pregăti măştile şi ustensilele specifice pentru dansul caprelor, mascaţilor, urşilor, pluguşorul sau sorcovitul. În toată această perioadă, turiştii care tranzitează comuna sau sunt oaspe-ţii pensiunilor din zonă vor putea asista la repetiţiile şi pregătirile făcute de artişti la casa-muzeu, pe scena din parcul primăriei sau în sala de festivităţi a primăriei.

„Poartă de intrare în Bucovina dinspre Ardeal, comuna Poiana Stampei, este una dintre cele mai frumoase vetre etnofolclorice din Ţara Dornelor. Zestrea materială şi spirituală adunată în acest minunat «colţ de Rai» a impresionat de-a lungul timpului trecătorii şi turiştii, ospitalitatea şi bunătatea localnicilor fiind cunoscute peste tot în ţară şi în lume” ne-a declarat Petrică Chiforescu, directorul Căminului Cultural Poiana Stampei.

Ca în fiecare an, cel mai important eveniment va avea loc pe 25 decembrie în cadrul Spectacolului extraordinar „Sfântă seară de Crăciun” ediţia a XI-a, când, pe scena în aer liber din parcul primăriei, alături de cetele de colindători şi urători, vor evolua Grupul vocal „Flori de pe Dorna” şi Ansamblul „Poieniţa” al Căminului Cultural Poiana Stampei, care va prezenta un spectacol special de Sărbători, din care nu vor lipsi jocul caprelor, jocul mascaţilor şi al ursului, urăturile şi scenetele pregătite de artistul popular Niculai Rusu. Conducerea muzicală şi coregrafia aparţin profesorilor Dănuţ Lăcătuş, Vasile Chiforescu, Dorina Paicu şi Petrică Chiforescu. Parteneri şi colaboratorii, ca la fiecare eveniment important desfăşurat în comună, sunt filiala ANTREC Bucovina, Asociaţia Culturală „Roua cerului”, pensiunile şi agenţii economici locali.

„Organizatorii acestui eveniment la nivel local, Primăria şi Consiliul Local Poiana Stampei, primarul Elisei Todaşcă şi viceprimarul Viluţ Mezdrea, îi invită pe toţi iubitorii de frumos, de tradiţii, datini şi obiceiuri la Poiana Stampei, pentru că aici, omenia, bunătatea şi ospitalitatea se împletesc cu frumosul şi arhaicul, într-o unitate specific bucovineană. De asemenea, frumoasele costume populare şi bucatele tradiţionale întregesc imaginea unui mic paradis, de care turiştii se despart cu greu. Veniţi în Bucovina, vă aşteptăm cu mare drag la Poiana Stampei!”, ne-a sugerat primarul Elisei Todaşcă.

SURSA: CraiNou.ro

Vicecampion mondial la schi, plătit cu 100 de lei pe lună

Jaf pe bani publici şi umilinţă la Clubul Sporturilor de Iarnă din Vatra Dornei. Cam acestea sunt ingredientele pe care le suportă de luni de zile unul dintre cei mai promiţători schiori din România.

Este vorba de Petrică Hogiu, sportiv legitimat la CSI Vatra Dornei, şi care în luna ianuarie a acestui an a devenit vicecampion mondial în proba de 20 de kilometri pursuit contând pentru Campionatele Mondiale de juniori la schi fond. Deşi a obţinut acest rezultat de excepţie pentru sporturile de iarnă din România, devansând sportivi din ţări cu mare tradiţie în domeniu, gen Norvegia sau Rusia, Petrică Hogiu primeşte o indemnizaţie de mizerie. În cursul acestui an, sportivul a fost „recompensat” cu suma de 1.000 de lei, bani pe care i-a primit în cursul lunilor ianuarie şi februarie. Practic, în cele 10 luni ale acestui an, Hogiu a încasat, în medie, câte 100 de lei. Autorul acestei ruşini naţionale este Octavian Pungovschi, directorul Clubului Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei, care îşi bate joc efectiv de cel mai bun sportiv al clubului.

Informaţia a fost confirmată de Puiu Gaşpar, secretarul general al Federaţiei Române de Schi şi Biatlon. „Ştiu că între clubul de unde provine sportivul şi CSI Vatra Dornei era o înţelegere pentru achitarea unei indemnizaţii lunare de 1.000 de lei. Până acum, cei de la CSI Vatra Dornei nu şi-au respectat angajamentul, deşi fonduri au existat la acest club, chiar substanţiale. Un sportiv de valoarea lui Petrică Hogiu merită să primească tot ce are nevoie pentru a face performanţă. Ar fi păcat să se piardă pe drum cea mai mare speranţă a schiului din România”, a declarat Puiu Gaşpar.


Zece perechi de adolescenţi, în concurs pentru cei mai frumoşi boboci ai Grupului Şcolar „Vasile Deac” din Vatra Dornei

Zece perechi de adolescenţi se vor întrece în această seară pentru titlurile de Miss şi Mister Boboc 2010 ai Grupului Şcolar „Vasile Deac” din municipiul Vatra Dornei, balul fiind programat începând cu ora 19:00, în „Club OK” din localitate.

Cosmin Apetrei şi Raluca Crăciunescu, Andrei Creţu şi Raluca Zăpârţan, Lucian Popa şi Petronela Clanetaru, Ionuţ Iftinca şi Elena Sandu, Marian Flocea şi Ionela Leahu, Sebastian Lostun şi Patricia Iaţcu, Tudor Silea şi Daniela Todaşcă, Fernando Bumbuc şi Adina Lemnariu, Florin Hilbert şi Ionela Marian şi Valentin Vlad şi Ionela Olariu sunt cei 20 de elevi de-a IX-a care se vor întrece pentru desemnarea celor mai frumoşi boboci de la „Vasile Deac”.

„Ne-am descurcat şi anul acesta destul de bine şi cu organizarea, dar mai ales cu sponsorizările, pentru că cei de la Liceul Ion Luca (n.r. - celălalt liceu din Vatra Dornei) au organizat petrecerea înaintea noastră şi am avut de apelat cam la aceiaşi sponsori. Sperăm să avem un public numeros şi să-i alegem pe cei mai buni dintre boboci”, ne-a mărturisit Andrei Filip, unul dintre organizatori.

Finaliştii au început deja repetiţiile în clubul care va găzdui şi balul, ei familiarizându-se cu microfonul şi la un post local de radio (n.r. – ORION), acolo unde au fost invitaţi de Doru Bighiu, cel care va prezenta, la fel ca şi în anii trecuţi, balul de la „Vasile Deac”.

Membrii juriului din acest an vor fi profesori şi câştigătorii ediţiilor precedente ale balului, precum şi reprezentanţi ai sponsorilor.

„Muncim mult să de la an la an, iar rezultatele de la admiterea din vară ne îndreptăţesc să spunem că am câştigat mult la capitolul imagine, unde eram deficitari în trecut, când aveam statutul de şcoală de arte şi meserii. Organizatorii şi bobocii sunt foarte emoţionaţi şi muncesc mult pentru ca balul să iasă perfect!”, ne-a declarat profesoara Mihaela Aicoboaie, „sufletul” echipei de organizatori, cea care are şi rolul de consilier educativ la grupul şcolar dornean.

În zona de munte a judeţului a avut loc, vinerea trecută, şi balul bobocilor celor de la Grupul Şcolar Iacobeni, bal care s-a desfăşurat la Clubul Minier din localitate.


Biserica din Poiana Stampei, 125 de ani de existenţă

La Poiana Stampei vor avea loc duminică, 7 noiembrie, manifestările dedicate împlinirii a 125 de ani de la zidirea bisericii din localitate. În organizarea parohiei cu hramul Sf. Arh. Mihail şi Gavril, a Primăriei şi a Consiliului Local ale comunei Poiana Stampei, începând cu ora 9,30, un sobor de preoţi şi diaconi, avându-l în frunte pe protopopul de Câmpulung, Aurel Goraş, va oficia Sfânta Liturghie. Răspunsurile vor fi date de către corala „Andrei Mureşanu” din Bistriţa-Năsăud.

Singura biserică din lume construită în cinstea unei căsătorii

Biserica cu hramul Sf. Arh. Mihail şi Gavril din Poiana Stampei este construită între anii 1883-1885, cu aprobarea Imperială a lui Francisc Iosif I. Aşa cum am aflat de la preotul paroh Domiţian Tătaru, este singura biserică din lume construită în cinstea unei căsătorii, a fiului împăratului Rudolf cu Ştefania de Belgia. Deşi iniţial autorităţile vieneze nu au aprobat construcţia unei biserici ortodoxe în această localitate, sătenii care au mers la administraţia austro-ungară de la Viena pentru aprobări s-au folosit de căsătoria fiului împăratului, spunând că această biserică este închinată acestui eveniment. În biserică se păstrează şi astăzi cele patru policandre din cristal din Viena care au fost primite de la coloniştii care s-au aflat de-a lungul frontierei cu Moldova. Tot în această biserică se mai află odoarele cu care a fost înzestrată, cum ar fi o Sfântă Evanghelie din anul 1859 tipărită la Sibiu de Mitropolitul Ardealului Andrei Baron de Şaguna.

Picturi aparţinând lui Epaminonda Bucevschi

Catapeteasma şi icoanele împărăteşti, precum şi icoana Maicii Domnului şi a Mântuitorului Nostru Iisus Hristos sunt pictate de către pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi. Absolvent al Seminarului Teologic din Cernăuţi şi a Şcolii Speciale pentru pictură istoriografică a Academiei de Arte de la Viena în cadrul căreia a primit premiul “GUNDEL” pentru cele mai bune studii generale, Epaminonda Bucevschi a fost pictor diecezan, post în care a iniţiat o nouă ordine iconografică în pictura bisericească din Bucovina. A pictat şi restaurat 43 de iconostase la episcopiile din Roma, Iaşi, Zagreb, Viena şi circa 31 de biserici, de referinţă rămânând Catedrala din Zagreb.

Numărul impresionant de lucrări semnate de Bucevschi, dar şi faptul că tot lui i se datorează, în bună măsură, stabilirea adevărului cu privire la chipul real al domnitorului Ştefan Cel Mare şi Sfânt, pe baza iconografiei din Tetraevanghelul de la Humor şi din bisericile ctitorite de voievod, dau valoare catapetesmei şi icoanelor împărăteşti de la biserica din Poiana Stampei. Restul bisericii este pictată în stil tempera pe pânză de pictorul Vasile Pascu. Deşi a fost martora celor două războaie mondiale, biserica a dăinuit în forma iniţială până în zilele noastre.

Simeon Florea Marian, primul preot de la Poiana Stampei

Aşa cum am aflat de la preotul paroh, Domiţian Tătaru, primul preot care a slujit la Poiana Stampei a fost marele folclorist român preot Simeon Florea Marian, care a deschis calea spre credinţă locuitorilor din această zonă între anii 1875 -1877. Acesta a fost urmat de preotul Dimitrie Brăileanu, cel care a fost şi primul învăţător din localitate. Unul dintre preoţii iubiţi de săteni, Dionisie Munteanu şi-a găsit sfârşitul pe front, în Galiţia, în Primul Război Mondial. Un alt ziditor al altarului la Poiana Stampei a fost preotul Dimitrie Popovici, care a zidit Mănăstirea Podu Coşnei în 1926.

SURSA: MonitorulSV.ro

Lucrările de modernizare a DN 17 au fost finalizate

Şoferii care se vor deplasa cu maşinile pe DN 17, între Suceava şi limita judeţului cu Bistriţa-Năsăud, nu vor mai fi nevoiţi să aştepte la semafoarele montate în zonele în care se lucrează pentru modernizarea acestui drum. Aceasta după ce, în cursul zilei de marţi, au fost terminate lucrările la ultimul pod aflat în construcţie pe tronsonul DN 17 care străbate judeţul Suceava. Este vorba despre podul din localitatea Molid, comuna Vama, la finalizarea lucrărilor şi îndepărtarea ultimelor semafoare de pe DN 17 fiind prezent şi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. Acesta a declarat că în momentul de faţă pe DN 17 nu mai există porţiuni în care circulaţia să fie blocată de semafoare, principalele lucrări de modernizare fiind finalizate.

„În acest moment s-a deschis circulaţia pe ultimul pod care s-a construit pe DN 17. Este una dintre investiţiile mari din România în infrastructura de transport rutier. Un drum de 136 de kilometri prin judeţul Suceava, care leagă Moldova de Ardeal, Suceava de Cluj, şi care trece prin 16 localităţi din judeţul nostru. Trebuie să mulţumesc constructorilor care s-au ţinut de cuvânt. De aici încolo nu mai există semafoare pe DN 17 şi nu mai există poduri de construit”, a spus Flutur. El a arătat că în prezent constructorii lucrează la finalizarea marcajelor rutiere.

Şeful administraţiei judeţene a mai declarat că valoarea totală a investiţiei în modernizarea DN 17 de la Suceava şi până în pasul Tihuţa se ridică la suma de 96 de milioane de euro. Gheorghe Flutur a spus că lucrările de modernizare au fost realizate de firmele greceşti Mochlos şi Aktor, precum şi de firma SC CF Grup Colas Iaşi.

„Cred că în două săptămâni vor fi gata şi echipamentele rutiere şi marcajul, astfel încât acest drum să fie un drum modern, un drum adevărat al României europene”, a spus Flutur. El a mai adăugat că în prezent se mai lucrează la repararea unei porţiuni de drum din comuna Ilişeşti care a fost afectată de alunecările de teren.


Arhitectul de la Al Burj, dorneanul Cristian Gavrilescu, doctor honoris causa al Universităţii din Suceava

Arhitectul originar din Vatra Dornei Cristian Gavrilescu, unul dintre arhitecţii care au proiectat Al Burj din Dubai, cel mai înalt turn din lume, va primi titlul Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava vineri, de la ora 11, în aula din corpul E al instituţiei.

Distincţia acordată la propunerea Facultăţii de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, ca recunoaştere a meritelor arhitectului Cristian Gavrilescu - „o personalitate complexă, preocupată permanent de consecvenţa muncii proprii, de performanţă realizată prin ieşirea din tiparele comune şi de stabilirea de noi standarde ale excelenţei”, în opinia rectorului Adrian Graur, preşedintele comisiei de acordare a titlului.

Cristian Gavrilescu s-a născut la 29 aprilie 1968, a absolvit Colegiul de Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti, iar în 1998 Institutul de Arhitectură “Ion Mincu”. “Imediat după absolvire am plecat la New York, unde am învăţat meserie, coordonând lucrări guvernamentale în construcţie, pentru că arhitectura este un job care se învaţă pe şantier şi nu la planşetă”, mărturiseşte arhitectul.
La New York urmează masteratul în arhitectură, apoi primeşte licenţa de arhitect pentru statele New York şi Florida, ajungând să lucreze cu unii dintre cei mai renumiţi arhitecţi la nivel mondial, precum Charles Gwathmey şi I.M. Pei, arhitectul piramidei de la Luvru. Întrucât după 11 septembrie 2001 americanii deveniseră “reticenţi” în a mai lucra în statele arabe, arhitectul Gavrilescu a preluat proiectele pe care arhitectul Pei le deţinea în Orientul Mijlociu, printre care şi construcţia Al Burj, cum i se mai spune, din Dubai, o clădire de peste 1000 metri înălţime.

Din 2005 se mută în Europa, la Londra, lucrând ca specialist în clădiri înalte, dar între timp înfiinţează la Bucureşti propriul studio de design, Geometrik Design. În Dubai a mai lucrat la proiectarea a două turnuri de 50 de etaje, în Kuweit la unul de 70 de etaje, dar în ultimii ani s-a dedicat unor proiecte din România, precum Synevo Medical Center şi Pipera Office Tower din Bucuresti, Shopping Center din Baia Mare ş.a.


Proprietarul telescaunului din Vatra Dornei, fără emoţii la controlul Prefecturii

Proprietarul telescaunului din Vatra Dornei, Ilie Boancheş, a declarat, ieri, că toate verificările la care a fost supus în cadrul anchetei ordonate de prefectul Sorin Popescu au arătat că nu sunt probleme în exploatarea instalaţiei. Ilie Boancheş a afirmat că până acum a fost în control ISCIR, dar nu are emoţii nici pentru verificări făcute de alte instituţii.

„La noi toate sunt în regulă. Din 1980 lucrăm cu oameni autorizaţi, totul este legal, nu facem nimic clandestin. Verificările la telescaun se fac zilnic, conform legii, şi sunt trecute în registru. În 20 de ani, e primul incident. A picat un rulment, dar asta se poate întâmpla şi la Mercedes”, a spus proprietarul telescaunului unde, la sfârşitul săptămânii trecute, 43 de turişti au rămas blocaţi aproape o oră şi jumătate, din cauza unei defecţiuni tehnice.

Turiştii au fost aduşi în siguranţă la sol de voluntarii de la serviciul public Salvamont. În ce priveşte colaborarea cu acest serviciu, Boancheş a spus că este foarte bună şi că există un protocol încheiat între firma sa şi salvamontiştii dorneni tocmai pentru intervenţii rapide în situaţii de genul celei petrecute vineri după-amiază.

După incidentul de săptămâna trecută, prefectul de Suceava a cerut instituţiilor abilitate verificarea tuturor instalaţiilor de telescaun şi teleschi din judeţ. Rezultatele vor fi făcute publice la sfârşitul acestei săptămâni.


Minor ameninţat cu pistolul la gât şi lovit cu arma în faţă

Un adolescent în vârstă de 17 ani a ajuns la spital, după ce a fost lovit de un individ care, deranjat că mai mulţi tineri făceau gălăgie în faţa casei sale, a ieşit cu cuţitul şi pistolul în drum, să facă linişte.

Incidentul s-a petrecut marţi seară, în jurul orei 23:00, pe raza comunei Şaru Dornei.

Tânărul ajuns la spital, un minor în vârstă de 17 ani, susţine că agresorul, Mihai S., în vârstă de 25 de ani, i-a pus iniţial pistolul la gât, iar apoi l-a lovit cu mânerul armei în zona feţei.

Agresorul recunoaşte că a ieşit din casă, înarmat cu pistol şi cuţit, şi că l-a lovit pe adolescentul în cauză, dar nu mânerul pistolului, ci cu pumnul. Culmea, tot el a fost cel care a sunat la 112 şi a reclamat incidentul.

Afirmaţia lui Mihai S. este contrazisă şi de tinerii care se aflau împreună cu victima în seara agresiunii.

Poliţiştii dorneni au ridicat de la locuinţa agresorului două pistoale neletale, cu bile de cauciuc, pentru care tânărul avea permis de port armă obţinut cu câteva luni în urmă.

În urma incidentului, agresorul s-a ales cu dosar penal pentru lovire şi alte violenţe, ameninţare şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, riscând să rămână şi fără permisul de port armă.


ANUNT - Vand Teren Vatra Dornei


Detalii Anunt: Persoana fizica vand teren intravilan cu destinatie constructii in vatra dornei suprafata 3371 mp carte funciara utilitatile includ curent apa terenul este la soseaua principala dn17 si la 5 minute de partia din oras prin spatele terenului trece raul dorna posibilitate amenajare lac etc pentru detalii pot trimite si poze accept si variante auto.

Pret: 12 euro/mp

Nume: Mihai

Telefon: 0722 659 925

E-mail: codorean_m@yahoo.com

Prefectul a cerut verificarea tuturor telescaunelor de pe pârtiile din judeţ

O comisie de control formată în baza unui ordin al prefectului de Suceava, Sorin Popescu, va verifica toate instalaţiile de tip telescaun şi teleschi de pe pârtiile din judeţ. Sorin Popescu a precizat că din comisie fac parte specialişti ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţe, Inspectoratului în Construcţii şi Inspectoratului Teritorial de Muncă. Aceştia vor trebui să verifice instalaţiile de teleschi şi telescaun de pe pârtiile din Vatra Dornei, Gura Humorului, Mălini şi Cîrlibaba.

Ordinul prefectului a fost emis după ce la sfârşitul săptămânii trecute 43 de adulţi şi copii au rămas blocaţi aproape trei ore în telescaunul din Vatra Dornei din cauza unei defecţiuni tehnice la instalaţia de transport pe cablu. Prefectul judeţului a spus că membrii comisiei vor verifica atât starea în care se află instalaţiile de telescaun şi teleschi de pe pârtiile din judeţ, dar şi dacă firmele sau instituţiile care exploatează aceste echipamente au încheiate contracte de service sau au asigurată intervenţia în cazul apariţiei unor situaţii precum cea de la Vatra Dornei. Sorin Popescu a mai spus că rezultatele controlului vor fi cunoscute până la sfârşitul acestei săptămâni.


Şeful Salvamont Vatra Dornei acuză Consiliul Judeţean de finanţare discreţionară a serviciilor publice

Salvamontiştii din Vatra Dornei îl acuză pe preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, că refuză să finanţeze acest serviciu public, deşi i-au solicitat acest lucru în nenumărate intervenţii.

Şeful serviciului, Petru Ariciuc, a arătat, într-un comunicat de presă, că intervenţiile salvamontiştilor sunt gratuite şi finanţarea pentru achiziţia de echipamente este asigurată exclusiv de Primăria Vatra Dornei. „Deşi am făcut nenumărate solicitări preşedintelui Consiliului Judeţean, dl Gheorghe Flutur, de a ajuta financiar şi formaţia din Vatra Dornei, acestea au fost respinse total de către preşedinte. În momentul actual, CJ Suceava finanţează doar Serviciul Judeţean Salvamont, care asigură securitatea turiştilor în masivul Rarău. Serviciul Salvamont Vatra Dornei asigură securitatea turiştilor în masivele Suhard, Călimani şi Giumalău, precum şi pe cele trei pârtii de schi din staţiunea montană, intervenţiile acestora ajungând anual la o medie de 130 de cazuri”, afirmă Ariciuc, care a mai precizat că a solicitat fonduri după ce a văzut că şi consiliile judeţene din Cluj şi Braşov, deşi au în subordine servicii judeţene salvamont, au decis să aloce din bugetul CJ fonduri separate pentru unele servicii salvamont locale. „Este păcat că acest lucru nu se poate întâmpla şi în judeţul Suceava. Noi vom continua să ne facem datoria, fiind vorba în primul rând de pasiune, dragoste de munte şi mai ales respect pentru oamenii de munte. Dacă şi în acest domeniu atât de nobil se manifestă orgolii politice, poliţe plătite pentru insuccese electorale etc., atunci nu ne rămâne decât să aderam la propunerea unui ziarist dornean şi să mutăm administraţia staţiunii Vatra Dornei la judeţul Bistriţa”, afirmă Petru Ariciuc.

„Dacă vor să taie frunze la câini la primărie, să stea la primărie”

Ariciuc a mai precizat că recuperarea, vineri după-amiază, a 40 de turişti blocaţi în telescaun, în doar o oră şi jumătate, a demonstrat din plin profesionalismul salvamontiştilor dorneni, cu atât mai mult cu cât echipamentul de intervenţie are o vechime mai mare de patru ani, iar „cantitatea şi calitatea acestuia nu este un punct forte”.

Răspunsul lui Gheorghe Flutur a fost că, atâta timp cât salvamontiştii se vor încăpăţâna să rămână în subordinea Primăriei Vatra Dornei, nu vor primi un leu. Mai mult, Flutur i-a cerut prefectului ca de astăzi să întreprindă o anchetă asupra incidentului de vineri, de la telescaun, în care să fie verificată atât siguranţa în exploatare a telescaunului, cât şi reacţia autorităţilor locale pentru aducerea în siguranţă la sol a turiştilor. „Să treacă în subordinea Consiliului Judeţean. Dacă nu, finanţarea lor e problema Primăriei Vatra Dornei, la care au trecut din 2003. Mi se pare o nesimţire din partea primăriei să ne ceară nouă finanţare, după ce a federalizat serviciul salvamont. Dacă şi-au făcut salvamont aparte, să-şi asume acest lucru. Iar salvamontiştii... la noi e militărie, se munceşte. Dacă vor să taie frunze la câini la primărie, să stea la primărie”, a declarat Flutur.

Acesta a mai spus că Serviciul Judeţean Salvamont are un protocol cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru intervenţii şi consideră că incidentul de la Vatra Dornei afectează imaginea turismului în Bucovina, cu salvatori depăşiţi de situaţie. „Noi luptăm pentru imaginea Bucovinei, iar ei pentru menţinerea unui serviciu pe care nici măcar nu au cum să-l plătească. Mâine începe acolo o anchetă făcută de prefect”, a mai spus preşedintele Consiliului Judeţean.


Turistii au petrecut pana in zori la Castelul lui Dracula, din Pasul Tihuta



Daca sambata seara s-au strans aici vrajitoarele autohtone, acum a fost randul turistilor straini sa sarbatoreasca Halloween. Spiritele rele au fost alungate cu dans si tuica, iar cele care nu s-au dat duse, au ars pe rug.

Petrecerea din Pasul Tihuta atrage de la un an la altul tot mai multi straini, care vin prima data atrasi de mitul lui Dracula, si apoi revin, fermecati de ospitalitatea localnicilor. Americanii au Halloweenul, romanii au Castelul Dracula. Impreuna, a fost reteta unei petreceri de poveste, care a avut loc duminica noapte. Oaspetii - mai ales cei de pe meleaguri indepartate - s-au delectat cu mancaruri traditionale ardelenesti si cu palinca, iar muzica romaneasca a fost pe gustul tuturor.

Iar printre invitati au fost multi americani si sarbi. Vin aici an de an de Halloween, cu un chef nebun de distractie.

In castelul din Pasul Tihuta petrecerea a continuat mult dupa miezul noptii. Doar apropierea zorilor i-a determinat pe oaspeti sa mearga la culcare, ca niste vampiri care se respecta.


6 raniti dintre care 3 grav, intr-un accident in Pasul Mestecanis

Şase persoane au fost grav rănite, duminică după amiaza, în urma unui accident rutier produs în Pasul Mestecăniş, în judeţul Suceava. Accidentul s-a întâmplat pe drumul european E 576 (DN 17) iar în el au fost implicate două autoturisme.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava, Gabriel Panţiru, şase persoane au fost rănite în urma unui accident pe E 576 în zona Pasului Mestecăniş după ce un autoturism Audi, condus de un bărbat în vârstă de 50 de ani din comuna suceveană Marginea, a intrat pe contrasens şi a lovit un autoturism Dacia Sandero, condus de un bărbat în vârstă de 56 de ani din comuna suceveană Şaru Dornei.

Cei patru ocupanţi ai autoturismului Audi şi cei doi ocupanţi ai Daciei au fost serios răniţi.

Purtătorul de cuvânt al ISU Suceava, Alin Găleată, a declarat presei în cursul serii de duminică faptul că un echipaj al SMURD Suceava şi un altul al Staţiei de Ambulanţă din Vatra Dornei au preluat răniţii şi i-au transportat la spital pentru îngrijiri medicale.

Trei persoane sunt rănite grav.


ANUNT - Casa de vanzare in Vatra Dornei


Detalii Anunt: Casa de vanzare in Vatra Dornei, zona foarte buna, vis a vis de telescaun, constructie noua, 700 mp teren, suprafata 160 mp, din caramida, stuctura beton, mansarda lemn tratat, fatada, termosistem, termopane, invelitoare tip lindab, compusa din:
Parter: living, bucatarie, baie, hol, centrala termica, terasa;
Etaj: 3 dormitoare, 2 dressinguri, hol, scara, baie, 2 balcoane. Pret la cheie.

Pret: 125.000 Euro Negociabil

Nume: Gabriel

Telefon: 0728 261 770 ; 0747 101 043


ANUNT - Vand sau schimb locuinta la casa

Detalii Anunt: Vand locuinta la casa, recent facut sistem de termoizolare exterioara cu polistiren, etaj 1, la soare, compusa din bucatarie in suprafata de 19,5 mp, o camera in suprafata de 16,4 mp, balcon neinchis in suprafata de 2,475 mp, o veranda inchisa in suprafata de 6,86 mp, un holisor la intrare in suprafata de 1 mp, beci proprietate in suprafata de 2,76 mp, magazie de lemne in suprafata de 20 mp, stolarie din lemn recent schimbata, toaleta in interiorul casei cu spatiu pt cabina de dus. Incalzirea se face cu 2 sobe pe lemne. Suprafata totala este de 52,98 mp. Accept schimb cu o garsoniera tot in Vatra Dornei, plus diferenta de bani din partea cumparatorului.

Pret: 25000 Euro

Nume: Morariu Angela

Telefon: 0745 095 249


ANUNT - Vand teren Vatra Dornei (Plaiu Sarului) - 2450 mp

Detalii Anunt: Vand teren langa Vatra Dornei in Plaiu Sarului, 2450 mp ... drum de acces pe teren, retea de apa pe teren, peisaj deosebit si o zona linistita, pe teren se poate construi orice fel de constructie, casute de vacanta, pensiuni ... etc.

Pret: 10 Euro / mp Negociabil

Nume: Marius

Telefon: 0732 533 765


Peste 1.000 de vizitatori la expozitia de animale si produse traditionale „Fermierul”

Evenimentul s-a dorit, potrivit organizatorilor, a fi un loc de promovare a rasei de bovine si ovine Charolaise, din Franta. Presedintele CJ, Gheorghe Flutur, i-a îndemnat pe fermierii din zona de munte sa investeasca în achizitia acestei rase, care este o investitie a viitorului. La ac]iunea de promovare nu au lipsit mititeii, tuica de pruna si pastravul afumat, care a fost înregistrat la OSIM ca produs traditional.

Peste 1.000 de persoane au fost prezente ieri, la Vatra Dornei la expozitia de animale si produse traditionale „Fermierul”, manifestare organizata de Consiliul Jude]ean, Colegiul Medicilor Veterinari Suceava si Asociatiile Crescatorilor de Animale din judetul nostru. O parte din localnici au ales sa vina îmbracati în costume populare traditionale. Au participat la aceasta importanta manifestare din Dorna presedinele CJ, Gheorghe Flutur, prefectul judetului – Sorin Arcadie Popescu, deputatul PDL – Dumitru Pardau, primari din bazinul Dornelor, medici veterinari si foarte multi localnici. Nu au trecut neobservati si cativa social-democrati în frunte cu presedintele organizatiei judetene, deputatul Catalin Nechifor a caror prezenta a fost mentionata la deschiderea oficiala de directorul DSV, Petrea Dulgheru. Evenimentul s-a dorit , potrivit organizatorilor, a fi un punct de promovare a rasei de bovine si ovine rasa Charolaise. Vremea a fost placuta asa ca localnicii din bazinul Dornelor au venit în numar foarte mare la eveniment, mai ales ca programul a fost destul de complex. Se puteau admira si chiar cumpara animale, asculta muzica populara, manca mititei sau se putea bea un paharel de tuica. Nu trebuie omis pastravul afumat, care a fost înregistrat ca produs traditional la OSIM.

Vacile adulte din rasa amintita cantaresc între 700-1.000 de kg, iar taurii între 1.200 si 1.600 kg. Aceste diferente de greutate reflecta o mare variabiliate care îi permite fiecarui crescator sa gaseasca animalul de care are nevoie, în functie de productia pe care o are în vedere, de conditiile climaterice si de sol.

Manifestarea a avut ca loc de desfasurare pastravaria ce apartine directorului Directiei Sanitar Veterinare, Petrea Dulgheru. Locuitorii din bazinul Dornelor au putut admira cele mai frumoase exmplare de bovine, ovine si cabaline si peste 40 de exemplare de cîini ciobanesti.

Spectacol folcloric romanesc pentru promovarea vacilor franceze

Nu au lipsit cantecele si dansurile traditionale sustinute de Ansambulul Artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava si interpretul de muzica populara Pamfil Roata.

Prezent la deschiderea oficiala a manifestarii, presedintele Consiliului Judetean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat ca în zona de munte trebuie încurajata cresterea acestei rase, îndemnandu-i pe fermieri sa investeasca în achizitia unor astfel de exemplare. “Sunt investitiile viitorului. Asta nu înseamna ca vom renunta la vacile de lapte. Bovinele sunt o afacere. Este important sa se molipseasca si altii. Îl avem ca exemplu pe domnul Prodaniuc (primarul de la Moara, n.r.) care a stiut sa investeasca. Animalele trebuie sa redevina principala forta în zootehnie. Haideti sa cuplam la ceea ce înseamna initiativa si devoltarea zonei”, a spus Flutur. Judetul Suceava are 300.000 de hectare de pasune si fanete, dar încarcatura pe hectar cu animale inclusiv la ovine, este modesta. “Sunt munti nepasunati si este pacat. Carnea de oaie este cautata în tarile arabe inclusiv, în Siria. Avem semnale deja si s-ar putea încheia contracte”, a afirmat Seful administratiei judetene. El a afirmat ca desi în judetul Suceava sunt fabrici de lapte, zona de munte se preteaza mult mai mult cresterii si valorificarii rasei de carne Charolaise. Mai mult, seful administratiei judetene le-a sugerat celor prezenti sa acceseze fonduri europene pentru deschiderea unor abatoare în zona pana „nu o sa vina altii sa investeasca”. ”Avem o zona unde pe primul loc se situeaza vaca de carne si apoi pe locul doi vaca pentru lapte. Avem rase autohtone precum Baltata romaneasca, rase cunoscute însa la astfel de întalniri trebuie prezentate noutati în ce priveste ameliorarea lor”, a spus Gheorghe Flutur.

Flutur i-a invitat pe cei prezenti sa se alature proiectului “Craciun în Bucovina”, sa se implice în vanzarea locurilor la pensiuni, a produselor si mestesugurilor si obiceiurilor traditionale pentru ca astfel se va cunoaste o îmbunatatire a turismului dar si a starii materiale a locuitorilor.

Petrea Dulgheru: „Daca stiam de aceasta rasa cu cativa ani în urma, nu faceam pastravarie”

Directorul Directiei Sanitar Veterinare Suceava, Petrea Dulgheru a declarat ca a studiat în amanunt aceasta rasa si s-a declarat multumit mai ales ca nu sunt animale pretentioase. „Daca stiam de aceasta rasa cu cativa ani în urma nu faceam pastravarie”, a spus Dulgheru. El a anuntat ca Ministerul Agriculturii a recunoscut pastravul afumat ca produs traditional si a fost înregistrat la OSIM ca produs traditional.

Bazinul Dornelor este o zona turistică extrem de frumoasa si cu potential iar ziua de duminica a fost o ocazie de aflare a câtorva povesti de succes, finalizate de fermieri întreprinzatori care si-au dezvoltat afacerile în cresterea animalelor.

Primarul comunei Moara, Constantin Prodaniuc a venit la expozitie cu 11 vite din rasa Charolaise, iar bovinele au fost îndelung admirate de cei prezenti. Unii chiar au spus ca ar fi interesati de cresterea unui astfel de exemplar, ca nu le-ar fi greu sa le creasca însa nu au bani pentru cumpararea lui. „Sunt foarte multumit, cresc 220 de astfel de bovine iar carnea o export în Grecia. Viitorul în zootehnie si mai ales în zona de munte este aceasta rasa. Se adapteaza usor climei si hranei. Am avut oarece temeri atunci cand am început popularea fermei, dar daca nu ai curaj nu faci nimic. Am avut noroc si cred ca daca si altii ar încerca, norocul le-ar surade”, ne-a spus Constantin Prodaniuc, primarul comunei Moara.

La manifestarea de la Vatra Dornei a fost prezent si Thierry Kolb, crescator de Charolais în Franta, langa Strasbourg, fiind unul din colaboratorii primarului Prodaniuc. Fermierul francez a spus ca detine alaturi de un asociat doua ferme unde cresc 450 de bovine si cultiva 300 de hectare de teren. Toate animale sunt numai de rasa Charoilaise si sunt înscrise în Herd Book, cartea genealogica a rasei. „Din 1957 ne ocupam cu selectia bovinelor din fermele noastre. De la începuturile fermei, exportam animale. Mult timp am lucrat în special cu Germania si Austria. La jumatatea anilor 2000 am facut mai multe exporturi în tarile baltice. Eu ma ocup de Romania si de trei ani vin aici. Aceasta rasa este reprezentata pe cinci continente si în mai bine de 70 de tari din lume. Bovinele Charoilaise sunt asa de raspandite datorita calitatilor. Aceasta rasa se adapteaza foarte bine orcarui tip de clima si de sol. Sunteti într-o regiune cu potenaial important pentru productia de cane. Exista o posibila piata de desfacere pentru regiunea si tara dumneavostra”, a spus crescatorul de animale francez.

„ Ma multumesc cu vazutul”

Între cei care au tinut sa fie prezenti la manifestare au fost si oameni simpli din zona Dornelor. Satenii au vrut sa vada ce mai e nou cu politica agricola si ce pot admira daca bani în buzunar nu au. „O vaca din asta costa 2.000 de euro, asa am în]eles, pai eu cu pensia mea de 450 lei cum sa iau. Mi-ar placea sa o am în gospodarie ca m-am ocupat de cresterea animalelor dar de cativa ani m-am cam lasat. Cu laptele vandut nu iese mare lucru si mai trebuie sa si asteptam ca întarzie cu plata. Dar ma multumesc sa le vad ca sunt animale frumoase. Le-am vazut doar la televizor. Nu cred ca apuc sa cumpar una din asta dar cine are bani poate sa cumpere, ca am în]eles de la cei care au vorbit ca e rasa buna. Nu stiu de ce nu au aparut pana acum la noi. Daca eram mai tanar poate încercam un împrumut sau accesam fonduri din alea de la UE cum au facut altii dar acum eu îmi numar zilele”, ne-a spus Neculai Silvestru, de 64 de ani.

Ciobanestii de Bucovina, admirati de dorneni

Peste 40 de caini Ciobanesti de Bucovina au fost de asemenea o atractie pentru dornenii veniti cu mic, cu mare la manifestarea „Fermierul”. Caninele au trecut repede peste emotii si n-au avut nici o problema sa se acomodeze cu forfota si aglomeratia. De altfel, stapanii spun ca, în ciuda aparentelor si a descendentei acestora, ciobanestii sunt niste caini prietenosi. Radu Velisar din Campulung Moldovenesc a venit la expozitie cu cateva exemplare. „ Am adus caini cu care am participat la numeroase concursuri în tara sau strainatate. Avem o parada a cainilor, am adus cele mai frumoase exemplare, vrem ca aceasta rasa sa fie omologata si cred ca pana la urma vom reusi. Facem demersuri de ani buni dar nu ne lasam batuti. Speranta moare ultima”, ne-a spus Radu Velisar.


VIDEO - Ancheta in cazul celor 43 de turisti blocati in telescaun, in Vatra Dornei



Cum au putut ramane suspendati, la 10 metri inaltime, 43 de turisti, in telescaunul de la Vatra Dornei este intrebarea la care trebuie sa raspunda ancheta ce incepe luni.

Mai mult de jumatate dintre cei blocati in aer au fost copii nu mai mari de 11 ani, care s-au speriat ingrozitor. Trei ore au tremurat, de frig si de frica. Afara erau zero grade Celsius, iar salvamontistii abia au putut ajunge si ei, din cauza terenului accidentat.

Inghetati de frig si de spaima, 27 de copii de clasa a treia nici nu s-au clintit de teama in hau. Au fost ore lungi de asteptare, in care invatatoarele si ceilalti turisti sunau din 10 in 10 minute la 112, cerand ajutor.

Cand au ajuns, cei 20 de salvatori s-au grabit sa-i coboare primii pe copii. I-au dat jos unul cate unul, pe cablu.

Copiii, toti din Iasi, au fost preluati imediat de medicii de la ambulanta. Erau in soc si multi abia mai puteau vorbi. La fel ca si ceilalti turisti.

Responsabilul telescaunului spune ca a auzit un zgomot ciudat la motor inainte ca instalatia sa se blocheze. I-a fost apoi frica sa o reporneasca.

Angajatul telescaunului a fost inspirat, cred specialistii. Daca forta instalatia, se putea rupe cablul, si cei 43 de turisti s-ar fi prabusit in gol.

Specialistii spun ca unul dintre rulmentii rotii pe care se invarte cablul s-a spart. Nu stiu deocamdata daca din cauza vechimii. Telescaunul fusese in revizie ultima data acum 20 de zile si avea aviz de functionare.


A murit în chinuri după ce a băut acid sulfuric

O femeie în vârstă de 56 de ani din localitatea Şaru Dornei a murit în chinuri groaznice după ce, miercuri seara, a băut aproximativ 100 ml de acid sulfuric.

Valerica Ferariu a fost transportată la Unitatea de Primire a Urgenţelor din cadrul Spitalului Judeţean „Sf. Ion cel Nou”, fiind ulterior internată în stare critică în secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă.

Purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean „Sf. Ioan cel Nou”, medicul urgentist Tiberiu Brădăţan, ne-a declarat că, la doar două ore de la internarea în spital, pacienta a decedat. „Victima a fost transportată la spital cu o ambulanţă. Medicii de pe ambulanţă au adus la spital inclusiv recipientul din care se presupune că victima ar fi băut acidul sulfuric”, ne-a spus Tiberiu Brădăţan.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava, Gabriel Panţîru, ne-a declarat că femeia a băut acidul sulfuric pe fondul unor certuri cu soţul ei.

SURSA: CraiNou.ro

VatraDorneiLive.ro © Toate Drepturile Rezervate
We Vatra Dornei